Arhiva

Posts Tagged ‘opoziţie’

România între infracționalitate și impostură

18 noiembrie 2018 Lasă un comentariu

România a ajuns într-o situație ce pare a fi o combinație de  SF orwellian și absurd kafkian. E nota de plată a deceniilor în care democrația a fost înțeleasă în mod original, balcanoid, iar dreptul la vot a fost interpretat ca fiind ocazia de a vota împotriva a ceva ce ți se pare rpu și nu pentru ce crezi că e bun …

Practic, România a ajuns o țară la mâna infractorilor care folosesc drept ustensile oameni multilateral incompetenți.

Ceva trebuie făcut …

MANIPULAȚIO IN INTEGRUM

Se spune că presa este câinele de pază al democrației.

O fi, pe la alții. Pe la noi presa e mai repede o platformă din care unii scot bani cu toptanul gudurându-se pe lângă unii sau alții care, profitând de puterea de care beneficiază temporar având acces la sacul de bani numit generic ”Buget”.

Cum nu au toți loc la pupat bucile celor de la putere, unii se înghesuie la cele ale celor din opoziție în speranța că, odată și odată vor ajunge și ăștia la butoanele de unde se distribuie cașcavalul.

Astfel, în funcție de ce parte a presei o alegi ca sursă de informare, afli ba că guvernele obediente lui Liviu Dragnea sunt cam tot ce putea visa populimea carpato – danubiano – pontică, iar individul este ditamai superpoliticianul care se va înscrie cu onoare între marii lidei ai neamului, un luptător neobosit împotriva Statului Paralel, statul care, în nesimțirea lui dorește să bage la bulău penalii care au muncit în țara asta și au reușit să încropească niște averi de nababi din niște salarii de bugetari.  

De la cealaltă parte a presei aflăm că Dragnea este cintesența infracționalității mioritice, cel care se face vinovat de toate drăciile din România de la Regele Bureista până Președintele neamț.

Indiferent care din cele două ciurde de pseudojurnaliști e mai aproape de adevăr, cert este că vedem o serie de guverne PSD-ALDE-UDMR, cu miniștri multilateral incompetenți, la fel de incapabili să își facă datoria izvărâtă din mandatul pe care îl au.

Deși Dragnea fâlfâia un plan de guvernare care ar fi literă de lege, cei care fac ca acesta să nu fie repectat nici măcar la nivel minimal, singura linie roșie după care s-au ghidat este aceea care ar trebui să îi scape pe Dragnea, Tăriceanu, și cei peste o mie de penali de la PSD, ALDE și UDMR de consecințele faptelor lor penale care i-au făcut să devină niște adevărați nababi ce nu își pot justifica nici măcar zece la sută din averi.

 

CE-I DE FĂCUT?

Dintr-un reflex moștenit din vremuri pe care le speram îngropate în mocirla istoriei, ni se servește continuu faptul că vina e a populimii care a stat acasă ca nesimțita și nu s-a deranjat să se ducă la vot și să i-o tragă PSD-ului.

Stricto sensu, cam așa e, problema e 68% din populime a stat acasă dintr-un motiv extrem de simplu și logic: pur și simplu a înțeles că în cele trei decenii de după `89 a votat împotriva a ceva, reușind spectaculoasa chestie de a schimba unii tâlhari cu alții.

Am tot amintit o chestiune. La una din emisiunile electorale din campania electorală de la alegerile pentru Parlamentul European, făcută de Robert Turcescu, fost jurnalist (devenit, după ce s-a spovedit Sorinei Matei cum că ar avea remușcări pentru că ar fi încasat niște bani ca ofițer acoperit, politician), era invitată doamna Monica Macovei. După ce trece binișor de jumătatea spațiului alocat, după ce doamna macovei a încercat de mai multe ori să își expună programul, Turcescu, aproape enervat îi taie macaroana. ”Lăsați doamnă că lucrurile astea nu interesează pe nimeni. Să vorbim despre ce vrea lumea să audă”. Prin asta înțelegea  ”dezvăluirile” despre cât de nocivi sunt infractorii de pa PSD&co. M-am mirat atunci că doamna Macovei nu s-a ridicat de pe scaun să îl lase să spună ce avea de spus. În fine.. asta e altă poveste…

Marea speranță care e acum în trend e aceea că schimbarea ar veni taman din interiorul PSD. (Sincer, cred că banc mai prost nu există)

De mai multe ori s-au socotit ”puciștii” Gabrielai Firea, care se dovedeau a nu fi tocmai puciști când venea vorba de vot, ni se tot amintea de ”revoluționara” Ecaterina Andronescu, domolită îndată ce i s-a oferit postul de ministru la Învățământ, domeniu pe care, cu celelalte trei ocazii nu a reușit să îl distrugă complet cu celelalte trei ocazii.

Putem să ne amintim și de Corina Crețu care tot încearcă să atragă atenția că Guvernul caută bani prin Golf sau prin Turcia lăsând purcoiul de bani gratis de la UE. Se poate oare ca madam Crețu să nu știe că prin  aprilie a.c. guvernul a deturnat banii de la investiții pentru a-i băga în pensii și salarii, nemaiputând să asigure cei aprozimativ o cincime din banii necesari cofinanțării proiectelor finanțate de le Bruxelles? Oare de ce de câte ori apare Crețu mă gândesc că nu vrea decât asigurări pentru o nouă candidatură la următoarele alegeri europarlamentare?

Deci… Ce-i de făcut?

Nu trebuie să fii ditmai geniu într-ale politicii să vezi că nu prea poate fi făcut mare lucru și nici nu se poate pune mare speranță pe ajutor din interiorul coaliției de guvernare. Pentru ramolita septuagenară Abramburica Andronescu e mult mai bine să știe că i se spune ”doamna ministru și nu ”babă pensionară”, pentru Firea și gașca mafiotă imobiliară e mult mai bine să fie la putere cu PSD decât în opoziție și să aștepte să audă la ușă sirena dubei de la poliție. La fel și ceilalți penali de la care Dragnea își trage seva puterii … mai bine la sacul cu mălai decât ca DNA dând extemporale.

Se compromite nu doar preluarea preşedinţiei UE ci chiar prezența noastră în UE? Ei și? Tocmai asta își doresc… încă de pe vremea lui Iliescu PSD a muncit cu râvnă la îngreunarea integrării în structurile europene. Acolo trebuie să dai socoteală când furi.

Că am pomenit de Iliescu, acesta făcea întotdeauna criză de nervi când era întrebat de mineriade … acum cei din PSD fac crize de nervi când vine vorba de faptul că, nici măcar logistic nu este pregătit pregătit pentru preluarea preşedinţiei UE. Adevărul enervează atunci când nu îl poți spune.

PSD, ALDE ȘI UDMR AR ACCEPTA SCHIMBAREA GUVERNULUI DAR ȘI-AR DORI PĂSTRAREA GUVERNĂRII (e prea dulce ciolanul pentru a-l lăsa de bunăvoie altora)

 Interesele celor din eșalonul doi al coaliției de guvernare (Doamne cum sună), pntri păstrarea prezenței la guvernare sunt extrem de mari. Funcțiile primite în statul român, adevărate vaci de muls, practic includerea în cercutile puterii cu acces direct la cașcaval, le asigură resursele şi realizarea unor proiecte comunitare prin care baronii locali îşi justifică existenta în faţa alegătorilor, și le oferă imunitate reală în fața Justiției.

Poate, deși pare cam aiurea, e bine ca această coaliție de guvernare să își mai păstreze poziția, ar fi de-a dreptul imoral ca, acum când încep să se vadă semnele porcăriilor făcute , când nota de plată începe să se contureze, puterea și implicit responsabilitatea, să fie preluate de alții.

 

MOȚIUNEA DE CENZURĂ MOARTĂ DIN SCUTECE

Partidele din opoziție sunt acuzate, pe drept cuvânt, de un noncombat flagrant, așteptând la cotitură ca PSD&co să își rupă gâtul. De la o vreme nise tot servește ideea unei fantomatice moțiuni de cenzură.

Ce se pare că nu observă opoziția este că asta nu îi face să iasă din noncombat. Acuzația vine doarece nici un astfel de partid nu oferă un program alternativă care să aibă două mari capitole.

– Ce vor face pentru a repara ce a stricat PSD&co, și

– Ce program de guvernare propun? Nimic, doar ”Iată, ăia sunt nocivi”…

Oare explicația să nu fie exact ceea care a dus la prezența jenantă la alegeri? Faptul că oferta lor, în oameni care au mai fost la putere e la fel cu cea a PSD&co? Oameni multilateral incompetenți, însetați doar de umflarea conturilor personale și a grupurilor care i-au promovat?

O venntualșă moțiune de cenzură fără o garanție că guvernarea va rămâne la actuala coaliție de guvernare ar fi similară cu alungarea câinelui de la măcelărie.

Matematic, Opoziția nu are argumente …

În plus, mai e un aspect. O moţiune de cenzură eşuată ar da prilej coaliției PSD-ALDE-UDMR să clameze o susţinere parlamentară masivă, şi un motiv pentru continuarea cu acelaşi guvern.

NEGOCIEREA PENTRU ALT GUVERN

Oricum o dai, un guvern PSD-ALDE-UDMR este cam tot ce poate fi obţinut acum. Din poziția sa, Preşedintele Iohannis este singurul care poate iniția astfel de negocieri. În fond guvernul dezastru Dragnea-Dăncilă, i se cam datorează. Pentru a nu pierde confortul Cotroceniului și al vacanțelor de lux, Iohannis, deși nu era obligat de Constituție, a accepta propunerea Dăncilă (cal la fel cum a acceptat demiterea doamnei Kovesi deși prin asta se demola ordinea constituțională în stat, propunerea unui rahat de slugoi ministru fiind pusă ca importanță, deasupra prerogativei de a decide a Președintelui.

 

DILEMA PREȘEDINTELUI

Președintele Iohannis nu prea are multe variante.

În cazul unor astfel de negocieri, presupunând că s-ar ajunge la ele fără dispariția lui Dragnea și a camarilei sale din conducerea partidului nu prea există posibilitatea apariției unui guvern ceva mai vizitabil. Pentru Dragnea un guvern de incompetenți este vital. Are nevoie de astfel de oameni deoarece ei știu că fără el ei sunt zero.

Chiar presupunând că Fragnea ar fi eliminat, ar râmâne cei care l-au susținut, barinii locali iar aceștia ar găsi pe altcineva care să le facă jocul.

E posibil chiar ca, scăpând de Dragnea și de guvernul său să ne trezim că am scăpat de dracu și am dat de mă-sa.

Cealaltă variantă ar fi una de domeniul scenaritei care implică un președinte cu caracteristici pe care Iohannis nu le are. Să fie un președinte jucător și cu tupeu, adept al jocului la cacealma.

Asta însemnând împingerea spre alegeri anticipate.

Adică după ce se înțelege cu PSD&co în privința unui premier agreat de PSD, după dărâmarea guvernului să iasă și să spună că înțelegerea a căzut deoarece a avut la bază un șantaj, și să desemneze un premier inacceptabil pentru PSD lucru care ar putea împinge spre alegeri anticipate. Aici pericolul ar fi, de asemenea, uriaș. Parlamentarii ar fi puși în fața propiei demisii, un nou mandat fiind pus pentru mulți sub semnul întrebării .. cu ar veni, ar însemna renunțarea la cașcaval de bunăvoie… or, dacă ne uităm la calitatea umană deplorabilă a politicinilor români, cam greu de crezut.

Un nou guvern ar trebui să fie unul mai restrâns, cu mai puține ministere, că tot avem o mare greutate în a finanța armata de funcționari … lucru de asemenea greu de crezut, multe funcții-răsplată pentru pilele unuia sau ale altuia ar dispărea … nepotismul mioritic fiind una din caracteristicile românești de bază.

Sunt unii care mai visează la un guvern tehnocrat de tipul Guvernului Cioloș. Ar trebui să își amintească de faptul că acel guvern era atât de indepensent încât îl avea în funcția de vice premier ăe Vasile Dâncu, ideologul PSD…

 

CONCLUZIE SAU DILEMĂ

Luând în considerare varianta de a oferi PSD ocazia unei nou guvernări dar fără Veiroka, Carmen Dan, Olguța, Andruşcă, Vâlcov şi toţi ceilalţi miniştri te întrebi dacă nu cumva ne-am trezi cu un guvern pe lângă care cel al Veorikăi e mic copil…

P.S. Soluția, dacă există, nu poate fi decât în viitoarele alegeri și în speranța că PSD va reuși să își rupă singur gâtul.

De asemenea, în ceasul al doișpelea partidele din opoziție ar trebui să se întrebuințeze și să creeze programe de guvernare logice și masi ales credibile și realiste …

Dacă om trăi, om vedea … până atunci… răbdare și tutun.

Manifestare împotriva amnistierii penalilor. Demagogia Opoziției. Slugărnicia lingăului Codrin Ștefănescu, jigodie prin excelență, parvenit politic, secretar general adjunct al unui partid de debili mintal

24 ianuarie 2017 2 comentarii

Definiții:

-”Amnistiere” înseamnă uitarea faptei.

-”Grațiere” înseamnă anularea deciziei de executare reținându-se la cazier fapta. Grațierea presupune ca, anterior acordării acesteia să se recunoască integral vina și să se acopere toate prejudiciile. 

*   *   *

PREZENȚA LIDERILOR OPOZIȚIEI LA DEMONSTRAȚIE, O TENTATIVĂ DE DETURNARE POLITICĂ A ACESTEIA

Legat de acele demonstrații care au avut loc Duminică, 22.o1.2017, la care au participat câteva zeci de mii de oameni, împotriva ordonanței guvernamentale care ar fi urmat să decidă amnistierea/grațierea unor pedepse, ducând la eliberarea  din pușcării a multor grei politici, părerea mea, în caz că interesează pe cineva, ar fi cam așa:

Pe de o parte, deoarece se motivează că aceasta ar duce la rezolvarea problemelor legate de condițiile de detenție este o inepție atâta timp cât vorbim de faptul că amnistierea unor condamnări între care a unora care au primit pedepse cu suspendare, de exemplu a lui Liviu Dragnea, de vreme ce el nici măcar nu stă, cum ar fi meritat, într-o închisoare. Amnistiind condamnarea lui sau a altora asemenea nu afectează efectivul de arestați.

Nici amnistierea sau grațierea condamnării a doar 2-3000 de condamnați nu rezolvă problema condițiilor de vreme ce suprapopularea închisorilor se menține.

Revenind la demonstrațiile din 22.o1.2017, din câte am înțles, nu au fost nici împotriva Puterii, PSD sau ALDE în totalitate și nici pentru Opoziție, pentru PNL, USR, Iohannis. Se referea strict la porcăria de ordonanță de urgență pe care Guvernul Grindeanu, în funcție, o ”cocea” pentru a-și servi stăpânul absolut, Liviu Dragnea, care țintește deschiderea drumului său spre funcția de Premier în prima fază apoi spre cea de Președinte al României.

DEMAGOGIA PARTIDELOR DIN OPOZIȚIE

Astfel că mi s-a părut absolut deplasat faptul că la demonstrație și-au făcut apariția Klaus Iohannis, Nicușor Dan sau alți  lideri ai Opoziției deoarece prezența lor acolo nu a însemnat decât deturnarea sensului inițial al acesteia. Cam la fel cum a fost la demonstrația antisistem de după incendiul de la clubul Colectiv,  deturnată de Președinte, lucru care a făcut să apară un așazis Guven Tehnocrat, independent politic… atât de independent încât în funcția de vicepremier a fost plantat idologul PSD, Vasile Dâncu, un guvern menit în realitate să acorde tuturor marilor partide posibilitatea de a-și reveni stând în Opoziție. Atunci soluția evidentă era trimiterea țării în alegeri anticipate rapid, astfel creându-se oportunitatea curățării clasei politice. Faptul că, Președintele, nr 1 al Sistemului, s-a întâlnit cu o așazisă delegație a manifestanților din care făcea parte în mod halucinant Liviu Mihaiu, omul lui Vîntu, fostul reprezentat al Sistemului în Delta Dunării când a ocupat funcița de Guvernator e un argument suficient să demonstreze că de fapt era vorba doar de tentativa de a ajuta Sistemul să își revină din pumni, cum se spune în box.

Ce nu au înțeles liderii Opoziției prezenți la demonstrația din 22.o1.2017 este că manifestanții nu erau acolo pentru a le servi lor interesele, și nu erau membrii lor de partide ci erau din majoritatea de peste 60% care nu sau prezentat la vot. Dacă ar fi fost susținători ai Opoziției s-ar fi dus la vot.

Faptul că Președintele Iohannis s-a apucat să propună un referendum este doar un gest de o grețoasă demagogie a unui președinte care nu mai are susținere nici măcar cât să fie salvat în cazul unei eventuale suspendări atâta vreme cât, teoretic vorbind, e vorba de o întrebare cu răspunsul inclus și al cărui rezultat ar fi doar unul consultativ, cum a fost răspunsul la referendumul care întreba dacă electoratul e de acord cu reducerea numărului de parlamentari.

De fapt, probabil rezultatul unui astfel de referendum  ar fi o mare surpriză pentru Iohannis. Lumea ar adopta cam aceeași atitudine ca la alegerile generale. Pur și simplu nu s-ar prezenta la vot.

POSTAREA PUȘCĂRIAȘULUI DRAGNEA

Președintele penal al PSD Liviu Dragnea cu demagogia care îl caracterizează, a reacționat pe contul său de  Facebook după protestele din 22.o1.2017 : e un început de lovitură de stat.

Cum deja cred că știe cam tot natul interesat de chestiune, în seara zilei de 22 ianuarie la ora 21:46, președintele penal al PSD, posta pe contul său de  Facebook:

”M-am întors de la instalarea președintelui Americii și l-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept.

Președintele țării s-a situat azi în afara legii, vizând avantaje politice personale și cerând aberații constituționale: retragerea unor ordonanțe, mai ales a unora care nu au fost date.

E un început de lovitură de stat. De fapt, președintele Iohannis vrea, așa cum a vrut și fostul președinte Băsescu, să pună în cătușe puterea legitimată prin votul democratic. Vrea ca în continuare România să fie condusă de instituții fără legitimitate democratică, prin teroare, iar românii să rămână prizonierii unor puteri nealese.

Am spus în campanie că vreau ca românii să trăiască liberi în țara lor, fără teama că sunt ascultați, urmăriți, hăituiți, șantajați și nedreptățiți. Nu-mi iau cuvintele înapoi. Susțin acțiunile împotriva corupției, dar împotriva adevăratei corupții.

Astă seară am solicitat Ministrului de Interne să retragă jandarmii din fața sediului PSD, fiindcă eu consider că PSD n-are motive să fie apărat. PSD e apărat de ideile lui politice, de programul de guvernare și de suportul popular.

Îi asigur pe români că nu-i voi mai permite președintelui Iohannis să răstoarne ordinea constituțională, să uzurpe calități oficiale intrând abuziv în ședințele de guvern sau să incite la dezordine socială și violență.

Vreau ca programul de guvernare să fie pus în practică în totalitate. Dincolo de jocul politic egoist al președintelui Iohannis, viața românilor are nevoie de bunăstare și siguranță.”

Sursa: Contul de Facebook a lui Liviu Dragnea

CODRIN ȘTEFĂNESCU, SUPERLINGĂUL PSD

(Meciul lui Codrin cu primarul PSD al Iașiului, Mihai Chirică)

Politicianul care, deși are urechi, este atât de vulgar, încât, nu ar trebui lăsat să apară la TV nici după 12 noaptea

Politicianul care, deși are urechi, este atât de vulgar, încât, nu ar trebui lăsat să apară la TV nici după 12 noaptea

Dacă postarea de mai sus, deși de o demagogie înfiorătoare, mai are  un strop de logică având în vedere demagogia autorului și interesul său de a putea accede în prima fază la funcția de premier apoi la cea de președinte, ceea ce a făcut Codrin Ștefănescu frizează o lume de care credeam că am scăpat.

Codrin Ștefănescu, jigodie prin excelență,  parvenitul politic ajuns în funcția de secretar general adjunct al PSD mulțumită calității de lingău fără nici un fel de bunsimț, și-a dat în petic servindu-și stăpânul de moment, stăpân pe care îl va călca în picioare fără nici un fel de remușcare imediat ce va putea. 

El și Lia Olguța Vasilescu, sunt din același aluat provenind din școala demagogului Corneliu Vadim Tudor, țină-l pământul acolo unde e.

Povestea este pe scurt, cam așa:

După apriția postării care e poate vedea mai sus a lui Liviu Dragnea, primarul Iaşiului, Mihai Chirică, a ieşit public şi și-a spus părerea susţinând că protestele împotriva Guvernului nu reprezintă o lovitură de stat cum afirma Dragnea.

Mihai Chirica, vicepreşedinte PSD şi primarul municipiului Iaşi, nu a fost de acord cu părerea preşedintelui PSD Liviu Dragnea, potrivit căreia protestele şi participarea preşedintelui Klaus Iohannis pot fi asimilate unei lovituri de stat. În replică, Codrin Ştefănescu, secretar general adjunct al PSD, a anunţat că va propune excluderea lui Chirica din PSD. 

„Nu cred că asistăm neapărat la o lovitură de stat. O lovitură de stat în primul rând se programează de cei care vor să preia puterea. În momentul de faţă, nu s-a arătat neapărat o structură care vrea să preia puterea. Prin urmare, e un val de emoţie”, a declarat vicepreşedintele PSD Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, la RFI.  

Chirica a criticat prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis în Piaţă. „Nu a fost potrivită, pentru că nu putea aduce un element de discuţie între să spunem tabere, dacă putem vorbi despre tabere, ci dimpotrivă, a incitat o parte dintre manifestanţi, astfel încât pe acest fond nu se poate ajunge la o exprimare reală a unei democraţii”, a spus Chirica.

El a susţinut că PSD nu va organiza contramanifestaţii: „PSD cu siguranţă nu va organiza contramanifestaţii, ăsta-i un lucru cert, motiv pentru care nici nu cred că se va pune vreodată în discuţie acest lucru. Sigur, la nivelul conducerii centrale se va lua o decizie în acest sens şi probabil că în zilele următoare va fi făcută publică”.

Mihai Chirica a arătat că ordonanţele nu au fost prezentate opiniei publice: „Eu cred că ar trebui să fie prezentate cât mai pe larg şi pe înţelesul tuturor, acele elemente care pot aduce discuţii interminabile poate şi care pot stimula opinia publică într-un sens negativ trebuie modificate în consecinţă. Trebuie făcută o analiză cât se poate de raţională, pentru că nu România a inventat legea amnistiei, trebuie văzut până unde, dacă este imperios necesar şi dacă trebuie adoptată soluţia aceasta sau una care să împace spiritele”.

Afirmaţiile ieşite din linia partidului l-au adus pe Mihai Chirica la un pas de excluderea din PSD.  „Din păcate, pe lângă adversarii din Sistem, care ne lovesc cu maximă obrăznicie există şi una, două voci în interiorul PSD care nu ne reprezintă şi care exprimă puncte de vedere ale adversarilor poporului român. Cu această ocazie, ţin să îl anunţ pe domnul Mihai Chirica, preşedintele PSD Iaşi şi primarul acestui municipiu, că este o două oară când critică public poziţiile şi deciziile domnului preşedinte Liviu Dragnea, ceea ce îl aşează în grupul celor din afara partidului şi în afara valulului popular din 11 decembrie“, a spus Codrin Ştefănescu pentru stiripesurse.ro.  

„Eu sunt unul dintre cei care vor propune excluderea din partid a lui Mihai Chirica şi, de altfel, acesta este un mesaj pe care îl transmitem eventualilor «chirici», puţini la număr, care vor să se plaseze în afara partidului că astfel de atitudini nu sunt agreate în PSD.  Nu vom da înapoi şi dacă este nevoie, inclusiv în rândurile noastre, vom lua deciziile care se impun“, a susţinut Ştefănescu.

Absolut halucinantă pare fraza ”…nici măcar adversarii nu au avut neobrăzarea să comenteze declaraţiile lui Dragnea cum a comentat unul dintre oamenii din interiorul partidului care este întâmplător şi vicepreşedintele PSD”: 

„Eu cred că ar trebui exclus ieri, după declaraţia de ieri, nu astăzi. Dar azi fiind foarte ocupaţi cu bugetul, cu problemele legate de implicarea lui Iohannis în miting, cu presiunea pe care o fac judeţele pentru o contramanifestaţie din partea noastră de susţinere a programului PSD, avem atâtea probleme încât nu ne putem concentra la Chirica. Dar pentru că eu am timp să citesc toate documentele din ţară, stau toată ziua la partid, au întocmit deja un punct de vedere pe care consider că îl împărtăşesc cel puţin colegii noştri din Iaşi, ca să nu mai zic cei din ţară care se simt lezaţi de poziţia domnului Chirica vizavi de preşedintele Dragnea. Pentru că nici măcar adversarii nu au avut neobrăzarea să comenteze declaraţiile lui Dragnea cum a comentat unul dintre oamenii din interiorul partidului care este întâmplător şi vicepreşedintele PSD”, a conchis Codrin Ştefănescu.

Deci pentru că cineva a avut demnitatea să nu susțină aberația lui Dragnea omul ar trebui exclus … interesant…

Să mă ierte Dumnezeu, dar, membrii unui partid în care președintele este un demagog penal, iar secretar general adjunct este un lingău cu accente de paranoia nu pot fi decât debili mintal … 

Păi, dacă nimeni nu îl poate contrazice pe Dragnea, cred că ar trebui să considerăm că acesta are dreptate și când spune către apropiați, conform anecdoticii PSD:

”Din  fericire, Codrin are urechi de poate fi prins și îndepărtat când își măgulește șefii cu limba adânc împlântată între bucile lor”

Sorina Matei acuză Opoziţia de blat în cazul Duicu

Pe contul său de Facebook, Sorina Matei publică un articol în care constată cu mirabilă uimire  că „În cazul Duicu, de trei luni, Opoziția nu există!”.

Elegantă cum e, jurnalista nu foloseşte cuvântul „blat”. Articolul Sorinei Matei se încheie cu:

„…Așadar, unde a fost și este Opoziția în cazul Duicu? Într-un amalgam de prostie, tăcere și complicități subterane. Deci nicăieri. 

P.S. Doar 3-4 ziariști au încercat să aducă la lumină acest caz cu toate implicațiile lui la cel mai înalt nivel.”

Vai de mine, se poate? Unde era Opoziţia? Păi unde să fie? Membrii Opoziţiei mioritice se simt mult mai bine scuipâmd unii spre alţii în speranţa că astfel ei vor fi liderii acesteia. Ce pare a fi uitat definitiv opoziţia este acel rezultat de două treimi din electorat care nu s-a dus la vot.

Incapabile să propună programe credibile şi argumentabile, grupărilor  Opoziţiei li se pare mult mai uşor să se sape una pe alta…

Nu-i nici un bai… La IML raftul pe care erau moaştele Sfântului Terente e liber… Acolo le vom prezenta omagii şi regrete eterne.

Revenind la blatul opoziţiei în cazul Duicu… E mult mai simplu să stai ca boul pe coadă decât să încerci să te exprimi… Dacă ar trece la un atac serios, ar fi exact ce aşteaptă mizeriile Trustului Intact… Deja cam par plictisiţi de faptul că nu prea mai au subiecţi noi de scuipat…

Iată mai jos, integral, articolul Sorinei Matei :

În cazul Duicu, de trei luni, Opoziția nu există!

Sorina Matei„Extrem de grav este că a fost traficată influență la un nivel înalt al statului român”. Asta au gândit, hotărât și scris judecătorii Curții de Apel București, pe 8 Aprilie 2014, în motivarea arestării baronului PSD de Mehedinți, Adrian Duicu.
Așadar, chiar și din date preliminare, încă de acum 3 luni, o instanță din România a scris negru pe alb că un trafic de influență, adică o faptă de corupție, a fost săvârșită în acest caz.
Implicațiile le-am văzut cu toții și sunt la nivel înalt: traficul de influență s-a comis/ a tranzitat Guvernul României, numele premierului este menționat des în interceptări de către baron, oameni din Ministerul de Interne s-au implicat în caz, însuși Ministrul Justiției a desăvârșit traficul de influență făcând în scris propunerea pentru persoana pe care o dorea în DNA baronul Duicu. 

Așadar, premierul Ponta a știut sau n-a știut?
Dacă a știut, înseamnă că e părtaș la o faptă de corupție. Și este grav. Din toate datele reiese că este puțin probabil ca Ponta să nu fi știut/ să nu se fi consultat în legătură cu propunerile pe care Ministrul Justiției, rudă a sa, le-a făcut pentru funcții în DNA.

Dacă n-a știut, înseamnă că Guvernul României este condus de baronii penali ai PSD, în acest caz de pușcăriașul Duicu. La fel de grav.

Ce-a făcut Opoziția pe acest caz de corupție la nivel cel mai înalt al statului român? Mai nimic. Acum trei luni, niște amărâte de conferințe de presă – și acelea puține și nebăgate în seamă de foarte multă lume, și introducerea unor pasaje într-o moțiune de cenzură care n-a fost dezbătută de nimeni și care oricum a picat.

Ce ar fi trebuit să facă Opoziția? 
1. Să ceară sesizarea CSM, în calitatea constituțională de garant al independenței Justiției, pentru că o funcție în Justiție a fost traficată prin Guvern de un baron iar la asta a achiesat în scris Ministrul Justiției. Opoziția n-a făcut asta.

2. Să ceară sesizarea CSM, în calitatea constituțională de garant al independenței Justiției, pentru că un procuror își negocia o funcție în Justiție cu un baron PSD iar un judecător a desăvârșit cererile din Justiție ale aceluiași baron. Opoziția n-a făcut asta.

3. Să ceară în comisiile parlamentare de specialitate- juridică, apărare națională- audierea tuturor responsabililor invocați de baron în acest caz. Opoziția n-a făcut asta.

4. Să facă interpelări parlamentare către premier, ministrul Justiției și responsabilii din MAI invocați prin care să-i întrebe de ce și în baza căror legi au achiesat la cererile unui baron PSD care luni bune a comis un trafic de influență la cel mai înalt nivel al statului român, faptă de corupție recunoscută de judecători. Opoziția n-a făcut asta.

5. Să ceară, zi de zi, oră de oră, continuu în toate participările televizate premierului Ponta, ministrului Justiției, procurorului Ponea, șefului IPJ Ponea, judecătorului- sora Elisabetei Ponea, și responsabililor MAI invocați să explice tot ce s-a întâmplat cu adevărat în Guvernul României și în Justiție referitor la această faptă de corupție recunoscută din start până și de instanță.
5.1. Opoziția ar fi trebuit să-l întrebe continuu pe Ministrul Justiției de ce minte într-o anchetă penală.
5.2. Opoziția ar fi trebuit să-l întrebe continuu pe premierul Ponta dacă a știut sau n-a știut că Ponea va fi numită la DNA.
5.3. Opoziția ar fi trebuit să întrebe continuu CSM în baza căror legi procurorul Ponea și judecătorul – sora Elisabetei Ponea- negociază funcții și Justiția cu un baron PSD.
5.4. Opoziția ar fi trebuit să întrebe continuu de ce în MAI funcțiile sunt negociate tot de un baron PSD.

Timp de 3 luni, nimic din toate acestea n-a făcut absolut nimeni din Opoziție. Nicio urmă instituțională, niciun demers clar, fără echivoc.

Unii preferă să se ducă la televiziunile PSD și să vorbească de orice altceva mai nesemnificativ decât asta, altii preferă să fie priviți bine în media controlată de PSD, mulți aleg să se certe continuu între ei crezând că așa mai câștigă un amărât de vot de la oamenii furați de infractorii despre care, culmea, ei nu vorbesc. 
Liderii Opoziției au în general proiecte personale iar pe restul nu-i interesează foarte tare asemenea cazuri foarte grave. Unora nici nu le pasă de Justiție.

Așadar, unde a fost și este Opoziția în cazul Duicu? Într-un amalgam de prostie, tăcere și complicități subterane. Deci nicăieri. 

P.S. Doar 3-4 ziariști au încercat să aducă la lumină acest caz cu toate implicațiile lui la cel mai înalt nivel.

Sursa: Contul de Facebook Sorina Matei

Conform legii, pentru parlamentari prezența la ședințele camerei este o obligație legala, morala si regulamentara. Lista chiulăilor de lux.

20 februarie 2012 Lasă un comentariu

Opoziția spune că are dreptul să boicoteze șerdințele Parlamentului. Fals… Nu are acest drept.

Participarea la lucrarile Camerei din care fac este, cf legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata în 2008,   pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 

Nu știu câți români pot avea pretenția să fie plătiți doar pentru că sunt ceea ce sunt.

Există o categorie care se consideră cumva superioară, care nu face nimic, dar pretinde că trebuie plătită. Da, e vorba de parlamentari. Aceștia refuză să se ducă la ședințe și consideră că e normal să fie plătiți pentru că au fost votați. Și nu plătiți oricum ci cu salarii la care cea mai mare parte a celor care i-au trimis acolo, în parlament vici nu îndrăznesc să viseze.

Au dreptul la indemnizație, diurnă, cazare, transport. Da, fără să facă nimic, vezi Doamne pentru că sunt aleși.

Indemnizaţia brută fiind de 6033 lei/lună, la care se adaugă suma forfetară pentru birourile din teritoriu, de peste 9000 de de lei/lună. Mișto, nu?

Suma forfetară este egală cu valoarea unei indemnizaţii brute şi jumătate, adică 9049 lei, iar dacă parlamentarii opoziţiei semnează şi lista de prezenţă la plen, vor putea beneficia şi de diurna de şedinţă, care este de 2% din indemnizaţie pentru cei care nu au domiciliul în Bucureşti.

La acestea se adaugă decontarea cazării parlamentarilor care nu au domiciliul în Bucureşti, a cheltuielilor de transport şi a celor de telefonie.

Subiectul  drepturilor  băneşti ale parlamentarilor protestatari au reprezentat un subiect dezbătut atât în tabără opoziţiei, cât şi în cea puterii, dar şi în departamentele de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Iniţial, unii susţineau că, în cazul în care nu participă la lucrările forului legislativ, parlamentarii PSD şi ai PNL ar trebui să nu beneficieze de bani pentru cazarea la hotel şi nici de alte drepturi băneşti, în timp ce alţii apreciau că aleşii USL pot beneficia în continuare de toate drepturile, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din Camera Deputaţilor.

Aceleași surse  au explicat că parlamentarii nu pot face grevă deoarece această formă de protest este prevăzută în legea conflictelor de muncă doar pentru angajaţi, iar deputaţii şi senatorii au mandat reprezentativ.

Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, care se poate vedea integral la finall acestui articol, spune că, „participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară”, deci surpiză, prexența nu e facultativă. Aceeași lege mai prevede că parlamentarii primesc, „pe durata exercitării mandatului de parlamentar”, o indemnizaţie lunară. „Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, şi până la data încetării mandatului”, mai prevede legea.

Actul normativ mai stabileşte că, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută. Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din sumele forfetare alocate parlamentarilor.

Conform legii, „deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară prevăzută pentru deputat sau senator”.

De asemenea, deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti li se asigură pe durata mandatului cazare gratuită sau, la alegere, în cazul în care nu beneficiază de cazare gratuită, li se acordă, pe noapte, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, 70% din tariful minim practicat de unităţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator.

Parlamentarii mai beneficiază, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale şi pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători, la clasa I. Biletele de călătorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator.

Deputaţii şi senatorii beneficiază şi de autoturism pentru deplasări în circumscripţia electorală, necesar activităţilor legate de exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul proprietate personală pentru a se deplasa săptămânal din localitatea unde domiciliază la Bucureşti şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplasează, cel mult o dată pe săptămână, în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care efectuează deplasări în ţară, ca urmare a sarcinilor trasate de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor două Camere, de comisiile permanente sau de către liderii grupurilor parlamentare, pentru activităţi legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcurşi.

Cheltuielile efectuate de deputaţi şi de senatori pentru taxe de poştă şi telecomunicaţii interne, efectuate în exercitarea mandatului, se decontează până la limita valorică stabilită de Biroul permanent al Camerei, în funcţie de prevederea bugetară.

M-am întrebat de ce cei care se duc la serviciu nu protestează și nu cer cu adevărat sacționarea chiulăilor. Simplu, când nu au chef, nici ei nu se duc la serviciu.

Iată adusă de pe siteul evz.ro , lista  chiulăilor de lux care consumă peste 200 de milioane de lei vechi pe lună degeaba:

ALBA – Coclici Radu Eugeniu – deputat PSD; Atanasiu Teodor – deputat PNL; Potor Cătălin – deputat PNL

ARAD – Luca Ciprian Florin – deputat PSD

ARGEȘ – Burnei Ion – deputat PSD; Drăghici Mircea Gheorghe – deputat PSD; Georgescu Filip – deputat PSD; Bogdan Niculescu Duvăz – deputat PSD; Vasilică Radu Costin – deputat PSD

BACĂU – Antochi Gheorghe – deputat PSD; Hrebenciuc Viorel – deputat PSD; Vlase Petru Gabriel – deputat PSD

BIHOR – Drăghici Sonia – deputat PSD; Roman Ioan Sorin – deputat PSD;

BISTRITA-NĂSĂUD – Moldovan Emil Radu – deputat PSD

BOTOȘANI – Dolineaschi Andrei – deputat PSD; Macaleți Costică – deputat PSD

BRĂILA – Rizea Cristian – deputat PSD; Tudose Mihai – deputat PSD

BRAȘOV – Niță Constantin – deputat PSD; Gabor Gheorghe – deputat PNL

BUZĂU – Ghiveciu Marian – deputat PSD; Mocanu Adrian – deputat PSD; Moldovan Carmen Ileana – deputat PSD 

CĂLĂRAȘI – Boabeș Dumitru – deputat PSD; Damian Ioan – deputat PSD

CARAȘ-SEVERIN – Mocioalcă Ion  – deputat PSD

CLUJ –Uioreanu Horea Dorin – deputat PNL

CONSTANȚA –Brătianu Matei Radu – deputat PSD; Marinescu Antonella – deputat PSD; Mitrea Manuela  –     deputat PSD; Dragomir Gheorghe – deputat PNL; Lupu Mihai – deputat PNL          

COVASNA – Grama Horia – deputat PSD 

DÂMBOVIȚA  Ana Gheorghe – deputat PSD; Stan Ion – deputat PSD; Dumitru Ion – deputat PSD; Plăiașu Gabriel – deputat PNL

DOLJ – Călin Ion – deputat PSD; Petrescu Petre – deputat PSD; Manda Iulian Claudiu – deputat PSD  

GALATI – Nica Dan – deputat PSD; Pâslaru Florin – deputat PSD; Roșca Lucreția – deputat PSD; Ștefan Viorel – deputat PSD; Ciucă Liviu Bogdan – deputat PNL

GIURGIU – Voicu Mădălin  – deputat PSD                    
GORJ – Popeangă Vasile – deputat PSD; Surupăceanu Mugurel – deputat PSD

HARGHITA – Dușa Mircea – deputat PSD

HUNEDOARA – Nistor Laurențiu – deputat PSD; Resmeriță Cornel Cristian – deputat PSD

IAŞI – Rățoi Neculai  – deputat PSD; Mocanu Vasile – deputat PSD  

MARAMUREȘ – Tătaru Florin Cristian – deputat PSD

MUREȘ – Socaciu Victor – deputat PSD; Gliga Vasile Ghiroghe – deputat PSD

OLT – Bobeș Marin – deputat PSD; Stan Nicolae – deputat PSD; Știrbu Gigel Sorinel – deputat PNL

SALAJ – Nosa Iuliu – deputat PSD

SATU-MARE – Ciocan Gheorghe – deputat PSD; Buda Viorel Vasile – deputat PNL

SIBIU –Cindrea Ioan – deputat PSD; Lup Mircea Silvestru – deputat PSD; Cazan Mircea  vasile – deputat PNL 

SUCEAVA –  Bejinariu Eugen – deputat PSD; Nechifor Cătălin – deputat PSD; Stan Ioan – deputat PSD

TELEORMAN – Almăjan Marin Liviu – deputat PNL; Dumitrică George Ionuț – deputat PNL

TIMIȘ – Stragea Sorin Constantin  – deputat PSD; Covaci Dorel – deputat PSD; Cristian Horia – deputat PNL

TULCEA – Teodorescu Horia – deputat PSD; Popa Octavian Marius – deputat PNL

VÂLCEA – Bleotu Vasile – deputat PSD; Vlădoiu Aurel – deputat PSD; Buican Cristian – deputat PNL

VASLUI – Cristea Victor – deputat PSD; Solomon Adrian – deputat PSD

VRANCEA – Dumitrescu Cristian Sorin  – deputat PSD; Nica Nicolae Ciprian – deputat PSD; Tîlvar Angel – deputat PSD  

BUCURESTI – Andon Sergiu – deputat PC ( activează în grupul PNL); Budurescu Daniel Stamate – deputat PNL; Gorghiu Alina – deputat PNL; Stroe Radu – deputat PNL; Burcău Doina – deputat PSD; Chiriță Dumitru – deputat PSD; Jipa Florin Ruxandra – deputat PSD; Popa Florian – deputat PSD

Doamnelor și domnilor, poftiți de-i mai votați.

Ei stau bine merci acasă, își văd de aranjamente, afaceri își întrețin amantele, se bucură de huzurul hotelurilor scumpe … Votații, să vă reprezinte … 😀

Așa cum am promis, iată integral legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

Pentru a ușura găsirea părții care ne interesează îmi permit să citez:

Capitolul VI – Obligatiile deputatilor si senatorilor

Articolul 28 – Izvorul obligatiilor 
Indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale deputatilor si senatorilor sunt cele care decurg din Constitutie, lege, din prezentul statut si din regulamente. 

Articolul 29 – Participarea la sedinta 
(1) Participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 
(2) Se considera absent motivat deputatul sau senatorul care: 
a) este membru al Guvernului; 
b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o insarcinare care il retine in afara lucrarilor Parlamentului; 
c) este in concediu medical; 
d) are aprobata motivarea absentei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezulta din exercitarea mandatului. 
(3) Numele deputatilor si senatorilor absenti nemotivat de la lucrarile fiecarei Camere, precum si din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecarei Camere. 

Articolul 30 – Sanctionarea pentru absentele nemotivate 
(1) Deputatul sau senatorul care lipseste de la 5 sedinte ale Camerei sau de la 3 sedinte ale comisiei permanente din care face parte, in aceeasi sesiune, fara a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat sa justifice in scris absentele. 
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformeaza prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizatie, la diurna si la celelalte drepturi banesti, corespunzator perioadei in care a lipsit. 
(3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) si (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor banesti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni si care se aproba de presedintele Camerei pentru cele de pana la 4 zile si de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile. 

Legea integral: 

Lege nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 763 din 12/11/2008

Capitolul I – Principii generale

Articolul 1 – Mandatul reprezentativ 
(1) Deputatii si senatorii sunt reprezentanti alesi ai poporului roman, prin care acesta isi exercita suveranitatea, in conditiile prevazute de Constitutie si de legile tarii. 
(2) In exercitarea mandatului deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. 
(3) Orice mandat imperativ este nul. 

Capitolul II – Validarea si regimul mandatului

Articolul 2 – Procedura validarii 
(1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului. 
(2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face in conformitate cu prevederile regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 3 – Juramantul 
(1) Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor si a Senatului, fiecare deputat si fiecare senator depune in fata plenului Camerei din care face parte, intrunita in sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor: 
„Jur credinta patriei mele Romania; 
Jur sa respect Constitutia si legile tarii; 
Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei; 
Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor; 
Asa sa ma ajute Dumnezeu”. 
(2) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, care se inlocuieste cu formula: 
„Jur pe onoare si constiinta” 
si aceasta prefateaza juramantul. 
(3) Juramantul scris se rosteste solemn, se semneaza de fiecare deputat sau senator si se incredinteaza spre pastrare presedintelui Camerei. 
(4) Refuzul de a depune juramantul de credinta atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act. 
(5) Supleantii de pe listele oficiale de alesi si care sunt chemati sa ocupe locurile vacante, in conditiile legii electorale, vor depune juramantul de credinta dupa validarea mandatului, potrivit aceleiasi proceduri si cu aceleasi consecinte juridice. 

Articolul 4 – Declaratia de avere 
(1) Dupa intrunirea legala a Camerelor si inainte de validarea mandatului, fiecare deputat si fiecare senator este obligat sa depuna declaratia de avere in conditiile prevazute de lege. 
(2) Declaratia de avere se completeaza, se dateaza si se semneaza personal si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, care elibereaza dovada de primire, pe care titularul o prezinta Comisiei de validare a mandatelor. 
(3) Dupa validarea mandatelor, declaratia de avere se publica pe paginile de internet ale Camerei Deputatilor si ale Senatului si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. 
(4) Deputatii si senatorii au obligatia de a declara averea la inceputul si la incheierea mandatului, inclusiv la incetarea acestuia inainte de termen. Deputatii si senatorii care, in urma alegerilor, obtin un nou mandat depun numai declaratia de avere aferenta inceputului de mandat, care va fi considerata si declaratie de avere pentru sfarsitul mandatului anterior. 
(5) Deputatii si senatorii au obligatia de a actualiza anual declaratia de avere, in situatia dobandirii unor bunuri de natura celor prevazute in anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Articolul 5 – Legitimatia si insemnul distinctiv 
(1) Dupa constituirea legala a fiecarei Camere, deputatilor si senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei, semnata de presedintele acesteia. 
(2) Deputatii si senatorii primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului. 
(3) Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent al fiecarei Camere, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se asigura din bugetul fiecarei Camere. 

Articolul 6 – Durata mandatului 
Durata mandatului de deputat sau de senator este egala cu durata mandatului Camerei din care face parte, in afara de cazurile in care mandatul inceteaza din alte cauze prevazute de Constitutie si de prezenta lege, inainte de termen. 

Articolul 7 – Incetarea mandatului 
(1) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. 
(2) Incetarea mandatului datorita incompatibilitatii se face prin notificare scrisa, facuta de deputat sau de senator, inaintata Biroului permanent al Camerei din care face parte si prezentata plenului Camerei. 
(3) In cazul in care deputatul sau senatorul aflat in stare de incompatibilitate nu notifica in scris acest lucru si starea de incompatibilitate continua sa existe, acesta este considerat demis de drept din functia de deputat sau de senator, cu data constatarii starii de incompatibilitate, situatie care se aduce la cunostinta Camerei din care face parte. Hotararea Camerei prin care se constata starea de incompatibilitate si de vacantare a locului de deputat sau, respectiv, de senator se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(4) Deputatul sau senatorul poate demisiona prin notificare scrisa adresata presedintelui Camerei din care face parte. Presedintele, in sedinta publica a plenului Camerei, il intreaba pe deputat sau pe senator daca staruie in demisie si, daca acesta raspunde afirmativ sau nu se prezinta in sedinta de plen pentru a raspunde, presedintele declara locul vacant. Hotararea Camerei prin care s-a luat act de vacantarea locului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si in celelalte cazuri de incetare a mandatului de deputat sau de senator, inainte de termen in cazul incetarii mandatului pentru pierderea drepturilor electorale. 
(6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeste de drept in cazul in care mandatul Camerei din care face parte se prelungeste de drept in conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) si (4) din Constitutie, republicata. 

Articolul 8 – Regimul juridic 
(1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevazut de Constitutie si de prezenta lege, completat cu dispozitiile regulamentelor Camerelor Parlamentului. 
(2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi intrerupt, suspendat sau revocat. 

Capitolul III – Principii si reguli de conduita parlamentara

Articolul 9 – Principiul interesului national 
Deputatii si senatorii au indatorirea de a actiona in interesul intregii natiuni si al locuitorilor din circumscriptiile electorale pe care le reprezinta. 

Articolul 10 – Principiul legalitatii si al bunei-credinte 
(1) Deputatii si senatorii, in calitatea lor de reprezentanti alesi ai poporului roman, isi indeplinesc indatoririle si isi exercita drepturile in conformitate cu Constitutia, legile tarii si regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului, pe toata durata mandatului pe care il detin. 
(2) Deputatilor si senatorilor le este interzis sa isi asume fata de persoanele fizice sau juridice obligatii financiare ori de alt tip, menite sa influenteze exercitarea mandatului cu buna-credinta, potrivit propriei constiinte. 

Articolul 11 – Principiul transparentei 
(1) Deputatii si senatorii trebuie sa dea dovada de transparenta in activitatea parlamentara. 
(2) Deputatii si senatorii au obligatia mentinerii unui dialog permanent cu cetatenii pe problemele care ii intereseaza si care rezulta din asumarea si exercitarea mandatului de parlamentar. 

Articolul 12 – Principiul fidelitatii 
Deputatii si senatorii sunt datori sa manifeste pe durata exercitarii mandatului fidelitate fata de Romania si popor si respect fata de oameni. 

Articolul 13 – Respectarea regulamentelor 
Deputatii si senatorii sunt obligati sa respecte prevederile regulamentelor, sa se supuna normelor de conduita civilizata, de curtoazie si de disciplina parlamentara si sa nu aiba atitudini sau sa foloseasca expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase. 

Capitolul IV – Incompatibilitati, interdictii si declaratia de interese

Articolul 14 – Incompatibilitati cu caracter general 
(1) Nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator. 
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. 

Articolul 15 – Incompatibilitati cu functii din economie 
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu urmatoarele functii: 
a) presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv la banci ori la alte institutii de credit, la societati de asigurare si la cele financiare, precum si in institutii publice; 
b) presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a); 
c) reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. a); 
d) manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale; 
e) comerciant persoana fizica; 
f) membru al unui grup de interes economic, definit conform legii. 
(2) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevazuta in prezenta lege. 

Articolul 16 – Alte incompatibilitati 
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu functiile si activitatile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice. 
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu calitatea de membru cu drepturi depline in Parlamentul European. 
(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte. 
(4) Alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organica. 

Articolul 17 – Interdictie publicitara 
Este interzisa folosirea numelui insotit de calitatea de deputat sau de senator in orice actiune publicitara privitoare la orice societate comerciala, financiara ori industriala sau altele asemenea cu scop lucrativ. 

Articolul 18 – Procedura declararii incompatibilitatii 
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrarii in exercitiul mandatului si dupa validare se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 15, 16 si 17 sau in alte legi speciale va informa in scris, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre aceasta situatie. 
(2) In termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta intre mandatul de deputat sau de senator si functia ori functiile incompatibile, demisionand potrivit optiunii sale. 
(3) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2), daca nu si-a exprimat optiunea, deputatul sau senatorul este considerat demisionat de drept. Situatia se aduce la cunostinta Camerei, care constata demisia de drept. Hotararea Camerei de constatare a demisiei si declararea locului vacant se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(4) Orice stare de incompatibilitate survenita in timpul exercitarii mandatului de parlamentar trebuie adusa la cunostinta Biroului permanent al Camerei, in scris si in termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia. 
(5) Procedura de declarare a starii de incompatibilitate se desfasoara conform prevederilor prezentei legi si ale regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 19 – Declaratia de interese 
Deputatii si senatorii au obligatia ca in termen de 15 zile de la validare sa depuna la secretarul general al Camerei din care fac parte declaratia de interese intocmita pe propria raspundere, in conformitate cu prevederile legale. 

Capitolul V – Imunitatea parlamentara

Articolul 20 – Scopul imunitatii 
(1) Imunitatea parlamentara este ansamblul de dispozitii legale care asigura deputatilor si senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun in raporturile lor cu justitia si in scopul de a le garanta independenta. 
(2) Imunitatea parlamentara este direct si indisolubil legata de mandatul de deputat sau de senator. 

Articolul 21 – Caracterele imunitatii 
(1) Imunitatea parlamentara nu este susceptibila de suspendare sau de intrerupere si nu se poate renunta la aceasta. Imunitatea parlamentara este imperativa si de ordine publica. 
(2) Imunitatea parlamentara poate fi ridicata numai de catre Camera din care deputatul sau senatorul face parte, in conformitate cu prevederile art. 72 din Constitutie, republicata, si potrivit procedurii prevazute de regulamentul fiecarei Camere. 
(3) Imunitatea parlamentara incepe odata cu validarea mandatului de deputat sau de senator si inceteaza la data incheierii mandatului, in cazurile si in conditiile prevazute de Constitutie si de prezenta lege. 

Articolul 22 – Imunitatea pentru opinii politice 
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. 

Articolul 23 – Regimul in procesul penal 
(1) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte si numai dupa ascultarea lor. 
(2) Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 
(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei. In cazul in care Camera constata ca nu exista temei pentru retinere va dispune imediat revocarea acestei masuri, cu votul secret al majoritatii membrilor Camerei. Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata de catre ministrul justitiei. 
(4) Daca Parlamentul nu este in sesiune, Camera careia ii apartine deputatul sau senatorul in cauza va fi convocata de urgenta de catre presedintele acesteia. Biroul permanent al Camerei este competent a lua de urgenta masura provizorie a revocarii retinerii, pe care o va supune plenului de indata la intrunirea Camerei. 
(5) Deputatii si senatorii pot fi chemati in fata parchetului si a instantei de judecata in calitate de martor. In cazul in care se solicita sa depuna marturie asupra unor fapte sau informatii de care au luat cunostinta in exercitarea mandatului parlamentar, care au caracter clasificat, marturia se va depune in conditiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu prealabila aprobare a Biroului permanent al Camerei respective. 

Articolul 24 – Procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie 
(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza presedintelui Camerei din care face parte de catre ministrul justitiei. 
(2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de indata cererea la cunostinta Biroului permanent, dupa care o trimite Comisiei juridice respective, care va intocmi un raport in termen de 3 zile. Hotararea Comisiei juridice se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor sai. 
(3) Cererea ministrului justitiei, insotita de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere si adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, in termen de 5 zile de la depunerea raportului. 
(4) Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai. Hotararea Camerei se comunica de indata ministrului justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 3 zile. Data comunicarii catre ministrul justitiei este data intrarii in vigoare a hotararii. 
(5) In conditiile in care Parlamentul se gaseste in vacanta, presedintele Camerei ia masurile necesare respectarii termenelor prevazute in prezentul articol. 

Articolul 25 – Caracterul hotararilor Camerelor 
Hotararile Camerei Deputatilor si ale Senatului, ca si cele ale birourilor permanente respective, adoptate in materie de imunitate parlamentara, sunt definitive si executorii, obligatorii fata de orice autoritate publica, si se executa intocmai si de indata. Ministrul justitiei raspunde de executarea acestor hotarari. 

Articolul 26 – Protectia autoritatii 
(1) Pe durata exercitarii mandatului de parlamentar deputatii si senatorii sunt purtatori ai autoritatii publice de stat.
(2) Orice fapta prin care se aduce atingere onoarei ori reputatiei unui deputat sau senator, ca si amenintarea ori actele de violenta savarsite impotriva acestuia, in legatura cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispozitiilor Codului penal privind infractiunile contra autoritatii. 
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si in cazurile in care faptele sunt savarsite impotriva sotiei sau copiilor deputatului ori senatorului in scopul de a exercita presiuni sau de a influenta deciziile acestuia in exercitarea mandatului. 
(4) Protectia juridica penala prevazuta la alin. (2) si (3) se aplica si dupa incetarea mandatului daca faptele sunt comise in legatura cu exercitarea acestuia. 

Articolul 27 – Regimul mobilizarii sau concentrarii 
Pe durata exercitarii mandatului de parlamentar deputatii si senatorii nu pot fi concentrati sau mobilizati. 

Capitolul VI – Obligatiile deputatilor si senatorilor

Articolul 28 – Izvorul obligatiilor 
Indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale deputatilor si senatorilor sunt cele care decurg din Constitutie, lege, din prezentul statut si din regulamente. 

Articolul 29 – Participarea la sedinta 
(1) Participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara. 
(2) Se considera absent motivat deputatul sau senatorul care: 
a) este membru al Guvernului; 
b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o insarcinare care il retine in afara lucrarilor Parlamentului; 
c) este in concediu medical; 
d) are aprobata motivarea absentei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezulta din exercitarea mandatului. 
(3) Numele deputatilor si senatorilor absenti nemotivat de la lucrarile fiecarei Camere, precum si din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecarei Camere. 

Articolul 30 – Sanctionarea pentru absentele nemotivate 
(1) Deputatul sau senatorul care lipseste de la 5 sedinte ale Camerei sau de la 3 sedinte ale comisiei permanente din care face parte, in aceeasi sesiune, fara a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat sa justifice in scris absentele. 
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformeaza prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizatie, la diurna si la celelalte drepturi banesti, corespunzator perioadei in care a lipsit. 
(3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) si (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor banesti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni si care se aproba de presedintele Camerei pentru cele de pana la 4 zile si de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile. 

Capitolul VII – Drepturile deputatilor si senatorilor in exercitarea mandatului

Articolul 31 – Sfera si semnificatia 
(1) Drepturile si libertatile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnitati publice si se fundamenteaza pe drepturile si libertatile generale ale cetateanului, completate cu ceea ce implica in mod special exercitarea mandatului. 
(2) Drepturile, libertatile, ca si obligatiile deputatului sau senatorului sunt politice si patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizeaza continutul politic al mandatului, precum si strategia masurilor de protectie a mandatului si a titularului acestuia. 

Articolul 32 – Dreptul de a fi ales in structuri parlamentare 
Un deputat sau un senator are dreptul sa fie ales, in conditiile regulamentului, ca membru al Biroului permanent al Camerei respective, ca membru sau in conducerea unei comisii permanente, al unei comisii speciale ori al unei comisii de ancheta. 

Articolul 33 – Dreptul de a alege organele de conducere 
(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulamentul propriu. Resursele financiare ale fiecarei Camere sunt prevazute in bugetul propriu pe care si-l adopta fiecare Camera. 
(2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent, in conditiile prevazute de Constitutie si de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage incetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricarei functii obtinute prin sustinere politica. 
(3) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale, in conditiile prevazute de regulamente. Camerele isi pot constitui comisii comune. Conditiile de constituire, obiectivele activitatii si procedurile de lucru ale comisiilor de orice fel se stabilesc in regulamentul fiecarei Camere si in regulamentul sedintelor comune ale Camerelor sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de ancheta. 

Articolul 34 – Dreptul de asociere in grup parlamentar 
Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere. 

Articolul 35 – Drepturile politice specifice 
Principalele drepturi politice ale deputatilor si senatorilor, precum si obligatiile corelative acestora sunt urmatoarele:
a) dreptul la initiativa legislativa; 
b) dreptul de a initia si de a sustine motiuni simple sau de cenzura; 
c) dreptul de a initia si de a sustine hotarari ale Camerei, in orice problema de competenta acesteia; 
d) dreptul de a face declaratii politice, de a pune intrebari, de a face interpelari si alte asemenea interventii; 
e) dreptul de a cere intrunirea in sesiune extraordinara a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; 
f) dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constitutie, republicata; 
g) dreptul de a cere suspendarea din functie sau punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei, in conditiile art. 95 si 96 din Constitutie, republicata; 
h) dreptul de a cere punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, in conditiile art. 109 din Constitutie, republicata; 
i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, in reglementarea prevazuta de lege si de regulamentele parlamentare; 
j) dreptul la cuvant, libertatea de exprimare si dreptul de vot. 

Articolul 36 – Modalitati de exercitare 
(1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numarul de parlamentari stabilit de Constitutie, potrivit naturii lor juridice. 
(2) Drepturile si libertatile se exercita in limitele continutului legal al mandatului de parlamentar si numai in formele si cu procedura prevazute in regulamentul fiecarei Camere si in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. 
(3) Deputatii si senatorii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice ori al creatiei intelectuale, precum si in alte domenii stabilite de lege. 

Capitolul VIII – Exercitarea mandatului in circumscriptia electorala

Articolul 37 
In activitatea din circumscriptiile electorale deputatii si senatorii au drepturile si indeplinesc obligatiile pe care le implica exercitarea legala a mandatului de parlamentar, adaptate in mod corespunzator naturii si formelor specifice ale acestei activitati din teritoriu. 

Articolul 38 – Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor 
(1) In scopul exercitarii mandatului in circumscriptiile electorale, deputatii si senatorii primesc lunar o suma forfetara din bugetul Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului, echivalenta cu o indemnizatie si jumatate bruta a deputatului, respectiv a senatorului. 
(2) In limitele sumei prevazute la alin. (1), deputatii si senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regula, in circumscriptiile electorale in care au fost alesi. 
(3) Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot organiza birouri parlamentare si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi. Ceilalti parlamentari pot organiza, in limita sumei prevazute la alin. (1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista carora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau, dupa caz, al Senatului. 
(4) In cazul in care spatiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de catre autoritatile administratiei locale, acestea se pot inchiria de la alte persoane juridice sau fizice. 
(5) Chiria aferenta spatiilor, cheltuielile de intretinere, drepturile banesti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor si alte cheltuieli aferente exercitarii mandatului se asigura din sumele forfetare alocate deputatilor si senatorilor. 
(6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor se face prin incheierea unui contract de munca pe durata determinata sau a unui contract civil. In cazul angajarii pe baza unui contract de munca pe durata determinata, incadrarea salariatilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, dupa caz, la propunerea deputatilor sau a senatorilor in cauza, iar in cazul contractului civil, acesta se incheie intre deputatii sau senatorii in cauza si persoana fizica. 
(7) Modul de utilizare si justificare a sumei forfetare se stabileste prin hotarare a birourilor permanente reunite ale celor doua Camere, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
(8) Deputatii si senatorii pot primi cetateni in audienta si in alte circumscriptii electorale decat cele in care au fost alesi, in birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau in alte spatii publice corespunzatoare. 

Articolul 39 – Obligatiile autoritatilor locale 
(1) Autoritatile publice locale si prefecturile sunt obligate sa sprijine organizarea si functionarea birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, prin asigurarea de spatii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin imprumut de folosinta sau inchiriere. 
(2) Serviciile descentralizate si deconcentrate ale ministerelor si ale autoritatilor centrale de reglementare sunt obligate sa sprijine prin mijloacele specifice ale activitatii lor organizarea si functionarea legala a birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, precum si activitatea acestora. 

Articolul 40 – Diurna de deplasare si cheltuielile de cazare 
(1) Deputatii si senatorii prezenti la lucrarile Parlamentului, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, primesc o diurna de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizatia lunara prevazuta pentru deputat sau senator. 
(2) Deputatilor si senatorilor, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, li se asigura pe durata mandatului cazare gratuita sau, la alegere, in cazul in care nu beneficiaza de cazare gratuita, li se acorda, pe noapte, pe baza de declaratie pe propria raspundere data in conditiile legii, 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator. 
(3) De aceleasi diurna si drepturi de decontare a cazarii la unitati hoteliere, in alte spatii de cazare autorizate, sau pe baza de declaratie conform alin. (2), a 70% din tariful minim aplicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator in municipiul Bucuresti beneficiaza deputatii si senatorii care: 
a) efectueaza deplasari in tara din insarcinarea presedintelui Camerei Deputatilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor doua Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare; 
b) nu domiciliaza in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, pe timpul deplasarii in aceste circumscriptii, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului; 
c) se deplaseaza in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, in alta localitate decat cea de domiciliu, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului; 
d) deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care se deplaseaza in alte localitati din tara, in afara celei de domiciliu, pentru activitatile legate de exercitarea mandatului. 
(4) Deputatii si senatorii care se deplaseaza in timpul vacantelor parlamentare in cadrul circumscriptiilor electorale in care au fost alesi, in alta circumscriptie sau la Bucuresti pentru indeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului beneficiaza de diurna de deplasare si cazare conform alin. (1) si (2), in limita numarului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului. 

Capitolul IX – Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor

Articolul 41 – Dreptul la indemnizatie 
(1) Deputatii si senatorii primesc, pe durata exercitarii mandatului de parlamentar, o indemnizatie lunara, stabilita prin lege. 
(2) Indemnizatia se primeste de fiecare parlamentar de la data intrarii in exercitiul mandatului, sub conditia validarii, si pana la data incetarii mandatului. 
(3) Indemnizatia lunara are regimul juridic prevazut de lege pentru salariu, cu reducerile si majorarile prevazute de lege si de regulamentele celor doua Camere. 
(4) Indemnizatiile lunare sunt impozabile in conditiile legii. Acestea vor fi actualizate, in aceleasi procente, odata cu indexarile salariale acordate personalului din sistemul bugetar, sau prin alte prevederi legale. 
(5) Indemnizatia lunara a deputatilor si senatorilor se cumuleaza cu pensia sau cu alte venituri si se supune impozitului pe venit, conform legii. 
(6) Dupa expirarea mandatului, deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi si nici nu beneficiaza de pensie sau de alta sursa de venit beneficiaza in continuare, pe o perioada de cel mult 3 luni, de o indemnizatie tranzitorie din partea Camerei respective. 

Articolul 42 – Deputatii si senatorii membri ai Guvernului 
(1) Deputatii si senatorii pot fi numiti membri ai Guvernului si pot fi revocati din aceste functii in conformitate cu prevederile Constitutiei si ale legilor in vigoare. 
(2) Deputatilor si senatorilor care detin functia de membru al Guvernului, in perioada exercitarii acesteia, li se aplica, in privinta salarizarii, dispozitiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare. 
(3) Deputatii si senatorii, membri ai Guvernului, beneficiaza de drepturile cuvenite exercitarii mandatului de parlamentar, cu exceptia drepturilor pentru decontul de teritoriu si a diurnei de sedinta. 

Articolul 43 – Dreptul la cheltuieli de protocol 
(1) Fondul Presedintelui Camerei Deputatilor si Fondul Presedintelui Senatului se aproba anual, prin bugetul fiecarei Camere. 
(2) Fondurile prevazute la alin. (1) se constituie pentru ajutoare, recompense, stimulente, contributii la actiuni umanitare si burse. 
(3) Pentru primirea delegatiilor straine si a invitatilor din tara sau din strainatate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecarei Camere. Baremele de cheltuieli pentru actiunile de protocol se aproba de birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului. 

Articolul 44 – Dreptul la transport gratuit 
(1) Deputatii si senatorii beneficiaza, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale si pe calea ferata, cu orice categorie de trenuri de calatori, la clasa I. Biletele de calatorie se vor elibera pe baza legitimatiei de deputat sau de senator. 
(2) Deputatii si senatorii beneficiaza, pe perioada mandatului, de autoturism pentru deplasari in circumscriptia electorala, necesar activitatilor legate de exercitarea mandatului. 
(3) Deputatii si senatorii care folosesc autoturismul proprietate personala pentru a se deplasa saptamanal din localitatea unde domiciliaza la Bucuresti si inapoi, cei care au domiciliul in Bucuresti si se deplaseaza, cel mult o data pe saptamana, in circumscriptia electorala in care au fost alesi si inapoi, precum si cei care efectueaza deplasari in tara, ca urmare a sarcinilor trasate de catre presedintele Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor doua Camere, de comisiile permanente sau de catre liderii grupurilor parlamentare, pentru activitati legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcursi. 
(4) De drepturile prevazute la alin. (3) beneficiaza si deputatii si senatorii care se deplaseaza din localitatea de domiciliu in localitatea cea mai apropiata de unde se asigura transportul la Bucuresti si inapoi. 
(5) La sfarsitul mandatului, deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi mai au dreptul de decontare a 6 calatorii, cu mijloacele prevazute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personala in conditiile prevazute la alin. (3), pentru efectuarea formalitatilor de lichidare, intr-o perioada de maximum 30 de zile. 

Articolul 45 – Dreptul la rambursarea cheltuielilor 
Cheltuielile efectuate de deputati si de senatori pentru taxe de posta si telecomunicatii interne, efectuate in exercitarea mandatului, se deconteaza pana la limita valorica stabilita de Biroul permanent al Camerei, in functie de prevederea bugetara. 

Articolul 46 – Dreptul la vechime in munca 
(1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime in munca si in specialitate, cu toate drepturile prevazute de lege. 
(2) Pe durata exercitarii mandatului de deputat sau de senator, contractul de munca sau raportul de serviciu al titularului se suspenda si este supus regulilor prevazute de Codul muncii si de Statutul functionarilor publici, dupa caz. 

Articolul 47 – Dreptul la asistenta medicala 
Deputatii si senatorii beneficiaza de medicamente, asistenta medicala si de concedii de boala potrivit reglementarii din sistemul public si reglementarilor speciale in domeniu. 

Articolul 48 – Dreptul la pasaport diplomatic 
Deputatii si senatorii au dreptul la pasaport diplomatic. 

Capitolul X – Regimul pensionarii parlamentarilor

Articolul 49 – Categorii de pensii 
(1) Deputatii si senatorii, la implinirea conditiilor de pensionare prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv stagiul de cotizare si varsta de pensionare, beneficiaza de pensie in cuantum prevazut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, republicata, cu modificarile ulterioare, daca au detinut cel putin trei mandate de parlamentar. 
(2) Prin exceptie de la dispozitiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la varsta de pensionare, la implinirea varstei de 63 de ani si a unui stagiu de cotizare de 30 de ani, deputatii si senatorii beneficiaza de pensie in conditiile prevazute la alin. (1). 
(3) De pensie beneficiaza si deputatii si senatorii care au detinut doua sau un mandat de parlamentar, caz in care cuantumul pensiei, calculata conform alin. (1), se diminueaza cu 20% si, respectiv, 40%. 
(4) Pentru mandate incomplete, pensiile prevazute la alin. (3) se diminueaza sau se majoreaza in mod proportional. 
(5) La indeplinirea conditiilor de pensionare, deputatii si senatorii vor opta pentru pensia calculata conform alin. (1)-(4) sau pentru pensia calculata in conditiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, ori ale altor legi speciale din cadrul sistemului public. 
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator deputatilor si senatorilor al caror mandat s-a derulat si a expirat in perioada 1990-2004. 
(7) Deputatii si senatorii nu pot beneficia din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale decat de o singura pensie. 
(8) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impoziteaza in conditiile legii. 

Articolul 50 
(1) Partea din pensie stabilita potrivit art. 49, care depaseste nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat. 
(2) In conditiile in care indemnizatiile deputatilor si senatorilor aflati in indeplinirea mandatului se modifica, pensiile deputatilor si senatorilor se actualizeaza corespunzator in termen de maximum 6 luni. 

Articolul 51 
Regimul juridic prevazut la art. 49 si 50 se aplica de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. 

Capitolul XI – Regimul disciplinei parlamentare

Articolul 52 – Sfera abaterilor disciplinare 
Constituie abateri disciplinare parlamentare urmatoarele fapte savarsite de deputati sau de senatori si daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni: 
a) incalcarea dispozitiilor privind indatoririle deputatilor si ale senatorilor prevazute de Constitutie si de prezenta lege; 
b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte si a Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului; 
c) exercitarea abuziva a mandatului de senator sau de deputat; 
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar. 

Articolul 53 – Sfera sanctiunilor disciplinare 
(1) Sanctiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevazute la art. 52 sunt urmatoarele: 
a) atentionarea; 
b) chemarea la ordine; 
c) retragerea cuvantului; 
d) indepartarea din sala pe durata sedintei; 
e) avertismentul; 
f) interzicerea de a participa la lucrarile Camerei din care face parte, pe o perioada de cel mult 30 de zile calendaristice. 
(2) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f), deputatul sau senatorul in cauza nu beneficiaza de drepturile banesti si materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participarii la lucrarile Camerei respective. 

Articolul 54 – Aplicarea sanctiunilor 
(1) Sanctiunile prevazute la art. 53 alin. (1) lit. a), b) si c) se aplica de catre presedintele de sedinta. 
(2) Sanctiunile prevazute la art. 53 alin. (1) lit. d) se aplica la solicitarea presedintelui de sedinta sau a unui grup parlamentar de catre plenul Camerei prin votul majoritatii celor prezenti. 
(3) Abaterile care implica aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 53 alin. (1) lit. e) si f) se constata de catre Comisia juridica a Camerei Deputatilor sau a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar ori la sesizarea personala a unui deputat sau senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Camerei respective in termen de cel mult o luna de la data savarsirii faptei. 
(4) Comisia juridica solutioneaza sesizarea in termen de 10 zile lucratoare de la inregistrarea ei. Hotararea Comisiei se adopta cu votul majoritatii membrilor sai, in sedinta secreta. 
(5) Raportul Comisiei se inainteaza de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective. 
(6) Biroul permanent al Camerei respective solutioneaza cauza in termen de 3 zile lucratoare de la primirea raportului. Hotararea Biroului permanent al Camerei se prezinta in sedinta publica a Camerei respective. 

Articolul 55 – Contestatia 
(1) Impotriva hotararii Biroului permanent al Camerei, care vizeaza aplicarea sanctiunilor prevazute de art. 54 alin. (6), se poate face contestatie in termen de 15 zile lucratoare de la data comunicarii. 
(2) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Camerei in termen de 15 zile lucratoare de la inregistrarea acesteia, cu votul majoritatii membrilor prezenti ai Camerei, in sedinta secreta. 
(3) Hotararea plenului Camerei este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica in sedinta de plen. 

Capitolul XII – Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 56 – Modificarea regulamentelor 
(1) Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului si Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului se vor modifica si se vor completa in mod corespunzator cu dispozitiile prezentei legi si in conformitate cu deciziile Curtii Constitutionale pronuntate asupra prevederilor din aceste regulamente si se vor adapta in mod corespunzator. 
(2) Camerele vor urmari ca reglementarile instituite prin regulamentele proprii sa fie concordate si corelate pe structuri, competente, proceduri si activitati. 

Articolul 57 – Activitatea Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare 
(1) Toti deputatii si senatorii, in calitate de membri ai Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare (GRUI), platesc o cotizatie individuala lunara la bugetul Grupului. Cuantumul acestei cotizatii se stabileste, se aproba si se modifica, dupa caz, prin hotarare a birourilor permanente ale celor doua Camere, la propunerea Comitetului director al GRUI. 
(2) Modul de utilizare a fondului GRUI, rezultat din cotizatiile individuale ale membrilor sai, se aproba de birourile permanente ale celor doua Camere, la propunerea Comitetului director si in conformitate cu normele metodologice de utilizare a fondului, prevazute in Statutul GRUI. 

Articolul 58 – Modificarea bugetelor 
Camera Deputatilor si Senatul vor introduce in structura bugetara modificarile ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi. 

Articolul 59 – Intrarea in vigoare 
Prezenta lege intra in vigoare in conformitate cu art. 78 din Constitutie, republicata, la 3 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 

Articolul 60 – Aplicarea legii 
(1) Comisia comuna speciala a Camerei Deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor devine comisie permanenta insarcinata cu interpretarea unitara si aplicarea corecta a prevederilor legii, cu precadere a principiilor si regulilor de conduita parlamentara si cu rezolvarea oricaror probleme legate de aplicarea ei. 
(2) Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor prezinta anual, in sedinta comuna a celor doua Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut. 

Articolul 61 
Incepand cu 1 ianuarie 2007 pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputatii si senatorii romani numiti prin hotarare a Parlamentului Romaniei ca membri ai Parlamentului European se considera in exercitarea unui mandat de membru al Parlamentului European. 

Articolul 62 
Dispozitiile art. 16 alin. (2) nu se aplica deputatilor si senatorilor mentionati la art. 61. 

Articolul 63 
Pe perioada 1 ianuarie 2007 pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputatii si senatorii membri ai Parlamentului European se considera absenti motivat in conditiile art. 29 alin. (2) lit. b). 

Articolul 64 
Deputatii si senatorii membri ai Parlamentului European, pe perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si pana la alegerile pentru Parlamentul European si validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, beneficiaza de drepturile cuvenite exercitarii mandatului de parlamentar national, cu exceptia drepturilor prevazute la art. 40 alin. (1), (2) si alin. (3) lit. a). 

Articolul 65 
La data validarii mandatelor de membri ai Parlamentului European, prevederile art. 61-64 isi inceteaza de drept efectele. 

Articolul 66 – Modificari si abrogari 
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se modifica in mod corespunzator art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare. 
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu privire la senatori si deputati, se abroga art. 1 alin. (1) si (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (31)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 si art. 37 alin. (1) si (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale deputatilor si senatorilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Pentru conformitate:

la scrierea articolului am consultat:

Ce drepturi au parlamentarii care fac grevă: indemnizaţie, diurnă, cazare şi transport gratuite

Autor:  Alina Novaceanu – Mediafax

http://www.gandul.info/politica/ce-drepturi-au-parlamentarii-care-fac-greva-indemnizatie-diurna-cazare-si-transport-gratuite-9199519

EXCLUSIV EVZ. Lista rușinii: Parlamentari care fac grevă contra-cost. VEZI dacă parlamentarul din județul tău se află printre aceștia

Autor:  Carmen Vintilă

http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-lista-rusinii-parlamentari-care-fac-greva-contra-cost-vezi-daca-parlamenta-967243.html

Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 
Statutul deputatilor si al senatorilor

http://www.dreptonline.ro/legislatie/statutul_deputatilor_senatorilor.php

Curtea Constituţională: Bâşti. Opoziţia în sărbătoare …

3 noiembrie 2010 7 comentarii

România e în sărbătoare. Pocneşte şampania, partidele exultă, televiziunile nu contenesc să sublinieze momentul istoric pe care îl trăim, Curtea Constituţională i-a tras o labă Guvernului de se învârte săracu precum limba lui Badea în colonul băşinăsului Varan.

Asumarea răspunderii pe Legea Învăţământului a fost declarată neconstituţională. Da, mare victorie…

Da, da’ nu înţeleg de unde şi până unde atâta victorie. Poate pentru că grupul de mare probitate politică, Partidul Naţional Liberal Social Democrat şi Conservant care defilează cu liderul bicefal Antonel&Pontănel în frunte să se mai facă de râs la a enşpea moţiune pe care o tot bagă şi se trezec în cap după cum se spunea de ţăranul cu sapa de cauciuc. De câte ori dădea cu ea în pământ îi sărea în frunte.

Să mor dacă nu-i compătimesc pe nemţi, engleji şi alti îmbuibaţi vestici ca mor de plictiseală neavând spectacolul formidabil cu măscărici pe care ni-l oferă nouă Opoziţia politico-televizionistică.

Mă uit la politicienii din Opoziţie şi nu încetez să mă minunez cum nu mai încetează ei să îi ia de proşti pe cei care îi susţin. Şi poate au dreptate. Aşa le trebuie dacă pun botul la toate prostiile.

Altfel nu găsesc o explicaţie plauzibilă la ceea ce văd.

Cică legea nu s-a discutat destul, dar am înţeles că unele dintre prevederi sunt parte a celor peste 1.200 de amendamente depuse de parlamentari. Mă întreb cum or fi depus respectivele amendamente dacă legea nu a fost discutată destul? Câte amendamente ar fi necesare?

Drept să spun n-am văzut-o, dar de pe ici şi colo am înţeles că se prevăd acolo unele schimbări destul de serioase.

Elevii ar fi mai puţin încărcaţi de materie. Ar trebui să gândească ceva mai mult dar nu ar mai trebui să îşi îndese în scăfărlie informaţii pe care oricum nu le ţin minte şi care nu le folosesc la nimic.

Aceiaşi elevi ar beneficia de cazare şi masă gratuită dacă au nevoie.

Minoritarii ar putea să înveţe în limba lor maternă istoria şi geografia. Aici mă gândesc că nici nu ar fi chiar aşa de rău ca minoritarii să înveţe în limba lor după manuale traduse din limba română de oameni care ştiu să facă asta şi nu să lase la latitudinea lor traducerea în limba pe care au supt-o de la mămicuţele lor. Astfel nu ar mai apare erori. De exemplu expresia „Ardealul, pământ românesc”. Ar înţelege şi ungurii că nu e o înjurătură ci o situaţie de fapt.

Şi pentru ca circul să fie complet nu se putea ca zilele astea cuplul prezidenţial al Partidul Naţional Liberal Social Democrat şi Conservant, să nu se facă de kko ca de obicei.

Se plâng de ţi se rupe inima că preşedintele Băsescu, nu îi bagă în seamă şi nu vrea să discute cu ei, şi asta o fac în momentul în care sunt întrebaţi de ce nu au răspuns la chemarea la dialog a acestuia. Creaţă mine pot să aibă cei care înţeleg ceva din această chestie . Adică omul te invită să discuţi, nu te duci, da te plângi că nu eşti ascultat.

De un hilar nebun mai e şi motivul pentru care nu se duc. Cică sunt pe acolo unii care au plecat din partidele lor şi, atenţe, au înfiinaţat o organizaţie nevotată… Să-mi bag picoru’ … Chiar aşa?

Da’ oare PSD, PCR ori PNL au fost votate de cineva?

Ţî, ţî, ţî…  Păi nu odată, aceiaşi indivizi ziceau că ei sunt în Parlament pentru că i-a votat alegătoru’ ca persoană nu ca partid, pentru că era, ziceau tot ei, vot uninominal aşa cum a doreşte românul. Adică ne-au minţit. Hmm…. politicienii noştrii să mintă? No way … cine a auzit vreodată aşa ceva? Nimeni desigur….

Şi ca să fie ca un fel de moţ la rahat, după ce nu se duc la consulările la care îi invită preşedintele, cuplu prezidenţial ap PNLSDCR vin cu afirmaţii în care spun că neapărat trebuie să fie el premier. Da, ambii trebuie să fie premier. Poate aşa, ar reuşi să adune şi ei un IQ supraunitar. Cu câteva decnii în urmă, înaintaşii lor bolşevici spuneau că dacă un om poate să facă o treabă, doi o vor face mai bine. Ar fi şi mai uşor să aplice cota de impozitare unic-progresivă. Fiecare o va aplica pe a lui, deoarece fiecare va avea guvernul său, unul roşu şi unul umbrit. Ce frumos va fi. Impozitele nu se vor mai plăti anula ci odată la şase luni, odată aşa, odată invers. Ca să nu se supere nimeni.

Interesant mai e şi faptul că după ce şi-au cam rupt colţii în poponeaţa oţelită a doameni udrea, acum tot încearcă să îşi înfigă cioturile în poponeaţa nu mai puţin dură a doameni Anastase. Cică a furat, şi dacă a furat, Opoziţia refuză să mi participe la vot.

Da, absolut democtatic ar fi dacă nu ar exista proceduri care ar putea fi aplicate în acest caz. A spune despre cineva că e vinovat doar pentru că nu-ţi place ţie sună a încălcare a prezumţiei de nevinovăţie de vreme ce nici o instanţă nu s-a exprimat în acest sens.

Nu am auzit pe nimeni să se exprime la adresa lui Geoană că ar fi vinovat când, pentru că nu dorea să pună pe ordinea de zi rezultatele referendumului din iarnă cu privire la Constituţie, unii ar fi vrut să treacă pe ordinea de zi discutarea oportunităţii de a-şi mai continua activitatea ca preşedintelui Senatului. Geoană a refuzat pur şi simplu să pună pe oridinea de zi respectiva discuţie deşi se referea chiar la persoana sa. Nu, aia nu se pune, Geoană e unic în lume. Este singura persoană din lume a cări atribut, cel de Prostănac se scrie cu majusculă şi dacă nu e la început de frază.

Ba am mai aflat ceva deosebit de interesant. Parlamentarii noştrii sunt extrem de sensibili. Nu mai suportă abuzul de a fi obligaţi să se dea cu Loganul. Probabil că marea problemă e căe cam greu să de dai cu loganul cu şoferul şi amanta în acelaşi timp în maşină. Deci neapărat a fost ca cei din camera cu Prostănac în frunte să îşi voteze o creştere de 30% a bugetului.

E drept că unii ziceau că e nevoie să îşi ia maşini noi. Loganul nu prea rezistă ca într-o lună să îi funcţioneze motorul 45 de zile  după cum arată costul benzinei decontate.

Legat de creşterea asta pe care şi-au votat-o senatorii, unii ziceau că nu ştiu nimic de maşini. Că de fapt banii se vor băga în construirea a unor anumite chestii unde parlementarii ar trebui să îşi poată lăsa bagajul şi computerul.

Uite, eu aş fi de acord dacă i-ar veni cuiva idea să  spună că din solidaritate cu sărmanii bugetari renunţă la cazare le la hoteluri de lux. La ce le trebuie? De dormit dorm în sala de şedinţă, de mâncat mănâncă la bufet la preţuri aproape jumătate din preţurile plătite de unii pe la bufetele pline de gândaci de prin haltele CFR. Amantele să stea şi ele la internat, cum stăteau pe vremuri utecizdele. Câte patru în cameră ca să aibă parlamentaru’ de unde alege.

Da, frumoasă toamnă, frumos spectacol avem… phaiii, ce mai pocnesc dopurile de la şampanie…

E toamnă şi rag măgarii …

5 octombrie 2010 7 comentarii

În loc de preambul.

Mama Preşedintelui Băsescu a decedat. Personal pot să înţeleg durerea 0mului Băsescu. Atunci când îţi moare un părinte, simţi o durere surdă în suflet de parcă se rupe ceva din tine şi simţi o formă de revoltă sufocantă că nu poţi să faci nimic. Îţi aminteşti tot felul de lucruri, îţi faci un fel de trecere în revistă a unor amintiri … Dumnezeu să o ierte şi să o odihnescă!

Cred că e cazul ca durerea fiecăruia să fie respectată …

===========================

Azi am văzut un lucru. Cei din învăţâmânt se dau în spectacol. Da… nu e vorba de un protest sindical, cum nu a fost vorba de proteste sindicale niciodată în acest an. Vorbim cel mult de nişte spectacole de prost gust organizate de liderii unor organizaţii care îşi spun „sindicate”.

Toate aceste spectacole de operetă ieftină ne sunt prezentate înaninte de media jegoasă a jigodiilor de moguli ca nişte mari manifestaţii care vor veni ca un uragan şi vor mătura totul în cale. În ziua respectivă vedem nişte oameni care defilează frumos, ca mai demult la 23 August, nişte oameni cu mintea în altă parte, eventual la picnicul de după, sau la banii cu care le e plătită ziua de prestaţie actoricească de proastă calitate.

Vedem la început nişte lideri de sindicat mai mult sau mai puţin locali cum ne prezintă însufleţiţi ce cer. Apoi, inevitabil, în locul unde se desfăşoară  manifestarea vedem nişte tembeli, plecaţi dracu ştie de unde din ţară pentru una  şi odată ajunşi în oraşul miticiloir devin activişti de partid de opoziţie şi strigă „Jos Guvernul”,  „Jos Băsescu”, „Jos … dracu mai ştie ce”.

Deci pleacă din ţară ca sindicalişti şi ajung să participe la mitinguri electorale.

Dacă citeşte aici un profesor, un medic, sau un alt bugetar ar putea zice că o duce greu, că are întradevăr traiul greu. De acord, o duc greu şi cei care produc valoare adăugată în ţara asta, cei din sectorul privat. E criză ce dracu, lumea întreagă e în criză, ţări cu economii şi bugete incomparabil mai bine aranjate decât ale noastre iau măsuri de austeritate. Şi nici măcar nu au avut un premier ca Tăriceanu care a golit vistieria şi ne-a lăsat cu poponeaţa la aerisit.

Am aşa o curiozitate, câţi din profesorii care acum sunt în Piaţa Victoriei plătesc impozit după banii câştigaţi din meditaţii? În multe cazuri aceşti bani sunt mult mai mulţi decât cei din salariu. În fond, din acele impozite se plătesc salariile bugetarilor.

Aş înţelege ca cei care manifestează în diferite feluri să spună clar, că îi enervează Băsescu, Udrea, Boc sau altcineva. Ar fi OK. Şi pe mine mă enervează mulţi. Aş înţelege…

Vor să dea acest guvern jos? Şi asta ar fi OK dacă ar spune ce vor în loc.

Care ar fi variantele alternative? O alinanţă PSD+PCR+PNL … Da, dar numai dacă UDMR trece de partea lor sau, eventual, o parte din cei care sunt în PDL. Altfel nu merge.

Nu trebuie decât ca în vacarmul pe care îl face media jigodiilor să asculţi câteva minute cu atenţie şi te lămureşti cam ce ar fi după.

Există la PSD un deputat care se numeşte Cristian Rizea, unu’ mic şi rău ca un pechinez un fel de semijumătate de buletin.

Ziarul Curentul zicea că limbricul se ţine de prostii pe la Monte Carlo …

http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009081432610/Actualitate/Penalul-deputat-PSD-Cristian-Rizea-isi-inseala-sotia-la-Monte-Carlo.html

Ohooo, Monte Carlo, marele (:D) apărător al celor sărmani şi oropsiţi…

Ei bine, individul o comite mai rău decât Olguţa Vasilescu dacă apare la tv. Întrebat cam ce măsuri au ei, PSD-ul în vedere, a replicat „nu vă spun, dar v-a spus domnul preşedinte Ponta …” Hehehe. Se referea la vizita de la Naşul a lui Pontănel. Atunci când a demonstrat de să priceapă până şi Vanghelie că dacă pentru orice venituri de sub 1000 de lei nu se va mai plăti impozit, pentru cele sub 1000 de euro se vaplăti 15% iar pentru cele peste 1000 de euro se va plăti 25%, se vor aduna bani la buget de va fi trai pe vătrai.

Ba, mai zicea şi că e normal ca programul lor, deşi nu are nimic în comun cu cel al liberalilor, musai să fie aplicat. Normal că la întrebarea dacă vor readuce veniturile la nivelul de anul trecut, a spus că da, le vor aduce, dar numai după alegerile la termen, sau eventual la cele anticipate. Interesant. Cam peste 6 luni. Păi şi guvernanţii spun cam tot aia. Dealtfel, orice creştere a veniturilor înseamnă o presiune suplimentară pe buget, sau, cu alte cuvinte creşterea deficitului şi îndepărtarea momentului acceptării României în spaţiul Schengen…

În fine, liberalii la rândul lor, spun că vor un guvern care să aibă un premier liberal sau unul … neutru (Eventual Johannis, şeful FDGR, aliatul natural al PNL) şi un program eminamente liberal.

Deci, căderea acestui guvern şi acordarea alianţei PNL+PSD+PCR  locul de premier aruncă România într-un altfel de război. Unul devastator, între moguli.

Poate război cu morţi (împuşcaţi sau de foame)…

De fapt ce doreşte să legitimeze această serie de manifestări de operetă?

Să vedem…

Se vorbeşte de promovarea de către PSD la iniţiativa unor lideri de sindicat, a unei legi care să secretizeze averile liderilor de sindicat. Deci, PSD îi plăteşte pe cei care îl servesc…. bravo. Deci tembelii manifestează pentru asigurarea averilor şefilor lor. Frumos… îşi merită diurnele de manifestaţie.

Mai există o categorie de oameni care ar avea de câştigat în urma unei eventuale căderi  a Guvernului… Una mult mai unsă cu toate alifiile.

Acea categorie care a beneficiat de alungarea PD de la guvernate de către Penaliceanu pentru că Patriciu trebuia să scape de Monica Macovei, pentru a li se închide dosarele deschise de Justiţie.

Bravo domnilor profesori, medici, poliţai sau orice alt bugetar mai manifestează! Îi priviţi cu dispreţ pe mineri ca fiind din motive de lipsă de educaţie o simplă dar puternică nasă de manevră… voi ce sunteţi acum?

Există şi o altă mare asemănare. Pe mineri i-a chemat Iliescu, întrerupând un meci de la Campionatul Mondial de Fotbal. Pe voi v-a chemat urmaşul lui, e drept, mai infantil, mai  tâmpiţel, marioneta pe care PSD şi-a pus-o ca şef. Pontănel …

Ah, să nu uit. Domnilor manifestanţi, am o rugăminte. Amintiţi-vă ce conturi aveţi, în ce case trăiţi, cu ce maşini circulaţi, unde v-aţi petrecut vara. Apoi comparaţi cu cei care v-au considerat destul de tâmpiţi să mergeţi şi să vă faceţi de râs în oraşul miticilor. Liderii voştri adică…

După aceea, încercaţi să comparaţi cele de mai sus cu maşinile, casele, conturile şi vacanţele politicienilor pe care îi serviţi. Gândiţi-vă că după aceste tăieri de salarii, acestea vor fi mai mari decât la finele Guvernării Năstase. Cine conducea atunci ţara? Oare nu cei care acum plâng cu lacrimi de crocodil de mila voastră? Oare nu ei au blocat timp de mulţi ani reformarea României şi transformarea ei într-o ţară  normală cu un nivel de trai decent pentru a vă putea cumpăra cu un mic şi o bere, sau cu un DVD de doi lei cum a făcut Vanghelie?

Domnilor manifestanţi, nu aveţi senzaţia că sub şepcuţele de sindicalist vă cresc nişte urechi definitorii pentru  un măgar?

Da, simpatic animal…




 

 

%d blogeri au apreciat: