Arhiva

Posts Tagged ‘Ozun’

Secuii (Székelyek)

8 februarie 2013 Un comentariu

SecuiFiecare dintre noi poate face o alegere social-culturala cum doreste. Eu pot fi urmasul lui Mircea cel Batran / Stefan cel Mare, un amic maghiar poate fi urmasul lui Atilla, un corsican poate fi urmasul lui Bonaparte , un evreu al regelui David si un tigan al lui Ştefan Răzvan-Voda. Asadar chestia cu alegerea este personala; etnic vorbind, ne putem baza pe unele elemente istorice, antropologice si in special genetice, care in zilele noastre cred ca pot fi deslusite.

Din punct de vedere al faptelor pe teren, situatia ar fi cam asta: la recensamantul din 1992 s-au declarat secui 831 de persoane, iar in cel din 2002 doar 150 de persoane s-au declarat „secui” propriu zişi. Acestea sunt faptele.

Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici şi antropologi. În decursul timpului, diverşi cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciţi, huni, gepizi, avari, bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkari din Caucaz si semiti din peninsula Arabica.

2Parerea mea personala este si parerea istoricului maghiar Gyorffy Gyorgy, care sustine că secuii reprezintă populaţia kavaramusulmană, care popula Bihorul secolului al X-lea. Alte două popoare turcice înrudite au coabitat în decursul evului mediu în Transilvania cu secuii lăsând numeroase urme toponimice păstrate până in ziua de azi: uzii ( Uz e o variantă a denumirii ramurii tribale turce Oğuz) şi pecenegii. Astfel, există Valea Uzului, respectiv aşezarea Uzon (Ozun) din judeţul Covasna. (Ozun înseamnă pe turceşte “lung”, comparabil cu cuvântul maghiar hosszú.) În zona Mureş există sate cu numele de Besenyő care se traduce prin “peceneg”.

Secuii au fost crestinati probabil de Ştefan al II-lea al Ungariei (1116-1131), cand au facut parte împreună cu pecenegii si vlahi în 1116 în avangarda trupelor, ca participanţi la bătălia de la Olsava. Ca lucrurile sa fie complete, între anii 1210-1213 secuii au făcut parte şi din oastea regeluiAndrei al II-lea al Ungariei, participant între anii 1217-1218 la Cruciada a V-a, si au luptat în Palestina împotriva arabilor conduşi de Al Malik al-Adil(1193-1218) din dinastia Ayubidă, de acolo aducandu-si fiecare cateva gene semite. Secuii au fost consideraţi în Ungaria Medievală naţiune diferită de maghiari, potrivit edictului Unio Trio Nationum (Uniunea celor trei naţiuni), emis în 1438 şi care stabilea drepturile naţiunilor reunite: saşii, secuii şi maghiarii. În decursul timpului, sub presiunea autorităţilor statale maghiare, secuii au fost asimilaţi cultural şi lingvistic maghiarilor.

 

Sursele istorice Anonymus – în jurul anului 1200 -, Simion de KézaKálti Márk si Tarih-i Üngürüsz susţin că la descălecatul maghiar din 896 secuii erau deja în Bazinul Carpatic şi s-au alăturat maghiarilor imediat la venirea acestora. „Cronica lui Kálti Márk” menţionează faptul că secuii sunt rămăşiţe ale vechilor huni, care s-au retras în munţi, stabilindu-se alături de valahi. Pot sa afirm din sursele occidentale pe care le detin (surse secundare si tertiare) ca singura localitate in care probabil traiesc secuii “adevarati” ar fi in Săcădate (Oltszakadat), în imediata apropiere a oraşului Avrig si care este in afara asa-numitului tinut Secuiesc.

Runele secuieşti (Székely Rovásírás)

Alfabetul Runic Secuiesc este un element protocronist si nationalist, reinviat in forta in ultimii ani. Teoretic, orice limba putea fi scrisa cu ajutorul acestor rune, inclusiv limba romana. De fapt “reinvierea” acestui alfabet este de-a dreptul hilara; o putem asemana cu reintoarcerea scrierii romanesti la litere chirilice.  🙂

Alfabetul a fost răspândit în Transilvania şi în Ungaria, mai ales până în secolul al X-lea, când regele maghiar Ştefan I-ul (cel Sfânt) , sub influenţa Bisericii Romei, a impus alfabetul latin. A mai fost folosit, ocazional, până prin 1850, dar a revenit subit în actualitate în februarie 2008, când alfabetul a fost folosit la inscripţia oficială a lucrărilor Consiliului Naţional Secuiesc.

Secuii

Etimologia Rovásírás (rune) provine din cuvântul maghiar (v) (din fondul lexical uralic), “a scrijeli” + sufixul substantival -ás (“scrijelire”). Din rovás se trage cuvântul românesc răvaş, fiind înrudit etimologic cu răboj/răbuş, cu corespondenţi aproape omofoni în sârbo-croată şi bulgară.

Secuii

Pseudorunele secuiesti provin din runele folosite de popoarele de limba turcă : de ex. în sec. VII-VIII în hanatul turcilor “albaştri” (kök sau gök türk), cu variante ulterioare, ca de exemplu în hanatul uigur; inscripţiile kîrgîze din sec. IX şi cele din valea Talas din Turkestan (teritoriul dintre Caspica şi Mongolia). Aşa zisele rune orhonice sunt considerate a fi fost inspirate din alfabetele canaanite (fenician, arameic, siriac, sogdian). Compararea cu asemenea alfabete  arată următoarele potriviri de semne: (1) cu alfabetul fenician: 50%(2)  cu alfabetul etrusc: 43,4%(3)  cu alfabetul turcic: 28,6%, ceea ce reprezintă un indiciu că şi pseudorunele secuieşti ar avea la bază alfabetele canaanite sau un alfabet derivat din cel fenician, trecînd apoi printr-o dezvoltare diferită.

Secuii

Trebuie sa secretizam aceasta postare. Daca pastorul László Tőkés ar afla  s-ar putea sa fie tentat sa-si ceara autonomie si in Israel deoarece runele Secuiesti provin din alfabetul Cananit, ceea ce insamna ca Secuii s-ar putea sa fie originari din Canan. Ce aberatii, ce prostii, pacat de timp.

Sursa: 

politeia.org.ro

Mențiune necesară:

Am descoperit  acest articol  mulțumită domnului profesor Mihai Beltechi  

care l-a publicat pe siteul său Cronici Geruliene

 

%d blogeri au apreciat: