Arhiva

Posts Tagged ‘Paranoia’

Membrilor Comisiei care anchetează alegerile prezidențiale din 2009 ar trebui să li se facă un control psihiatric

11 August 2017 2 comentarii

În loc de motto, o întrebare la modul cel mai serios:

Oare membrii Comisiei care anchetează alegerile prezidențiale din 2009 nu ar trebui să treacă pe la un cabinet de psihiatrie unde să li de facă un profund examen care să stabilească dacă acești oameni sunt responsabili pentru faptele lor?

Constituția nu cere acordul colegilor lor decât în cazul arestării ….. e examinărilor psihiatrice, nu…

 

OANA FLOREA
Președinta Comisiei care anchetează alegerile prezidențiale din 2009

Se spune că dacă proștii ar înțelege cât sunt de penibili s-ar sinucide. Din fericire pentru ei Dumnezeu i-a protejat nedându-le simțul ridicolului. La fel și membrii Comisiei privind alegerile prezidenţiale din 2009, dacă ar înțelege faptul că parcă sunt coborâți direct din lumea lui Kafka sau din Teatrul Absurdului. 

Înainte de a merge mai departe l-aș întreba (retoric) pe cititor dacă a trecut strada peste tot pe unde îi e permis… Cine ar face asta ar trebui neapărat să se ducă la Psihiatrie și să își facă un control extrem de aprofundat.

Da, Constituția României le permite parlamentarilor să facă și comisii de anchetă conform ART. 64 Organizarea internă. La aliniatul (4) (din cinci) se spune, citez: 4) ”Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.. Atât …

Vreau să atrag atenția asupra unui detaliu. Comisiile de anchetă pot fi organizate de una sau alta din camerele Parlamentului NU DE CAMERELE REUNITE,  deci putem avea comisii organizate de Camera Deputaților sau de Senat, nu e Parlament în ansamblu… Dar … treacă.

Am mai avut o grămadă de comisii în care parlamentarii, pentru a satisface vanitatea cutărui, temporar, Domnu Importantu comisiile de până acum fie își terminau existența în momentul în care ancheta era preluată de Parchet, lucru prevăzut de lege dealtfel, fie pur și simplu toată zbaterea lor genera un raport care se citea în Parlament, le dădea unor jurnaliști apă la moară să mănânce rahat cu polonicul și totul se dezumfla puturos ca o bășină de un  pușcăriaș mogul de media. După trei zile nimeni nu își mai amintea nimic.

De data aceasta, deși Parchetul a făcut deja o anchetă și a tras concluziile de cuviință parlamentarii continuă să se facă de râs cu o așa zisă anchetă. Am văzut cam în ce constă anchetarea celor invitați. De exemplu pe Emil Boc îl întrebau: ”Domnule Boc, ce credeți, dacă s-ar fi întâmplat aia, credeți că ar fi fost posibil să se întâmple ailaltă?”. Culmea absurdului.

Probabil această joacă ridicolă se va termina în apropierea viitoarelor alegeri și neavând cu ce să momească electoratul, ”concluziile” anchetei vor constitui coloana vertebrală a campaniei electorale. Și românii vor sta imbecilizați și vor privi fascinație la aberațiile celor care mai speră la un mandat unde să se înfrupte cu cașcavalul privilegiilor bunăstării date de politicăraie…

Una peste alta, probabil vor face un raport pe care îl vor înainta Parchetului care ar trebui să facă o anchetă… Ridicolul este că respectiva anchetă deja s-a făcut și bășica s-a dezumflat.

Cum oamenii mai au și alte treburi decât să stea toată ziua la dispoziția minților nopții din mintea politicienilor ieșiți demult prin paranoica arătură a demenței și nu se prezintă când le vine psihopaților membri ai Comisiei de anchetă, iată că doresc să facă legi care să oblige lumea să le stea la dispoziție.

Nu prea băgată în seamă, Oana Florea, președinta năzbâtiei, care crede că o vor băga și pe ea în seamă oamenii, a declarat: 

„Comisia parlamentară de anchetă a avut drept consecinţă trei decizii ale CCR foarte importante, prin care s-a statuat principiul colaborării loiale între instituţii, că pot coexista cele două anchete – judiciară şi parlamentară şi obligativitatea participării invitaţilor la lucrările comisiei. (…) Pe lângă raportul final cu privire la obiectivele care ne-au fost date prin Hotărârea 38 a Parlamentului, astăzi am hotărât că ceea ce Curtea Constituţională a României a statuat prin cele trei decizii să fie cuprinse într-o legislaţie ulterioară (…) referitoare la activitatea comisiilor de anchetă parlamentară. Din experienţa de până acum am văzut ceea ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi am convenit că nu avem pârghiile legale necesare pentru a ne atinge cu adevărat obiectivul pentru care am fost înfiinţaţi”

Madam Florea susține  că modificările vor viza Regulamentul de funcţionare a comisiilor de anchetă.

„Aspectele de fond le ştim, aspectele de formă le vom stabili ulterior. Vedem de ceea ce ne-am împiedicat, ca alte comisii să nu se mai întâlnească cu aşa ceva – măsuri pe care le vom lua astfel ca aceia care au obligativitatea să se prezinte să aibă nişte repercusiuni, fie să îşi piardă funcţia, fie să primească amendă. Vom vedea cum funcţionează şi în alte ţări. Important este că la acest moment nu avem pârghiile necesare, nu putem obliga oamenii să vină”.

„Dacă avem documente, indicii sau probe depuse la comisia noastră cu privire la scrutin şi la desfăşurarea votului în 2009, date cu privire la ceea ce s-a întâmplat în sufrageria domnului Oprea nu avem. (…) Trebuie să se instituie un mecanism pentru că, dacă nu putem să ne facem treaba şi suntem împiedicaţi, mai bine nu mai facem comisie de anchetă. Deci, trebuie să ştim: putem să ne facem treaba sau nu? Şi dacă da, care sunt modalităţile prin care poţi să obţii nişte informaţii ca să poţi să tragi nişte concluzii. (…) În mod clar se impun nişte modificări legislative de sporire a atribuţiilor comisiilor de anchetă” – întrebată dacă modificările legislative vor viza şi posibilitatea comisiei de a efectua percheziţii, Oana Florea,  a mai  spus: „Nu m-am dus cu gândul la faptul că noi trebuie să facem percheziţii. Făceam practic o analiză de drept comparat şi la asta lucrez acum, să văd cum funcţionează în ţări cu democraţie consolidată, democraţie mai veche decât a noastră şi am apreciat că în acele ţări comisiile de anchetă parlamentară au puteri sporite. Nu m-am gândit neapărat ca noi să ajungem la acel nivel, dar oricum este clar că e discrepanţă între ceea ce poate face o anchetă parlamentară în România şi ce poate face în SUA, în Franţa, în Belgia. (…) Vedeţi foarte clar acum. Am invitat şi ce am obţinut? Nimic! Vreo informaţie la momentul ăsta? Nu!”.

Oana Florea a adăugat că opiniile membrilor comisiilor vor putea fi depuse la secretariatul comisiei până pe 1 septembrie, pentru a fi incluse în raport, care trebuie finalizat până pe data de 8 septembrie.

P.S. Mă întreb, la modul cel mai serios, dacă nu ar fi cazul ca membrii Comisiei care anchetează alegerile prezidențiale din 2009 să treacă pe la un cabinet de psihiatrie unde să li de facă un profund examen care să stabilească dacă acești oameni sunt responsabili pentru faptele lor. Constituția nu cere acordul colegilor lor decât în cazul arestării ….. a examinărilor psihiatrice nu…

Paranoia lui Crin Antonescu se agravează ?

21 Noiembrie 2013 4 comentarii

Avem în acest articol vorbim de: 

– O definiţie a paranoiei

– Paranoici celebrii: Dan Diaconescu, Ioan Ghişe, Crin Antonescu

– Argumente care spun despre Crin  Antonescu, peşedintele liberalilor, că este bolnav mintal: Paranoia megalomaniacă. 

Somnul raţiunii naşte monştrii

Somnul raţiunii naşte monştrii

Personal sunt convins că foarte mulți politicieni, periodic, ar trebui să treacă pe la un cabinet de psihologie și pe la unul de psihiatrie. Măcar odată la șase luni, și obligatoriu atunci când își depun candidaturile undeva.

Ayi mă uitam la ieșirea intemestivă a lui Crin Antonescu și la oprirea între două activități, lângă un grup de yiariști a lui Victor Ponta și mă gândeam că poate ar fi bine ca înainte de articol să postez o definiţie. A paranoiei …

Paranoia

.

Paranoia

Paranoia este un proces de gândire puternic afectat de anxietate sau frică, de multe ori până la iraționalitate și delir, decurgând fără halucinații și schimbări accentuate de personalitate. Gândirea paranoică este caracterizată de obicei de neîncredere sau suspiciune față de ceilalți. Paranoia este denumirea dată unei stări de orgoliu exagerate, de gândire greșită, de interpretări false, fiind o boală psihiatrică încadrată în clasa psihozelor. Istoric, această caracterizare a fost folosită pentru a descrie orice formă de delir.

Starea de paranoia apare în momentul în care subiectul poate fi considerat normal, însă este condus de o tulburare la limita psihiatriei . Un aspect important al gândirii paranoice îl reprezintă centralitatea: faptul că paranoicul se vede ca o personalitate centrală într-un scenariu care poate fi periculos sau grandios și interpretează evenimente care nu au nicio legătură cu ei în realitate ca fiind direcționate spre ei sau despre ei.

Termenul este folosit pentru a descrie deluzii în care persoana afectată crede că este persecutată. Mai exact, ele au fost definite ca având două elemente centrale:

  1. Individul crede că se întâmplă sau se va întâmpla ceva rău,
  2. Individul crede că persecutorul are intenția de a-i face rău.

Întrucât se așteaptă permanent la ostilitate, ridiculizare și trădare din partea celorlalți, paranoicul ajunge ușor să sufere de mania persecuției.

Paranoicul este influențat de delir, pot apărea halucinații auditive sau vizuale, dar nu atât de frecvent ca în cazul schizofreniei sau al parafreniei. Individul are o gândire normală, iar brusc îi apar idei preconcepute cum că ar fi urmărit, înșelat, nedreptățit. De asemenea, persoanele normale pot avea aceste suspiciuni, însă diferența este că în cazul paranoicilor, aceste îndoieli au o durată de cel puțin o lună, până ajung la stagiul de obsesii. În acest fel, indivizii își construiesc viața pe baza obsesiilor, iar sistemul de gândire devine unul bolnav. Pe lângă acestea, paranoicul își poate juca foarte bine rolul când vine vorba de ideile sale, astfel încât devine credibil, mai ales în cazul persoanelor apropiate.

Paranoia megalomaniacă, combinația între megalomanie și paranoia, este o descriere psihiatrică clasic Printre figurile istorice considerate ca fiind paranoici megalomaniaci se află și Alexandru cel MareVidkun Quisling, și fostul dictator Nicolae Ceaușescu.

Crin Antonescu

Există câteva personaje în lumea politică despre care, personal, mă mir că sunt lăsaţi să umble liberi, de exemplu,  Ioan Ghişe şi Dan Diaconescu.

Mai grav decât aceste două personaje care de foarte multe ori au comportamente care manifestă clar simptome de paranoia. În coportamentul lui dan Diaconescu vedem realente cum, de multe ori intră în un fel de delir, permanent manifestă o accentuată obsesie a faptului că este urmărit, înșelat, nedreptățit, că este victimaunei continue persecuţii, Diaconescu fiind confins că  el este o personalitate centrală într-un scenariu  grandios și interpretează evenimente care nu au nicio legătură cu el în realitate ca fiind direcționate spre el. E clar că Diaconescu suferă de paranoia megalomanică.

La Ioan Ghişe, paranoia devine avidetnă atunci când vorbeşte despte tentativa nereuşită de înlăturare ilegală a Preşedintelui Băsescu.

Un individ care pare a semăna tot mai mult cu Dan Diaconescu este Crin Antonescu.

Acţiunile şi gesturile sale care frizează nu doar ilogicul ci chiar paranoia, vedem un fel de delir al viitoarei puteri, vedem convingerea de predestinare, toată clasa politică fiind împărţită în două, pro, şi contra, vedem conviongerea unei predestinări tema isterică de trădare.

Faptul că el crede că toţi cei din USL ar trebui să funcţioneze doar în cheia susţinerii lui, cei care nu o fac fiind automat trecuţi la categoria adversari.. mai mult chiar… trădători. Sunt relativ recente atacirile furibunde la PSD-ul care trebuie să îl susţină necondiţionat.

Ceva şi mai proaspete sunt atacurile la Partidul Conservator, şi la Antena 3 care sunt de fapt Dan Voiculescu.

Starea de sănătate a lui Antonescu pare a se fi deteriorat grav în urma ultimului sondaj făcut de  CSOP, (Grafice legate de acest sondaj se pot vedea aici)   sondaj care îl plasează la categorile simpatie şi încredere mult sub Victor Ponta, Mugur Isărescu … de asemenea sub Traian Băsescu şi doar un pic (patru puncte procentuale – un punct peste eroarea acceptată de realizatorii sondajului) deasupra Elenei Udrea, blonda fiind în o creştere care pare a se accentua în timp ce Antonescu e într-o scădere LINIARĂ, fără nici un fel de variaţii.

Antonescu pare a fi înţeles în sfârşit că nu are absolut nici o şansă de a fi ales, dar şi că şansele de a fi susţinut la candidatură devin tot mai mici, fiind lăsat încă în poziţia neoficială de candidat unic al USL, doar pentru că este în postura de „iepure” ca la cursele atletice, dar nu înţelege că are lândă el, pe post de sfătuitor omul implantat de Dan Voiculescu: Sinistrul Niels Schneker, misiunea lui evidentă pentru oricine, cu exepţia lui Crin, fiind aceea de a-l distruge.

Comportamenul deviant al lui Antonescu a fost foarte clar azi când a organizat intempestiv o conferinţă de presă.

Trebuia să nege evidenţa… că relaţiile cu PSD sunt putrede rău de tot…

A început furibind, cerând demisia lui Băsescu.. de ce? ..d’aia că-l ‚nervează.

Vreau să precizez că la conferinţa de presă a fost însoţit de Şcheker, şarpele implanat de Voiculescu.

Ieri l-am putut vedea pe Preşedintele Băsescu explicând logic şi clar cum e cu pământul cumpărat de fiica sa, ea având vârsta şi venitul care să îi permită returnarea împrumutului în 30 de ani. Nimic spectaculos, nimic ilogic, nici unpic de încercare d a masca adevărul în vorbe şi acuzaţii la adresa unuia sau a altuia cum fac cei de la USL când nu pot răspunde sincer fără a se face de râs, sau a arăta că sunt nişte impostori incapabili să conducă România. Minic, doar chestii absolut logice şi clare.

Furibund, azi, Antonescu şi-a început discursul cu a cere demisia Preşedintelui Traian Băsescu, în urma scandalului izbucnit după ce fiica şefului statului a achiziţionat un teren în judeţul Călăraşi.

Evident că nu a observat că doar ei, câţiva escroci care încearcă să profite de orice pentru a mai aduna nbişte voturi sunt cei care au făcut scandal.

Nu îmi amintesc ca vreunul să sară opărit şi scandalizat de împrumutul luat de Sorin Roşca-Stănescu şi ne retutant, sau, dacă e atât de moral… de ce nu explică el însuşi cum e cu penthouse-ul cumpărat chiar de ăla mai liberal dinte liberali în buricul Bucureştilor? Că nu prea reiasă că ar fi mare bogătan din  declaraţia lui de avere… chiar dacă, după cum se spune, cumpărat la jumătare de preţ cumpărat…

Nu … nu îi pasa… nu explică …

El vede rezolvarea sănătoasă în subiectul terenului achiziţionat de către familia şefului statului ar fi demisia din funcţia de preşedinte a lui Traian Băsescu  pentru că aşa vrea muşchiul lui.

Ioana BăsescuMai trebuia să spună că Băsescu trebuie trimis la Canal pentru că intenţionează să devină un megachiabur.

 „Convingerea mea fermă – a spus paranoicul lider al PNL, Crin  Antonescu –  este că pentru România această nouă problemă are o singură rezolvare sănătoasă: demisia lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, acum, imediat. Este o decizie care ar scuti această ţară de un nou subiect jenant, e o decizie care ar scuti această ţară de încă un an de război politic”.

Da, aşa pare, la 23 de ani de la Loviluţia din Decembrie în România este o crimă de lez popolo să cumperi pământ… să face afaceri adică. Şi musai trebuie anchetaţi cei care o fac… Şi nu oricine trebuie să ancheteze pe infractoare ci taman o comisia parlamentară. Să nu fi auzit idioţii care îi tot dau înainte cu crearea acestei comisii, de separarea puterilor în stat? De ce nu se plânge la procuratură dacă se umflă ficatul în el?

El a adăugat că îi cere demisia lui Băsescu pentru că nu este acceptabil ca preşedintele unei ţări cum este România, „cu atâtea probleme, cu atâtea frustrări, cu atâtea întrebări care nu au răspuns”, să comunice bunăstarea materială a propriei sale familii, în condiţiile în care tineri cu aceeaşi calificare ca a Ioanei Băsescu nu au şansa de a obţine un credit  de asemenea proporţii, fără a mai vorbi de cei care au o situaţie materială mai precară.

Antonescu a menţionat că nu este însă naiv şi nu crede că cererea sa va fi acceptată. „Nu sunt naiv, nu cred că că exist prea multe şanse ca Traian Băsescu să urmeze sugestia mea, dar ar fi un gest politic sănătos şi demn”, a declarat Antonescu.

De asemenea, preşedintele PNL a apreciat ca „scandalos” faptul că un consilier prezidenţial, Adrian Rădulescu, plătit din bani publici pentru a servi interesul public nu face decât să servească unor interese personale ale preşedintelui prin implicarea sa în tranzacţia de la Călăraşi.

 „Avem un preşedinte depăşit de mult de propriile sale acţiuni şi de anvergura funcţiei”, a conchis Antonescu.

P.S: Oare se mai îndoieşte cineva de faptul că Antonescu nu e decât un bolnav de Paranoia megalomaniacă?Nu cred… 

%d blogeri au apreciat asta: