Arhiva

Posts Tagged ‘Parchetul General’

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a anunțat propunerile sale pentru conducerile marilor parchete: Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT

21 ianuarie 2020 Lasă un comentariu

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a decis care vor fi propunerile sale pentru conducerile Parchetului General, DNA, și DIICOT.

Aceste propuneri sunt Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT. Lista urmează a fi trimisă pentru avizare la CSM după care va fi trimisă Președintelui Iohannis.

Propunerile vor fi trimise la Sectia pentru procurori din CSM care urmeaza sa dea un aviz consultativ. Decizia finala apartine presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR GENERAL – GABRIELA SCUTEA

”Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar depus. O prestație pertinentă și plină de hotărâre. Este un procuror care nu prezintă necunoscute. A fost cel mai bun proiect din cele prezentate” – a declarat Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a mai precizat că Gabriela Scutea a prezentat cel mai bun plan de management și că este un procuror care cunoaște bine MCV.

Gabriela Scutea a îndeplinit funcția de Procuror General Adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi din perioada 2006-2013, precum și funcția de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016. A ocupat și funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Gabriela Scutea s-a născut la 31 iulie 1973. A absolvit Facultatea de Științe Juridice la Universitatea Lucian Blaga la Sibiu (1995) și are un master la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București (2008)

În 2012, a absolvit un program postuniversitar de formare și dezvoltate profesională la ”Colegiul Național de Informații”în cadrul Academiei Române, a fost cadru didactic la Universitatea ”Transilvania” din Brașov, Facultatea de Drept și Sociologie, specializare ”Drept Procesual Penal (2003-2004), cf CV-ului publicat pe siteul Ministerului Justiției.

Din punct de vedere profesional: In perioada 1995-2006 a fost procuror in teritoriu, fiind, pe rand: procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si Parchetul de pe langa Judecatoria Rupea (nov. 1995-dec. 1997); procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (dec. 1997- iun. 1998); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iul. 1998-nov. 1999); prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (nov. 1999-mai 2002); prim-procuror adjunct delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iun. 2002-aug. 2003); prim-procuror delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (aug. 2003-sept. 2004); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (oct. 2004-oct. 2005); procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov (oct. 2005-nov. 2006) – conform aceleiași surse.

Între 2006 și 2013 a fost adjunctul Procurorului General (PICCJ), fiind responsabilă cu activitatea Secției Judiciare, activitatea de resurse umane și documentare, ordonator principal de credite, responsabilă cu implementarea programelor cu finanțare externă si audit.

După Parchetul General (2006-2013), Gabriela Scutea a fost, în perioada 2013-2016, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeana pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalitatilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticoruptie. Din aceasta poziție a ajuns, în ianuarie 2016, secretar de stat în mandatul Ralucai Pruna la Ministerul Justiției.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR ȘI CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (DIICOT) – GIORGIANA HOSU

Ministrul Justiției a spus despre propunerea sa la conducerea DIICOT, Giorgiana Hosu, că stăpânește cel mai bine „dimensiunile anchetelor transfrontaliere”.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. Hosu se ocupă de dosarul crimelor din Caracal.

Printre alte dosare instrumentate: cazul Sorin Beraru, unul dintre dosarele lui Omar Hayssam.

Motivul pentru care Giorgiana Hosu a plecat în 2016 de la DIICOT a fost faptul că ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, nu a mai propus-o pentru un nou mandat în structura de conducere a Direcţiei.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DNA – CRIN NICI BOLOGA

„Crin Bologa cunoaște foarte bine această unitate de parchet – a spus Cătălin Predoiu. Ministrul Justiției a mai adăugat că Bologa a prezentat, în cadrul interviurilor, un ”proiect de management complet, cu soluții aplicate”, subliniind că este de părere că ”aduce garanția că lupta anticorupție va continua energic”.

Cătălin Predoiu a transmis şi un mesaj pentru magistraţii propuşi: „Reparaţi vulnerabilităţile identificate, mobilizaţi procurorii, relansaţi combaterea energică şi eficientă a tuturor formelor de infracţionalitate! Libertatea şi siguranţa cetăţenilor sunt valori esenţiale. MJ vă va fi partener în aceşti parametri”

„Ceea ce este important este adecvarea la funcţie, dincolo de stăpânirea legilor, a tehnicilor profesionale, e importantă capacitatea de a conduce un sistem, forţa, echilibrul, viziunea de ansamblu. Sunt lucruri pe care le vom lua în considerare”, a mai declarat Predoiu.

Revenind la Crin-Nicu Bologa, propunerea pentru șefia DNA a Ministrului Justiției, este prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în trecut a deținut funcția de șef al DNA Cluj.În proiectul său, Bologa a scris că vrea ca inculpații să intre în DNA prin altă ușă de acces, pentru a nu mai fi surprinși de presă.

Comform presei, Crin Bologa, în vârstă de 47 de ani, este cel care a preluat, la vârsta de doar 33 de ani, șefia DNA Cluj. Acesta și-a început cariera ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, în 1995, iar din 1999 și până în 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Totodată, până în 2008 a condus parchetul teritorial DNA Cluj

În prezent, Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Jurnalista Sorina Matei vine cu informații controversate despre Bologa:

„Crin Nicu Bologa este prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, fost procuror şef al DNA Cluj între 2005 şi 2008/tabăra Monica Macovei, Laura Coruţa Kovesi, înstărit, plecat din DNA în urma unor controverse, acuzat că a îngropat printr-un NUP un dosar al afaceristului Arpad Zoltan Paszkany. Fără rezultate profesionale remarcabile în instrumentare de dosare.

Surse judiciare arată că Crin Nicu Bologa, propusul pentru şefia DNA, impus şi susţinut la şefia DNA de nenumărate ori de Cristian Ban de la Secţia de procurori din CSM, are deja 2 note în DNA din momentul când a plecat de la şefia DNA Cluj, ca să nu fie revocat. Notele arată motivele şi controversele pentru care Crin Nicu Bologa a plecat de la şefia DNA în 2008 ca să nu fie revocat.

“Bună dimineaţa, votca taie greaţa!” Aşa şi-ar fi întâmpinat jovial şi spiritual dar spre disperarea colectivului, colegii de la DNA Cluj, din 2005 şi până în 2008, cât a stat la şefia instituţiei, Crin Nicu Bologa, şi a plecat invocând motive personale ca să nu fie revocat din funcţie, relatează surse din magistratură” – scrie Sorina Matei 

MELANIA CINCEA: „În septembrie 2015, după aproape opt luni de anchetă, procurorii de la Parchetul General nu identificaseră dovezi care să susţină încadrarea iniţială, cea de şantaj.”

25 septembrie 2016 Lasă un comentariu

Gabriela Firea

Falsa autovictimizare a Gabrielei Firea 

Melania Cincea

Melania Cincea

După toate indiciile, Gabriela Firea a renunțat la plângerea penală pe care i-a făcut-o, pentru șantaj, fostului președinte Traian Băsescu, pentru a nu ajunge la momentul în care Parchetul General i-ar fi dovedit nu doar lipsa de probe, ci și falsa autovictimizare.

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului, a anunțat azi că și-a retras plângerea penală pe care i-a făcut-o fostului președinte Traian Băsescu, pentru șantaj. Motivându-și acțiunea, la Antena 3, prin faptul că și-ar fi dorit „ un verdict ceva mai aproape de momentul în care s-a produs acea situaţie”. Adică, ne lasă să înțelegem, a renunțat la proces din cauza tergiversării dosarului.
După toate indiciile, însă, d-na Firea a renunțat din cu totul alt motiv: pentru a nu ajunge la momentul în care Parchetul General, prin soluția dată – o previzibilă și, probabil, iminentă neîncepere a urmăririi penale – îi va dovedi public nu doar lipsa de probe în acuzația pe care i-a adus-o fostului președinte, ci și falsa autovictimizare, pe care a marșat. Pentru că acuzațiile ei au început să se clatine, și public, încă de anul trecut.

În septembrie 2015, după aproape opt luni de anchetă, procurorii de la Parchetul General nu identificaseră dovezi care să susţină încadrarea iniţială, cea de şantaj. Infracţiune definită de Noul Cod Penal ca fiind „constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul (…)” sau ca „ameninţare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia”. Aşa că declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu la adresa Gabrielei Firea a ajuns interpretată ca ameninţare. Infracţiune inferioară, ca şi gravitate, şantajului, definită în Noul Cod Penal ca fiind „fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere”.

Anul acesta, în 28 iulie, Parchetul General anunța că acest dosar nu va fi trimis în judecată și că cercetările vor fi reluate. Asta, după ce procurorul general Augustin Lazăr infirmase decizia procurorului de caz, pe motiv că ancheta este incompletă.

Dosarul plecase de la o declaraţie făcută de fostul şef al statului, în aprilie 2014, la adresa d-nei Firea, pe atunci, membru al Comisiei de anchetă „Nana”, care cerceta situaţia terenurilor pe care familia Băsescu le are în comuna Nana: „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”. O declaraţie pe care Gabriela Firea a catalogat-o drept şantaj şi a sesizat Parchetul General. Acesteia i-au ţinut, atunci, isonul 176 de parlamentari ai Puterii, printre care Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, cu toţii semnând un denunţ de şantaj la adresa lui Traian Băsescu. Dl fost procuror Ponta chiar plusa, anunţând că a fost primul care a semnat plângerea penală.

A fost, de la început, greu de înţeles raţionamentul legal al redeschiderii acestui dosar şi al punerii în mişcare a urmăririi penale. Pentru că art. 84 din Constituţie spune clar: „Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, un şef de stat nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Adică, nici Traian Băsescu, pentru aceste declaraţii făcute la adresa unui parlamentar. Şi, totuşi, iată că s-a putut. Ajungându-se în situaţia ca legea fundamentală a ţării să fie citită şi interpretată în funcţie de mofturile, de interesele celui care face lectura. Iar instituţii ale statului de drept să se lase târâte în acest joc.

Procurorii subordonați lui Tiberiu Nițu, un apropiat al pe atunci premierului PSD Victor Ponta, au pus în mişcare urmărirea penală pe numele d-lui Băsescu, suspendată ulterior pe motiv că preşedintele avea imunitate. D-na Firea nu a cedat şi a sesizat ÎCCJ, privind această decizie a procurorilor de suspendare a urmăririi penale. Cererea i-a fost respinsă, însă, de instanţa supremă, ca inadmisibilă. În paralel, a anunţat şi CCR. Care şi ea, în noiembrie 2014, a decis că suspendarea urmăririi penale a şefului statului, pe motive de imunitate, este constituţională. Apoi, după încheierea mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, Parchetul General a redeschis dosarul. Cu puțin timp înainte de Revelion. În 30 decembrie 2014, data la care, în general, în Parchete se lucrează doar pe speţe de ultimă oră, care nu suportă amânare.

Autor:   

Sursa: putereaacincea.ro

Data publicării: 25 septembrie 2016

Partidul România Unită = PSD second hand

3 septembrie 2016 Lasă un comentariu

Încercând să promoveze un patriotism de-a dreptul deșănțat de care râdea Nenea Iancu numindu-l ”rrromânism”, peste care lipește concepte socialiste, noul Partid România Unită pare a glisa spre național socialism, curent definit cel mai bine de nazismul german de jumătate de secol 20.

Aliniind niște adevărați dușmani ai Legii și Legalității ca deputatul Sebastian Ghiță,  judecat pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani, deputatul Marius Manolache, cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției, deputatul Cristian Rizea, judecat pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită, senatorul Constantin Popa,  cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica senatorului, deputatul Mario Caloianu, anchetat de DIICOT pentru spălare de bani, dar și traseiști ca senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju PRU se poate defini ca un adevărat partid al penalilor.

Intenția vădită de a-l racola pe Victor Viorel Ponta care, gură bogată a și recunoscut că ajută PRU cât poate, deocamdată, Ponta  trimițând-i în PRU trei reprezentanți cu greutate  în PSD și aflați în relații interesante cuDon Dottore Plagiatore: Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului)ne arată faptul că PRU este de fapt un fel de PSD second hand …

Partidul România Unită cu Rusia

Grigore CartianuToamna politică 2016 vine cu o mare obrăznicie: impunerea în forță a PSD 2, ascuns în spatele inițialelor PRU. Nu era suficient un partid de hoți social-democrați, trebuia și unul de hoți geto-daco-traco-reptilieni. Patrioți, nu glumă: urlă românismul în ei. Sunt borfași renumiți, escroci notorii, șpăgari profesioniști, dar sunt rrrrrrromâni, nene, ceea ce îi face automat infractori de bine. Fură, dar fură patriotic.

La PSD pare să se fi dat ordin de zi pe unitate: hoții rămân pe loc, patrihoții trec la PRU! Și pentru că patrihotismul trebuie strigat în gura mare, hai, toată lumea la televizor, cu țărișoara-n gură, ca să le intre bine-n cap alegătorilor cine e patriot și cine nu!

Între vechiul PSD și noul PRU există această diferență doctrinară: de la hoți la patrihoți. Altfel, oamenii sunt aceiași. Antrenați în șmenuiala social-democrată, nu au pic de rușine în a juca rolul de salvatori ai unei patrii pe care au jefuit-o sistematic. Patrie care acum, evident, trebuie salvată din ghearele colonialiștilor occidentali.

Scenariul e atât de primitiv încât i se văd caracterele chirilice. Scena-ristul moscovit nici măcar nu s-a sinchisit să mascheze lucrătura: pe noua coșmelie a scris Partidul România Unită, așa cum Putin domnește la Moscova prin Partidul Rusia Unită. Uneori, băieții sunt în criză de imaginație. Dacă scena-ristul ar fi cinstit, ar scrie numele până la capăt: Partidul România Unită cu Rusia.

Tot ce-i mai lipsește acestui rahat politic este moțul: Victor Viorel Ponta. Dar președintele guberniei patrihoate, Bogdan Diaconu, repetă de trei ori pe zi, la fiecare nouă racolare de traseist: „De astăzi suntem mai puternici, iar mâine vom fi și mai puternici… îl așteptăm pe VP!“. Care VP este de fapt VVP (Victor Viorel Ponta), proiecția caricaturală a VVP-ului de la Moscova (Vladimir Vladimirovici Putin).

Apropierea bătăliei electorale din decembrie 2016 activează jocurile rusești din România, precum în decembrie 1989. Sigur, nuanțele diferă, dar scopul e același: salvarea nomenclaturii (PCR-istă atunci, PSD-istă acum), păstrarea pu-terii și conservarea privilegiilor. Iar peste toate, menținerea influenței rusești în politica și în economia României. Iar când e vorba de ruși, influență = distrugere.

Dacă în 1989 PCR năpârlea în FSN, acum PSD năpârlește în PRU. FSN a fost o creație sută la sută sovietică, de la denumire până la structura de conducere, cu Ion Iliescu în frunte. PRU este o creație evident rusească, remarcându-se prin manifestări zgomotoase anti-Justiție și -anti-Occident. Nici măcar nu e o noutate, asemenea tumori politice sunt plantate de Kremlin în multe țări europene.

Chiar și selecția parlamentarilor racolați prin traseism are legătură cu rețeta rusească: să vină pena-lii, cât mai mulți penali! Actuala goarnă a PRU, Bogdan Diaconu, anunță triumfător achiziția de noi penali, majoritatea de la PSD.

Dușmanii legii se aliniază în PRU ca hienele la pradă:

deputatul Sebastian Ghiță – trimis în judecată pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani;

deputatul Marius Manolache – cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției;

deputatul Cristian Rizea – trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită;

senatorul Constantin Popa – cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica sena-torului;

deputatul Mario Caloianu – anchetat de DIICOT pentru spălare de bani.

Alți traseiști pripășiți la PRU de zece zile-ncoace: senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju.

Noul partid de zăltați și de penali pare să aștepte „parașutarea“ ca președinte a lui V.V. Ponta. Deocamdată, Ponta și-a trimis în PRU trei trompete PSD-iste: pe Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului).

Ponta joacă la două capete: fie revine la șefia PSD (după ce-l șubrezește din interior, pentru a-i slăbi poziția lui Dragnea), fie trece la PRU (înainte sau după alegerile din decembrie, în funcție de situația sa în PSD).

O observație necesară. PRU este dominat de „grupul de la Prahova“, care are deja patru parlamentari: senatorul Savu și deputații Ghiță, Teju și Eparu. Coincidență: Prahova este centrul de interes al multor afaceri rusești, în special în domeniul petrolier. Cazul Lukoil, cu evaziunea de două miliarde de euro, este deja celebru. Să nu uităm cum s-a răstit la procurori premierul de atunci, V.V. Ponta, ca să-i ajute pe evazioniștii ruși! 

 

Mircea Badea &co nu fac gargară cu rahat… se hrănesc

Mircea Badea

Apropierea termenului la care se va da sentinţa în dosarul penal în care directorul executiv al Antenei 3, Sorin Alexandrescu este acuzat că a șantajat compania RCS-RDS a isterizat lătrăii Antenei 3. 

Aceştia în frunte cu limbricul mâncător de rahat, Mircea Badea şi răspopitul cu nume de călău, Gâdea, desfăloară unul din cele mai sumbre linşaje media la  adresa șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Noua găselniţă pare a li se potrivi perfect leprelor de acolo, ei acuzând-o pe doamna Kovesi că ar fi într-o presupusă relație dintre Laura Codruța Kovesi și directorul de marketing al RCS-RDS, Emil Florin Nemeș, acesta fiind, de fapt, motivul  adevărat al declanşării respectivei anchete.

”A apărut un articol într-un săptămânal, e vorba de Cațavencii, cum că Kovesi ar avea o relație cu un domn de la RCS-RDS, de la marketing și PR, dânsul fiind și persoană publică pentru că care joacă în niște spoturi la telefonia DIGI și apare des la televizor. De aceea am spus că este persoană publică, poate chiar vedetă. Îi promit eu că va deveni vedetă.”, a spus Mircea Badea, la Antena 3 comnform   articolului apărut  în Cațavencii,  doamna Kovesi ar avea o relație cu un director în cadrul companiei RCS-RDS. 

 Hotnews spune că, Emil-Florin Nemes este de 7 ani coordonatorul departamentului de marketing si PR al RCS & RDS, compania care detine postul de stiri Digi 24. El a aparut in mai multe reclame la serviciul de telefonie mobila al companiei de telecomunicatii, interpretând rolul unui detinut. Este absolventul Academiei Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov iar intre 2007 si 2009 s-a specializat in domeniul managementului strategic la Universitatea Politehnica din Bucuresti, potrivit profilului sau de Linkedin.

Văzându-l aseară pe Mircea Badea mnă întrebam dacă este doar cretin sau sufere şi cu capul…

”Nu m-ar fi interesat această informație dacă nu aș fi considerat pe bună dreptate că ar avea o relevanță în legătură cu interesul public. Nu mă interesează deloc ce relații are doamna Kovesi. Dacă are legătură cu mine, ca cetățean, mă interesează! După cum bine știm, compania RCS RDS a făcut o plângere penală împotriva companiei Intact.  DNA-ul chiar l-a și reținut și a făcut cerere de arestare pentru directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu. Atunci, întrebarea care se pune în mod legitim în orice țară cilivizată de pe această planetă este: Are vreo legătură, a influențat și influențează în vreun fel relația personală a dnei Kovesi cu acel director de la RCS-RDS dosarul DNA împotriva Intact Group la plângerea RCS-RDS. E o întrebare absolut legitimă care s-ar pune peste tot în lumea civilizată, cu atât mai mult în Statele Unite ale Americii.”, a spus Mircea Badea,  precizînd apoi, în emisiune că, după lansarea acestei întrebări  în spațiul public, nu se aștepta ca doamna Kovesi să și răspundă, ”însă, din fericire, a răspuns.”.

E drept că limbricul se aştepta ca nici motocicliştii să nu răspundă, au făcut-o, iar acum pe pajiştea din faţa clădirii unde Badea îşi mânca căcatul cotidian şi acum miroase de la ce a scăpat el în nădragi cănd a venit motociclistul ăla cu o jumătate de metru mai mititel şi l-a privit urât. Dacă îi şi dădea vreo două cred că se pensiona pe motiv de boală.

”Felul în care a ales să răspundă – scrie EVZ.ro  pentru mine e insuportabil. Am suportat multe dintre toanele acestei doamne dintr-o simpatie personală, dintr-un exces de politețe poate prost exersată. Nu vreau să le mai suport…și am ales să nu mă intereseze amenințările doamnei Kovesi”, a spus Mircea Badea.

„Nu mi-e frică nici de DNA, nici de SRI, nici de pușcărie (…) Privesc agasat stilul amenințător cu care răspunde dna Kovesi, așa că am decis să dau eu în judecată DNA-ul și pe dna Kovesi personal. Ce-o să iasă în Justiția din România, depinde de noroc. Dacă judecătorul e judecător pe bune și nu joacă în câmpul tactic al SRI, dacă judecătorului îi este frică de DNA sau nu… 

Comunicatul DNA difuzat ieri, conținea următoarele afirmații:

„Cu referire la afirmaţiile mincinoase şi denigratoare făcute la emisiunile „În gura presei” şi „Sinteza zilei”, transmise la data de 4.05.2016 la postul de televiziune Antena 3, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere al doamnei Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA:

„Dosarul nr.129/P/2013, prin care mai multe persoane – directori şi acţionari ai Trustului Intact – au fost trimişi în judecată, a fost înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 24 aprilie 2013, înainte de numirea mea în funcţia de procuror şef al DNA .

Atât la data înregistrării dosarului la DNA, cât şi pe durata instrumentării acestuia, nu am cunoscut personal şi nu am discutat cu nicio persoană din conducerea sau cu angajaţi/foşti angajaţi ai companiei care este parte vătămată în dosar.

Rechizitoriul nu a fost confirmat de procurorul şef al DNA, ci de procurorul şef al Secţiei pentru combaterea corupţiei .

Simpla împrejurare că, de-a lungul timpului, am avut relaţii personale cu persoane angajate la o societate comercială nu poate să afecteze imparţialitatea sau legalitatea unui dosar instrumentat de colegii mei din cadrul DNA.

Orice fel de atacuri defăimătoare la adresa mea, inclusiv a vieţii mele personale, vor impune un demers ferm, prin folosirea căilor legale”, se precizează în comunicatul DNA.

Mircea Badea a citit comunicatul DNA și a făcut împreună cu cei din platou următoarele comentarii:

dna Kovesi ne spune că nu a discutat nici cu prietenul dânsei, nici fostul soț al dnei Kovesi care ce să vezi a lucrat tot la RCS-RDS… Mihai Gâdea a completat zâmbind : Ce coincidență…

– întrebare: cum nu l-a cunoscut în 2013 pe fostul soț de care se despărțise prin 2009-2010 și care lucra la RCS-RDS. E mai tare decât Udrea, a completat Mugur Ciuvică.

– haideți să vedem ce linkuri shareuia domnul Nemeș în 2013 cu articole mizerabile la adresa Trustului Intact și a telespectatorilor Antena 3

– discuțiile despre dosarele DNA se purtau în prezența generalului Coldea, un fel de star rock

– nu vi se pare un uriaș conflict de interese să instrumentați dosare penale la adresa competitorilor RCS-RDS? Nu! E lezmajestate!, a urlat Badea. 

– plângerea RCS RDS de șantaj împotriva lui Sorin Alexandrescu se face la Parchetul General și dosarul este cerut la DNA. Urmărirea penală la DNA începe pe 24 mai, iar dna Kovesi este numită pe 15 mai, a completat Mihai Gâdea sugerând că șefa DNA s-a implicat direct în acest dosar.

În aceeaşi amisiune Mircea Badea a arătat ncât de imbecil poate fi …

A acuzat şi de RASISM pe cei care folosesc termenul „mitic”, dovedind că este prea  prostălău ca să  ştie ce înseamnă „rasism” şi nici că, deşi este fiul unei profesoare de linba română, habar nu are că tremenul Mitic este inventat de Caragiale, Mitică fiind un termen generic pentru bucureşteni.

Poate măcar acum va citi şi Mircea Badea … măcar să nu moară la fel de prost cum este:

Mitică

de Ion Luca Caragiale

– Mitică… şi mai cum?

– E destul atâta: Mitică – de vreme ce şi dumneata îl cunoşti tot aşa de bine ca şi mine. Fireşte că trebuie să-l cunoaştem: îl întâlnim atât de des – în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus – în fine pretutindeni.

Mitică este bucureşteanul par excellence1. Şi fiindcă Bucureştii sunt un mic Paris, şi Mitică, se-nţelege, este un mic parizian.

El nu e nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un băiat potrivit în toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original şi inventiv.

Mitică este omul care pentru fiecare ocaziune a vieţii găseşte un cuvânt de spirit la moment, şi pentru asta simpaticul parizian al orientului este foarte căutat şi plăcut în societate.

Mitică are o magazie, un arsenal, o comoară de vorbe, de întrebări, de răspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea să-l cunoască.

Mai cu seamă pe provinciali, micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scânteietoare.

El, de exemplu, inventează pe negândite vorbe ca:

„Cea mai frumoasă fată din lume nu poate da decît ce are!”

sau:

„Viaţa este un vis, moartea o deşteptare!”

ori:

„Ei! madam Popescu, nu există roză fără spini!”

Închipuiţi-vă ce efect fac toate astea asupra spiritului doamnei Popescu!

Dar toate astea sunt vorbe sentimentale, lirice, melancolice, şi deşi şi-n genul acesta Mitică este destul de tare, e încă şi mai tare în genul uşor, picant şi ironic.

„În genul acesta, cel puţin, pot pentru ca să zic că nu am rival!” zice Mitică – şi cu drept cuvânt.

Exemple…

*

Când n-are tutun, îţi cere „o ţigară… suvenir”.

*

Când merge să se-mprumute cu bani:

– Unde ai plecat, Mitică?

– La vânătoare de lei.

*

Îi zici:

– Mitică, faci cinste?

– Nu pot, monşer, că mă strânge un ciorap.

*

Până în anul 1900, când mă-ntâlnea la Sf. Vasile, îmi zicea:

– De un an nu te-am văzut!

Dar în anul acela l-am găsit în seara de 31 decembrie la Gambrinus, tot acolo l-am întâlnit a doua seară, la 1 ianuarie.

L-am salutat; s-a făcut că nu mă cunoaşte. După multă stăruinţă, şi-a adus în fine aminte cine sunt:

– Scuză-mă, neică – a zis Mitică – te uitasem: e un secol de când nu ne-am mai văzut!

*

Ceri într-o băcănie:

– Băiete, o ţuică!

– Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică.

*

– Am deseară lojă la operă; mergi cu mine? zice Mitică.

– Merg… Ce se cântă?

– Relaş, în cinci acte!

*

Intri la Gambrinus; te apropii de Mitică şi-l saluţi; el îţi răspunde amabil:

– Adio!

Îl saluţi la plecare; el îţi răspunde:

– Să-mi scrii!

*

– Ai parale, Mitică?

– Nu umblu cu metal; mi-e frică de trăznet.

*

– Birjar! slobod? întreabă amicul nostru.

– Da, conaşule!…

– Atunci, du-te-acasă.

*

– Dă-mi cusurul2, zic negustorului.

– Nu-i da, d-le, întrerupe Mitică; dumnealui n-are nici un cusur.

*

Un prieten ghindoc se-ntinde să-şi ia pălăria dintr-un cuier prea nalt. Mitică îi strigă:

– Pune o coală de hârtie sub picioare!

*

Mitică zice despre un prietin destituit:

– L-a-naintat…

– …?

– L-a făcut inginer de poduri…

Şi când e în culmea vervei adaogă:

– …detaşat cu serviciul în Cişmegiu: dă muştele afară!

*

Te plângi lui Mitică de cine ştie ce; el nu vrea să te asculte, fiindcă „petiţie fără timbru nu se primeşte”.

*

La restaurant:

– Iaurt ai? întreabă el.

– Este…

– Dă-mi vreo câţiva centimetri.

*

În loc de „usturoi”, zice „vanilie sârbească”, în loc de „vin”, zice „flanelă de Drăgăşani”, şi-n loc de „bilet de bancă”, „poza lui Traian”.

*

Când pleacă pe jos, te invită:

– Hai, că te iau în dreapta.

*

Mitică se urcă pe platforma dinainte a tramvaiului electric; vagonul porneşte; în culmea vitezei, deodată amicul nostru strigă manipulantului:

– Opreşte! ţi-a căzut biciul!

*

Mitică stă cu mai mulţi prietini în colţ la Continental, pe Piaţa Teatrului. Un prietin salută şi sare pe platforma din urmă a tramvaiului, care merge către Sf. Gheorghe.

– Arde-l, birjar! strigă Mitică.

*

– În toiul alegerilor, unde-şi pune Mitică al meu candidatura?

– La Bucureştii-Noi.

– La ce colegiu?

– La colegiul al patrulea3.

*

Te doare măseaua. Ce doctorie îţi recomandă Mitică?

– Rădăcină de cleşte.

*

Ai cerut o bere şi o laşi să-i treacă puţin spuma; Mitică zice:

– Bea-ţi berea, că se răceşte.

*

La Gambrinus:

Mitică, la plecare, către băiatul care a servit:

– Băiete, mi se pare că mi-a picat o băncuţă; vezi, dacă o găseşti mi-o dai înapoi deseară; dacă nu, ia-o tu bacşiş.

*

– Câte ceasuri sunt, Mitică?

– Câte a fost ieri pe vremea asta.

*

– Apropo – zice Mitică – de câţi ani eşti?

– De… atâţia.

– Tocmai cât măgarul mitropolitului!

*

Ţi-ai cumpărat o blană nouă. Te întâlneşti cu Mitică. În loc de „s-o porţi sănătos!” îţi zice:

– Bravos! blană ai; acuma, junghi îţi mai trebuie!

*

– Ţi-aş face curte, domnişoară – zice Mitică unei tinere telegrafiste – dar vai! n-am curaj; ah! ştiu cât eşti de crudelă!

– Cum, domnule Mitică? de unde ştii?

– Parcă eu n-am aflat cum baţi depeşile!

*

Mitică te roagă să pui o vorbă bună la Ministerul de Război, dacă ai vreun prieten, ca s-o numească pe soacră-sa „moaşă militară”.

*

Trenul de plăcere merge-ncet; Mitică zice:

– A ostenit caii. Ori, mai bine:

– A uitat să dea grăunţe la cai!

Trenul se opreşte la o staţie; Mitică:

– A oprit, să le dea apă.

*

E polei. Cade un domn. Mitică strigă:

– Chegle-carambol!

Cade o doamnă:

– S-a rupt gazometrul!

Ş. cl., ş. cl., ş. cl.

Al dracului Mitică!

Note

1. Prin excelenţă (fr.).

2. Restul.

3. În sistemul electoral nu erau decât trei colegii.

Tot retardatul de serviciu al lui Voiculescu se mai arăta extrem de enervat că, vezi Doamne, ar fi fost jignit de faptul că ăla a spus depre el şi colegii lui că fac gargară cu căcat … Greşit, cei de la Antena 3 nu fac gargară cu căcat, îl mănâncă.

P.S. Încă nu am reuşit să înţeleg … oare de ce  colegii lui Badea îl urăsc atât de mult? Dacă ar ţine cât de cât la el, măcar din când în când l-ar duce la un control psihiatric . Cred că rahtodependenţa lui i-a cam afectat creierul … 

MELANIA CINCEA: „Nu înțeleg apoi cum un om al cărui nume a fost pomenit ca fiind implicat în evenimentele din Decembrie 1989, de partea celor care au tras, poate ajunge superiorul unor procurori care anchetează acele evenimente. Mă refer la Tiberiu Nițu … ”

24 octombrie 2015 2 comentarii

Melania Cincea nu înţelege:

„Nu înțeleg cum se poate dispune clasarea unui dosar care vizează omorârea câtorva sute de oameni…”

„Nu înțeleg cum se poate dispune clasarea unui dosar care vizează omorârea câtorva sute de oameni, în condițiile în care, din 2010, în România omorul este imprescriptibil. Nici cum Parchetul General poate trece peste o decizie a CEDO … „

„Nu înțeleg apoi cum un om al cărui nume a fost pomenit ca fiind implicat în evenimentele din Decembrie 1989, de partea celor care au tras, poate ajunge superiorul unor procurori care anchetează acele evenimente. Mă refer la Tiberiu Nițu… „

„Nu înțeleg de ce, de ani și ani de zile, CSM nu s-a autosesizat …”

„Nu înțeleg de ce, acum, Parchetul General a trecut sub tăcere numele procurorilor militari care au dispus clasarea dosarului …”

Chiar şi citind doar atât şi interesul pentru articolul frumoasei şi talentatei  jurnaliste bănăţence trebuie să fi trezit interesul. 

NU ÎNŢELEG

Sunt câteva lucruri privind clasarea dosarului Revoluției, pe care nu reușesc să le înțeleg.

Melania CinceaDosarul Revoluției, clasat ieri de Parchetul General, a vizat uciderea a 709 oameni, rănirea prin împușcare a 1.855, rănirea în alte împrejurări a 343 de persoane și reținerea a 924 de oameni, în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Este o decizie pe care o consider sfidătoare. Și care e însoțită, din punctul meu de vedere, de câteva semne de întrebare.

Nu înțeleg cum se poate dispune clasarea unui dosar care vizează omorârea câtorva sute de oameni, în condițiile în care, din 2010, în România omorul este imprescriptibil. Nici cum Parchetul General poate trece peste o decizie a CEDO, atâta vreme cât Convenția Europeană a Drepturilor Omului are prioritate în raport cu dreptul intern. Iar CEDO a stabilit, în 24 mai 2011 că omorurile comise în timpul Revoluției nu se prescriu, deci anchetele trebuie duse la final, stabilind că a fost încălcat art. 2 din Convenție, privind dreptul la viață,  prin ineficiența acestor anchete, tergiversate, fără motiv, ani și ani de zile.

Nu înțeleg apoi cum un om al cărui nume a fost pomenit ca fiind implicat în evenimentele din Decembrie 1989, de partea celor care au tras, poate ajunge superiorul unor procurori care anchetează acele evenimente. Mă refer la Tiberiu Nițu, numit, în aprilie 2013, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta deși, în toamna lui 2012, în presă apărea informația că dl Niţu a clasase dosarele Revoluţiei. Iar în primăvara lui 2013, într-un interviu acordat ziare.com, generalul Dan Voinea readucea în spațiul public informația că, în Decembrie 1989, militar fiind, Tiberiu Nițu a deschis focul asupra mulţimii. O informație pe care însuși dl Nițu o confirma, într-un interviu pentru Adevărul, în 2010, declarând: „Era concepţia aia că se trage din casele din apropiere. Şi când s-a zis foc spre casele alea…, am executat foc! Eu, civilii de pe lângă mine care aveau arme, colegii mei, toată lumea. Am tras acolo, dar nu era nimeni. Atât. Alea au fost singurele momente, în noaptea de 22 spre 23 decembrie. De ce să mint? Aş putea să mint, dar n-am niciun interes să ascund. N-am făcut nimic nelegal, n-am împuşcat pe nimeni, n-am omorât pe nimeni. Cu ce sunt vinovat?” De ce s-a mai tras în noaptea de 22 spre 23 Decembrie 1989 și la ordinul cui? Regimul Ceaușescu fusese înlăturat,  iar soții Ceaușescu erau deja la cazarma de la Târgoviște, unde li se pregătea simulacrul de proces, finalizat în două zile, fără drept de recurs, prin executarea celor doi.

Și colateral, privind spre episodul numirii conducerii Ministerului Public, din primăvara lui 2013 – care încăierase Puterea cu Opoziția, oameni ai Puterii cu oameni ai Puterii, societate civilă și presă cu clasa politică – nu înțelegeam schimbarea de atitudine a fostului președinte Ion Iliescu față d-na Kövesi. În plin scandal pe tema numirii conducerii Ministerului Public, dl Iliescu declara că un om nu poate fi blamat pe viaţă pentru că a avut o funcţie. Asta, după ce, la Referendumul din iulie 2012, când Parchetul General intrase pe firul fraudelor puse la cale de Putere, o înfierase cu mânie proletară: “Nu credeam că, după Revoluţia din Decembrie 1989, îmi va fi dat să asist la asemenea manifestări de un primitivism feroce – procurori care dau năvală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru Referendum. În ce lume trăim?!!! De unde au răsărit asemenea specimene, venite parcă din grote primitive? Dar, mai ales, cine i-a trimis într-o asemenea misiune? (…) Desigur, răspunderea revine conducerii Parchetului General, care a acţionat la comandă.”

Nu înțeleg de ce, de ani și ani de zile, CSM nu s-a autosesizat și nu a verificat ce scurt-circuite sunt în acest dosar, cine și cu ce scop le produce.

Nu înțeleg de ce, acum, Parchetul General a trecut sub tăcere numele procurorilor militari care au dispus clasarea dosarului. De ce nu-și asumă rezoluția, dacă e corectă?

Certitudinea este că România a fost singura ţară din Europa de Est în care schimbarea de regim din 1989 s-a lăsat cu răniţi și morți. Mii de răniți. Și 1.104 morţi. 162 până la căderea lui Nicolae Ceaușescu, în 22 Decembrie 1989, iar 942, după aceea, până în 27 Decembrie 1989. Cifre fără relevanță, însă, pentru procurorii care, de 25 de ani, au jucat un fel de leapșă cu dosarul Revoluției. Până în 23 octombrie 2015, când au decis să-i pună cruce.

Autor: 

Articol publicat pe siteurile:

timpolis.ro şi putereaacincea.ro

Data publicării (pe ambele siteuri):

24 octombrie 2015

%d blogeri au apreciat: