Arhiva
Guiţând fericiţi, parlamentarii au votat, la unison, dezincriminarea conflictului de interese.
Absolut halucinant. Pentru a nu mai risca să fie pedepsiţi pentru încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, grohăitoarele din Parlament, adunate în şedinţă comună, dezincriminează conflictul de interese.
Ce urmează? Dacă vor fura, vor dezincrimina furtul, dacă vor viola, vor desincrimina violul, dacă vor face ucide, vor dezincrimina crimele probabil …
Cum era zicerea aia? Votul meu contează? I-auzi … deci eu sunt de vină că Parlamentul e plin de tot felul de escroci penali, nişte grohăitori interesaţi doar de bunăstarea personală şi de salvarea din ghiarele Justiţiei …
‘ga-mi-aş … n-aş fi bănuit … muream prost …
GREAŢA
Nu odată am auzit vorbindu-se depre importanţa votului, despre cât de mult contează votul meu, despre faptul că aşa, eu şi restul membrilor poporului nostru ne manifestăm astfel suveranitatea, că astfel îi putem pune în fruntea ţării ca să ne conducă pe cei pe care considerăm că merită asta deoarece ne reprezintă interesele.
Nu ştiu dacă şi la alţii e valabil, dar, mie îmi apare instant o graţă care poate fi tăiată doar cu cantităţi industriale de lămâi.
GROHĂITOARELE NESIMŢITE
Am aşa o poftă să îi trag două flegme în bot imbecilului care a votat grohăitoarele care ocupă iar Parlamentul după ce au revenit din vacanţa în care au fost acasă pentru a contribui la escrocarea electoratului, vacanţă în care au fost plătiţi ca şi cum şi-ar fi desfăşurat activitatea prevăzută în fişa postului, şi anume aceea de a legifera.
Evident, flegmele alea aş vrea să le trag celor care i-au votat pe aceşti escroci pentru a-şi mări veniturile şi a se proteja împotriva legii.
Tare aş vrea să ştiu şi eu cine l-a votat pe preşedintele Iohannis pentru a nu fi judecat legat de falsul în acte cu care şi-a obţinut casa aceea din centrul Sibiului … sau cine i-a votat pe escrocii care, pe lângă faptul că ne costă sute de milioane de lei vechi, îşi mai acordă cu nesimţire venituri, pensii şi indemnizaţii halucinante numite „speciale” că deh, ei sunt mai speciali decât restul turmei.
Sau, aş vrea să îl văd pe cretinul care i-a votat pentru a-şi acorda privilegii care fac din ei un fel de nobili de ev mediu, maşini şi cazare de lux, tot felul de angajaţi de care nu au nevoie, de o legislaţie împănată cu tot felul de imunităţi în faţa legii care pur şi simplu lasă Articolul 16 din Constituţie, golit de sens…
Aş vrea de asemenea să îl văd pe cel care i-a votat ca făcând parte dintr-un partid pentru a pleca apoi în altul pe care în campania electorală îl înjurau ca la gura cortului.
Stau şi mă întreb dacă cineva le-a acordat votul acestor împuţite grohăitoare pentru a face cele de mai sus, sau dacă, în campania electorală, atunci când erau în stare să îi mănânce din palmă electoratului, aceste jeguri au cerut dreptul de a se duce în parlament pentru a împiedica escrocii să protejete în faţa legii nişte escroci ca Ponta, Corlăţean ori alte lepre de teapa lor.
CULMEA NESIMŢIRII
De fiecare dată când Senatul sau Camera Deputaţilor se opun ca cineva să fie cercetat penal şi eventual judecat dacă e cazul de magistraţii îndreptăţiţi să facă asta îmi spun că este culmea nesimţirii.
Dar cum orice culme e făcută să fie depăşită, iată că şi acestea sunt trecute pentru a fi atinse altele.
Iată că astăzi, miercuri 22 iunie, adică azi, turma de grohăitoare, adunată într-o şedinţă de plen reunit, probabil ultima de dinainte de vacanţa de vară, au votat dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare pana in anul 2013, cu o supermajoritate… un scor aproape de neimaginat într-o societate normală, 306 voturi pentru şi doar o singura abtinere.
După ce escrocii de la Senat au votat ieri, marţi, au votat realmente cu ură împotriva cererii înaintate de DNA de urmărire penală a lui Corlățean, îşi continuă cu scrofulozitate atacul crunt la Lege. Nici prin cap nu le trece să se conformeze legislaţiei privitoare la conflictul de interese cu pur şi simplu schimbă legea. Mă aştept să schimbe şi legile care le interzic să fure şi să ia şpagă…
Astfel într-o şedinţă de plen reunit, posibil, ultima de dinainte de vacanţă, jegurile au votat, dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare pana in anul 2013.
Pe 4 Mai, trei jeguri, deputatii Marton Arpad (UDMR), Daniel Florea (PSD) şi Florin Iordache (PSD, presedintele interimar al Camerei Deputatilor), au depus in proiect de lege care să modifice Legea privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prin care se dezincrimineze conflictul de interese pentru cei care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare pana in anul 2013.
Interdicţiile care i-au deranjat au fost introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.
Culmea este că inițiatorii schimbării respectivei legi nu sunt doar bănuiți a avea interese personale în chestiune. Unul din ei, deputaul Marton Arpad de la UDMR face astfel un serviciu colegului său, deputatul Mate Andras care e condamnat definitiv la șase luni, închisoare cu suspndare pentru că și.a angajat nevasta la biroul parlamentar.
Până şi preşedintele PSD, condamnatul definitiv, Liviu Dragnea zicea pe 10 mai că nu susține aceste inițiative singulare.
Proiectul este unul de aşa zisă „interpretare a a art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor” iar la primul articol al acestui proiect de lege se mentioneaza ca modificarea si completarea art. 38 alin 11 a intrat in vigoare dupa 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica de la 21 august 2013.
Citez articolul 38 aliniatul (11):
„Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pana la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar.”
În art II, se prevede ca dispozitiile, asa cum au fost modificate nu se aplica retroactiv si nu produc efecte juridice pentru actlee si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a acestor modificari.
La aliniatul 2 se spune, citez: „Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a dispozitiile art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de Legea nr. 96/2006 in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor, avand in vedere faptul ca anterior modificarilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restrictie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaiti si senatorii putand dispune fara nicio constrangere legale asupra angajarii acestora.”
În motivarea aferentă depusă de iniţiatori se spune că: „… interpretarea interdictiiei impuse parlamentarilor de a-si angaja membrii familiei ori rudele sau afinii acestora la biroul parlamentar, prevazute de art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 (¬) a general confuzii cu privire la data intrarii in vigoare a respectivei dispozitii, respectiv cu privire la data de la care produce efecte juridice”.
Interesant este şi modul în care juriştii au interpretat acest proiect de lege votat azi:
„Acest proiect de lege echivaleaza cu dezincriminarea conflictului de interese pentru situatiile in care mai multi parlamentari si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare si au fost trimisi in judecata, iar unii au fost deja condamnati definitiv pentru astfel de fapte. Mai precis, si- au creat o clauza speciala de nepedepsire, plus ca si- au dat posibilitatea ca pe viitor sa- si poata angaja linistiti rudele”, au declarat pentru Hotnews.ro specialisti in drept. Potrivit acestora, nu are importanta ca in legi generale conflictul de interese este mai departe sanctionat, cata vreme este dezincriminat in legea speciala.”
Spre finele anului 2015, A.N.I. anunţa că a constatat încălcari la regimul juridic al conflictului de interese la nu mai puţin de 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator. Valoarea totală a contractelor încheiare cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, cf. A.N.I., era de 1.062.798 RON (10,62795 mld lei vechi, aprox 240.000 euro).
Agentia Nationala de Integritate anunţa că „va depune toate diligentele necesare in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese”.
Tot conform A.N.I., în peroada 2011 – 2015 sa constatat că alţi 22 de membri ai Parlamentului au angajat rude intrând astfel în conflict cu regimul juridic al conflictelor de interese de natura penala si administrativa.
Parlamentari aflaţi în funcţie: Este vorba de: Mihaita Calimente (PNL), George Ionescu (PNL), Iulian Iancu (PSD), Ion Mocioalca (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Neculai Ratoi (PSD), Ion Stan (PSD), Madalin Stefan Voicu (PSD) si Catalin Croitoru (PSD), Laurentiu Nistor (PSD), Bogdan Ciuca, (ALDE), Gheorghe Firczak (Minoritati), Miron Ignat (Minoritati), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Vasile Daniel Oajdea, (PP-DD).
Parlamentari care şi-au încheiat mandatul în 2012: Viorel Vasile Buda (PNL), Pavel Horj (PNL), Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Gabor (PNL), Doru Brasoan Lese (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD), Mircia Giurgiu (PSD), Gheorghe Ana (PSD), William Gabriel Branza (PDL), Sorin Buta, Petru Calian (PDL), Vasile Carare (PDL), Corneliu Olar (PDL), Sorin Stefan Zamfirescu (PDL) si Dan Radu Zatreanu (PDL).Aledin Amet (minoritati), Stefan Vasile Beres (UDMR).
Imunitatea politicienilor mioritici este folosită neconstituţional, fie ca scut, fie ca armă, după cum dictează interesul
Imunitatea politicienilor este logică atâta timp cât ea acoperă declaraţiile făcute de aceştia.
Când această limită este depăşită şi se ajunge la imunitate pentru cazuri care vizează, de exemplu, corupţia (vezi cazuri ca al lui Victor Ponta, Varujan Vosganian, Dan Şova etc) deja avem o problemă deoarece sunt atacate Constituţia şi Democraţia în general prin încălcarea unui principiu fundamental, acela care se referă la egalitatea în faţa legii, devine ilegal, ba chiar şi imoral dacă ne gândim că nişte oameni îi arogă privilegii pe care nu le au doar pentru că aşa vrea muşchiul lor.
Acest principiu este clar prevăzut în Constituţia României în vigoare la Art. 16 EGALITATEA ÎN DREPTURI, care spune:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Când vedem cum cohorte întregi de politicieni se ascund ilegal şi abuziv după imunitatea pe care le-o oferă calitatea de parlamentar sau cea de ministru pentru a nu răspunde în faţa legii pentru faptele lor, acuzaţii care vizează acte grave de corupţie, dar vedem cum fostul preşedinte al ţării, Traian Băsescu este purtat pe la DNA pentru o afirmaţie politică parcă nu e deloc în regulă.
Amintesc că în aprilie 2014, Traian Băsescu spunea despre Gabriela Firea, la ora aceea membru al Comisiei de anchetă „Nana”, care cerceta situaţia terenurilor pe care familia Băsescu le are în comuna Nana:
„Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”.
Această declaraţie a fost interpretată de Gabriela Firea drept şantaj şi l-a acţionat în justiţie.
Situaţia este de-a dreptul ridicolă dacă privim câteva aspecte.
Gabriela Firea este fostă angajată a, actualmente, puşcăriaşului Dan Voiculescu, este fina lui Gigi Becali, alt cal breaz în jurul căruia încă se mai simte duhoarea celulei de puşcărie.
În ce constă şantajul respectiv? În faptul că fostul Preşedinte al României ar fi putut trimite DNA-ul să îi cerceteze soţul?
Păi, din câte ştiu, o sesizare la DNA o poate face oricine. Sau o fi vrând să insinueze faptul că DNA-ul era la cheremul Preşedintelui? Wow … şi asta o recunoaşte chiar Justiţiţia acceptând să în cerceteze pe Băsescu? Ciudat rău …
Să zicem că se referă totuşi la un eventual denunţ. Să zicem de asemenea că DNA-ul se duce şi îl cercetează pe soţul Gabrielei Firea… Dacă nu are ilegalităţi comise, oare de ce ar putea să se teamă?
Oare prin acel denunţ, Gabriela Firea nu recunoaşte indirect faptul că soţul ei e cam la fel de penal pe cât se zvoneşte? Exact acest denunţ trebuia să facă să sune în capul vreunui procuror o alarmă şi să se declanşeze o cercetare.
Nimeni nimic? Oare de ce?
Pare suntem deplasaţi dacă ne întrebăm care o fi motivul pentru care nu s-a declanşat o cercetare? Nu dăm nume, dar amr ptea fi oare vorba de anumite legături de rudenie şi prietenie duc spre Premierul Ponta? Nu e puţin lucru ca DNA-ul să „facă frumos” în faţa cuiva pentru a da bine în faţa celui mai mitoman premier din istoria României… Ceva pute rău de tot.
Şi mai este un aspect extrem de interesant în povestea aceasta. Avocatul care o reprezintă pe Firea… Lucian Bolcaş, avocatul alungat până şi de Vadim Tudor, care de la o vreme stă mai toată ziua pe la Antena 3, televiziunea aflată la cheremul puşcăriaşului Dan Voiculescu.
Şi totuşi, revenind la imunitate, nu demult au fost apăraţi în faţa justiţiei pentrufapte grave cei doi păcălici ai politicii mioritice, Ponta şi Şova … şi nu pentru orice… pentru fapte pe care orice manual de drepr din lume le categiriseşte drept fapte de corupţie. Iar Băsescu a fost cercetat din cauza unei declaraţii pentru şantaj?
E atât de ridicolă situaţia încât până şi procuror a înţeles că se face de râs şi a schimbat încadrarea de la şantaj la ameninţare…
Oare cât de procuror trebue să fii la cap petru a nu sesiza un detaliu. şi anume că la acea vreme Băsescu era preşedinte şi nu cred că există un preşedinte atât de dus cu pluta încât să amenţinţe explicit la tv pe cineva, mai ales pe o cutră atât de cunoscută cum e Firea? Avea la dispoziţie tot felul de mijloace şi ar fi putut să o facă direct, fără implicarea mass-media …
Oare de ce povestea aceasta, pare a avea o nuanţă comună cu povestea cu fratele fostului preşedinte şi ţiganii unde un al avocat care îşi face veacul mai mult pe la România TV (televiziunea controlată discreţionar de un alt penal, Sebastain Ghiţă) şi Antena3, sau povesteacu arestarea Elenei Udrea în timp ce un alt personaj implicat în dosar (un tenismen) care deşi a recunoscut că a pus mâna pe mulţi bani a dat declaraţia cerută (sau dictată?) de un procuror lucru care l-a scos de sub urmărire putând să se bucure de banii obţinuţi ilega? Totul pare pur şi simplu regizat de undeva de sus de tot. Ciudat, nu?
O bună analiză face şi Melania Cincea pe siteul timpolis.ro.
Imunitatea, interpretată în funcţie de mofturi şi interese
În timp ce neconstituţionala imunitate pentru fapte de corupţie, de care abuzează parlamentarii, e tolerată, constituţionala imunitate pentru declaraţii politice, de care, de drept, beneficia şi fostul preşedinte Traian Băsescu, nu numai că e ignorată, dar e şi pusă sub urmărire penală.
După aproape opt luni de anchetă, procurorii de la Parchetul General nu numai că nu au găsit elemente în plus în dosarul în care fostul şef al statului, Traian Băsescu, este acuzat de şantaj, de către senatorul PSD Gabriela Firea, dar nu au identificat nici dovezi care să susţină încadrarea iniţială, cea de şantaj. Infracţiune definită de Noul Cod Penal ca fiind „constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul (…)” sau ca „ameninţare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia”. Aşa că declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu la adresa Gabrielei Firea este considerată acum ca fiind ameninţare. Infracţiune inferioară, ca şi gravitate, şantajului, definită în Noul Cod Penal ca fiind „fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere”.
Chiar şi aşa, este greu de înţeles raţionamentul legal pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis acest dosar – ca un detaliu de culoare, a făcut-o în 30 decembrie 2014, când, în general, în parchete se lucrează doar pe speţe de ultimă oră şi care nu suportă amânare. Dosar – unul din cele 12 redeschise de Parchetul General pe numele lui Traian Băsescu – plecat de la o declaraţie făcută de fostul şef al statului, în aprilie 2014, la adresa d-nei Firea, membru al Comisiei de anchetă „Nana”, care cerceta situaţia terenurilor pe care familia Băsescu le are în comuna Nana: „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”. O declaraţie pe care Gabriela Firea a catalogat-o drept şantaj şi a sesizat Parchetul General. Acesteia i-au ţinut, atunci, isonul 176 de parlamentari ai Puterii, printre care Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, cu toţii semnând un denunţ de şantaj la adresa lui Traian Băsescu. Dl fost procuror Ponta chiar plusa, anunţând că a fost primul care a semnat plângerea penală.
Ce a urmat se ştie. Procurorii au pus în mişcare urmărirea penală pe numele d-lui Băsescu, suspendată ulterior pe motiv că preşedintele avea imunitate. D-na Firea nu a cedat şi a sesizat ÎCCJ, privind această decizie a procurorilor de suspendare a urmăririi penale. Cererea d-nei Firea a fostrespinsă, însă, de instanţa supremă ca inadmisibilă. În paralel a anunţat şi CCR. Care şi ea, în noiembrie 2014, a decis că suspendarea urmăririi penale a şefului statului, pe motive de imunitate, este constituţională. Cu toate acestea, după încheierea mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, Parchetul General a redeschis dosarul. Cu spuneam, cu câteva ore înainte de Revelionul 2014.
De ce afirm că e greu de înţeles raţionamentul legal al redeschiderii acestui dosar şi al punerii în mişcare a urmăririi penale? Pentru că art. 84 din Constituţie spune clar: „Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, un şef de stat nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Adică, nici Traian Băsescu, pentru aceste declaraţii făcute la adresa unui parlamentar. Şi, totuşi, iată că se poate. Ajungându-se, astfel, în situaţia ca legea fundamentală a ţării să fie citită şi interpretată în funcţie de mofturile, de interesele celui care face lectura. Iar instituţii ale statului de drept să se lase târâte în acest joc.
Asta în timp ce nimeni din Justiţie, nici oficialii Parchetului General nu au luat atitudine faţă de ducerea la absurd a noţiunii de imunitate în cazul parlamentarilor cercetaţi penal, şi nu pentru declaraţii politice, aşa cum se întâmplă în cazul fostului preşedinte, ci pentru fapte de corupţie. De ani de zile, sub ochii Justiuţiei, în Parlament se face voit confuzia între imunitate şi impunitate, lor, parlamentarilor, permiţându-li-se să se fofileze când vine vorba să răspundă în faţa legii. Lor li se permite să pună regulamentele celor două Camere, pe care tot ei le-au făcut, mai presus de Constituţie şi să invoce falsa, în context, imunitate. Deşi, cum spuneam, în Constituţie imunitatea vizează doar opiniile exprimate în timpul mandatului, nicidecum posibile fapte de corupţie. Deşi în Constituţie nu se spune niciunde că Parlamentul este cel care judecă. Nici că are răspunderea începerii urmăririi penale. Nici că Parlamentul trebuie să ancheteze el însuşi o faptă aflată în atenţia procurorilor. Cu toate acestea, majoritatea îşi permit să ignore Legea fundamentală şi să abuzeze de imunitate.
Concluzionând, în timp ce neconstituţionala imunitate pentru fapte de corupţie, de care abuzează parlamentarii, e tolerată, constituţionala imunitate pentru declaraţii politice, de care, de drept, beneficia şi fostul preşedinte Traian Băsescu, nu numai că e ignorată, dar e şi pusă sub urmărire penală.
Autor: Melania Cincea
Sursa: timpolis.ro
Publicat: 2 septembrie 2015
Indemnizaţiile nesimţirii …
În loc de Motto:
1. Dacă vrei să fii un bun român plăteşte-ţi taxele şi impozitele, astfel politicienii vor potea să îşi bată joc de tine devenind cu atât mai bogaţi cu cât eşti tu mai sărac.
2. Nu sta, du-te la vot ca să legitimezi clasa de escroci care te umileşte…
Unii se mai întreabă şi azi cine sunt cei care şi-au luat ţara înapoi ccum se striga la finalul alegerilor prezidenţiale.
Azi s-a putut vedea unul din răspunsuri: Nesimţiţii şi-au luat ţara înapoi.
Potrivit Ordonanţei privind majorarea indemnizaţiilor lunare pentru cele mai înalte funcţii de demnitate publică din România, aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi premierul vor avea un salariu brut de 21.540 de lei, iar net de 15.108 lei, începând cu 1 august 2015. Totodată, vicepremierul va avea o indemnizaţie lunară brută de 20.000 de lei, suma netă pe care o va încasa lunar fiind de 14.024 de lei, potrivit unor surse citate de Agerpres.
De asemenea, potrivit actului normativ, au mai precizat sursele citate, miniştrii şi şefii de servicii de informaţii – SRI, SIE, STS şi SPP – vor avea o indemnizaţie lunară de 19.055 de lei brut, suma netă pe care urmează să o încaseze fiind de 13.365 de lei.
Indemnizaţiile lunare pentru cele mai înalte funcţii de demnitate publică din România se majorează începând cu luna august a acestui an, a anunţat, miercuri, premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria.
„Concret este vorba despre preşedintele României, prim-ministrul şi miniştrii, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, directorii SRI, SIE, SPP, STS. În total sunt 48 de funcţii vizate de această ordonanţă”, a afirmat Oprea, adăugând că măsura a fost introdusă printr-o ordonanţă adoptată de Guvern în şedinţa de miercuri.
Oprea nu a precizat cuantumul cu care se vor majora salariile înalţilor demnitari, dar a spus că „noul nivel de salarizare ţine cont de reperul pe care îl reprezintă salarizarea în justiţie, şi anume remunerarea funcţiilor de preşedinte şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Întrebat ce părere are despre intenţia Guvernului de a mări salariile miniştrilor prin ordonanţă, Klaus Iohannis a spus că i se pare o intenţie înţeleaptă, având în vedere că salariul unui demnitar reflectă poziţia acestuia în stat.
„Există o intenţie a guvernului de a creste salariile miniştrilor. Mi se pare o intenţie înţeleaptă, cu bătaie lungă. Eu cred că putem să încadrăm această intenţie la categoria prevenirea corupţiei. Până la urmă este un lucru destul de evident că remuneraţia unui demnitar reflectă într-o măsură rezonabilă poziţia în stat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
„Ştiu că miniştrii, de foarte multe ori, sunt în situaţia ca în propriul minister, un număr mare de funcţionari să aibă o remuneraţie considerabil mai mare decât ministrul, lucru care sigur nu poate fi o soluţie. Cred, de asemenea, că din raţiuni pur populiste nu s-a rezolvat până acum această chestiune”, a mai spus preşedintele.
Citesc şi recitesc declaraţiile Preşedintelui şi nu contenesc a mă uimi.
Da, ar fi rezonabile aceste salarii propuse, dar numai dacă cei în disvcuţie ar ocupa funcţiile respective în ţări cum e Germania, Suedia sau alte ţări unde salariile mulţimii sunt civilizate şi nu în România unde omul de rând trebuie să se gândească dacă preferă să cumpere o eugenie sau o cutie de aspirine.
De fapt nesimţirea supremă nu stă tocmai în cuntumul acestor indemnizaţii propuse ci în modul în care au fost stabilite: FĂRĂ A SE FACE NICI UN FEL DE CORELAŢIE CU VENITURILE OMULUI DE RÂND.
Poate o fi adevărat că cei în discuţie au reponsabilităţi uriaşe… asta nu comentăm, problema este că ei sunt cei din cauza cărora omul de rând are în România un salariu atât de mic încât dacă îi spune unui locitor dintr-o ţară sănătoasă la cap din vestul Europei.
Să fie oare explicaţia pentru care „turma” care e chemată să voteze trebuie ţinută la un grad ridicol de salarizare faptul că astfel rămâne mai mult pentru nesimţiţi?
Mi-e şi graţă să mai spun că deoarece salariile turmei depind de aceşti oameni trebuia ca şi ei ca şi ceilalţi politiciani să fie şalarizaţi cu sume care să se calculeze prin aplicarea unui coeficient unui salariu de refereinţă, de exemplu cel minim pe economie… De exemplu salariul Preşedintelui, cel mai mare din stat, să fie de 20 de ori salariul minim.
Creşte salariul minim, creşte şi al preşpedintelui şi al celorlalţi granguri…
Care ar fi concluzia? Una extrem de cinică, poporul român este furmat dintr-un număr de imecili mult prea mare pentru a fi numit popor civilizat atâta timp cât se mai prezintă la vot ca să voteze o turmă de escroci care îşi bat joc de el zi de zi.
Şi tot imbecil fiind continuă să plătească taxe şi impozite finanţând nesimţirea clasei politice…
P.S. Tare aş dori să îl întreb pe preşedintele Iohannis ceva … Oare acum, crescând de patru ori aceste intemnizaţii şi şpaga pe care o vor percepe aceşti megaescroci creşte în mod corespunzător?
Mulţumim politicienilor, magistraţilor şi jurnaliştilor care, prin înhăitarea cu lumea interlopă ne făcură de rahat în ochii Coanei Europa …
E sfert de secol de când, la Târgovişte, cuplul Ceaşcă şi Sinistra au tras aer în piept, iar în aer fiind plumb au murit de boala aferentă în uralele naţiunii….
În loc ca după atâta vreme să devenim şi noi o naţie respectată în Europa am ajuns un fel de paria, un fel de pată urâtă şi duhnitoare pe obrazul simandicoasei Coana Europa…
Şi asta din cauza înhăitării celor care, formează triunghiul care zdrobeşte şi împute România (politicieni, magistraţi, jurnalişti) s-au înhăitat cu lumea interlopă …
Mulţumim domnilor .. ne făcură-ţi de rahat …
Admiterea României şi Bulgariei în UE a pus sub semnul întrebării credibilitatea extinderii Uniunii, afirmă Stefan Füle, comisarul european pentru Extindere.

Štefan Füle
Întrebat, într-un interviu acordat pentru Euractiv Cehia, ce s-a schimbat în domeniul procesului de extindere în ultimii cinci ani, Štefan Füle a răspuns:
„Multe lucruri. Atât statele membre, cât şi cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere. În primul rând, ultima extindere, cu România şi Bulgaria, a ridicat o serie de semne de întrebare în legătură cu credibilitatea întregului proces. Pentru că a fost prima dată când UE a decis să introducă un mecanism special de cooperare şi verificare în cazul unor state membre. Cea mai mare provocare a fost restabilirea credibilităţii pierdute privind procesul de extindere. Suntem nevoiţi să extindem şi să înăsprim standardele. Statele candidate trebuie să demonstreze că legislaţia adoptată este funcţională”.
„Înainte ca eu să încep să lucrez pentru Comisia Europeană, statele membre aveau la dispoziţie doar câteva instrumente de a influenţa sau chiar a bloca extinderea. Acum au peste 100 de posibilităţi de a face acest lucru. Noi nu vrem să încetinim procesul de extindere. Dar orice stat membru are acum mai multe posibilităţi de a monitoriza calitatea bună a nivelului de pregătire a statelor membre”, adaugă Štefan Füle.
„Un alt pas înainte este integrarea economică a statelor candidate. (…) Ne concentram pe creşterea economică şi pe crearea de locuri de muncă abia după ce un stat era deja membru al UE. Acum ne implicăm pentru a ajuta statele să aplice reforme structurale, pentru a le aduce mai aproape de UE la începutul procesului. Extinderea nu constă în bifarea unor criterii pe hârtie. Este un proces de schimbări şi transformări reale”, mai spune domnul Füle .
Mulţumim din suflet domnilor politicieni… promitem să ne ducem la vot dacă în ţările în care vom emigra se vor găsi secţii de votare la următoarele alegeri …
Avem o rugăminte, tipăriţi buletinele de vot pe hârtie igienică, moale şi pufoasă … aşa, ca să nu ne zgâriem când o folosim.