Arhiva

Posts Tagged ‘Primar General al Capitalei’

GABI FIREA dă asigurări că, de la anul, nimeni nu va mai pica la BAC. Profesorii nu vor avea curaj să mai dea note sub opt …

În ziua în care s-au afișat rezultatele la Bacalaureat, Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei își făcea alergarea de frumusețe în părculețul din apropierea unui liceu bucureștean însoțită de doar patru gărzi de corp, două secretare pentru a avea cine nota în caz că îi venea vreo idee genială, o coafeză, o manichiuristă, un maseur, o asistentă medicală și un pompier, câte un jurnalist de la fiecare ziar care apare și în București și unul, însoțit de cameramanul de cuviință de la televiziunile care se pot recepționa și în Capitală. Deci, alerga aproape singură. 

Amintindu-și că urmau să se afișeze rezultatele la Bacalaureat, doamna Primar General a mers să vadă. După e a tot citit ea pe avizierul respectiv a izbucnit:

” Nu pot să cred … incredibil ce tupeu… Cum se poate să pice atât de mulți și să nu ia nimeni măsuri? Ei, situația se va schimba. Garantez. Începând din anul viitor, dacă va mai avea vreun elev notă mai mică de opt vor exista urmări. Profesorii care vor corecta lucrările și vor da note mai mici de opt vor avea salariul redus cu un sfert. Dacă va pica vreunul va fi și mai rău, profesorul care l-a picat va fi suspendat un an din învățământ iar dacă se va repeta va fi dat afară definitiv.

Vă arăt eu cum se face învățământ. Pentru simplul fapt că nu au învățat trebuie picați? poate nu le place să învețe. Nici mie nu mi-a plăcut și nu am prea dat pe la școală și uite că am un masterat la … vă spun când ajung la birou la ce am masterat. Am scris pe o foaie ca să nu uit. Am ajuns jurnalistă, am ajuns primăriță și nu peste mult voi fi și președintă.

Profesorii ăștia sunt niște nesimțiți, păi dacă îi pică la Bacalaureat invocând motive complet aiurea, de exemplu, că ar fi boi și puturoși care nu învață acești tineri. Și dacă sunt lemn și nu știu nimic înseamnă că trebuie să le distrugi viitorul? Se știe că fără a lua Bacalaureatul, nu se pot duce la facultate și nu pot deveni ingineri, doctori, profesori și așa mai departe… 

Cine învață poate înnebuni … De ce să îi riște integritatea mintală micuții?

Da, da, lasă că vă arăt eu cine e șef în orașul ăsta !!! ” –  a mai spus doamna Primar General.

Amintesc că fiul doamnei primar din prima căsătorie, Tudor Ştefan Firea, a obţinut nota 1.2 la Limba Română, 5.15 la Istorie şi 3.6 la Sociologie, fiind astfel declarat respins.

Gabriela Firea – narcisism, autoadmirațe, autoflatare

Uneori am senzația că Gabriela Firea, în ceea ce privește narcisismul și autoadmirația, a trecut demult de limitele până la care un om poate fi considerat sănătos la cap. 

Exercițul de autoflatare de acum câteva zile când și-a prezentat realizările, mai mult cele viitoare, părea a-i fi creat plăceri de-a dreptul orgasmice, chiar și mega spectacolele de preamărire a cuplului Ceaușescu, cum doar în Coreea de Nord se mai pot vedea par să fie eclipsate de modul în care Firea se prezintă… 

Aștept să o picteze carea printr-o biserică … poate nu s-au hotărât dacă trebuie să fie Sfânta Martiră Găbița sau să o pună direct în postura de Sfânta Protectoare a orașului cu cei mai mulți mitici din lume … 

*** 

În continuare, un articol publicat de Marian SULTĂNOIU în  gandul.info

Firea, Jack şi vrejul de fasole

Bucureştiului i-a fost rezervat, de către edilii săi – „Neagră ca Zăpada” şi ultimii şase pitici (unul fiind în cădere liberă de pe Turnul Chindiei) – statutul de prima comună-capitală-europeană. Vorba aceea (care, în ultimele zile, a devenit hit) – „Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs”.

Ieri, la Cinema Gloria, a rulat filmul „Un an de fabuloase împliniri ratate de-ai noştri edili”, vizionat – între alţi aduşi cu arcanul – şi de preaocupaţii miniştri (e)moţionaţi, Dan, Daea şi Bodog.

Ce am reţinut din acest nou episod al „Cântării Gabrielei Firea”, faza pe Capitală, a fost că Primăria Generală nu a realizat (finalizat), într-un an de mandat, aproape nimic concret, dar că are de gând, pe viitor, să „ctitorească”, între alte proiecte epocale, sute de grădini de legume şi zarzavaturi, pe lângă şcolile şi grădiniţele Capitalei, produsele proaspete fiind destinate meniurilor servite în cantinele (?!) acestor instituţii.

Copii, vi se pregăteşte ceva! Pe cuvânt de pionier!

„Am spus şi ne vom ţine de cuvânt, că pe lângă cele mai multe şcoli şi grădiniţe dorim, împreună cu specialişti de la Ministerul Agriculturii, să amenajăm grădini de legume şi zarzavaturi, care să fie folosite în cantinele şcolare astfel încât copiii noştri să mănânce sănătos. Este foarte important, un obiectiv ambiţios, dar îl ducem până la capăt”, a spus „mămica” voastră de la Voluntari, Gabriela Firea.

Pentru exemplificare, personal, aş fi pus în scenă, atunci şi acolo, în loc de dansuri şi diverse muzici, o miniscenetă pe versurile poeziei lui Marin Constantin – „Grădina de legume”. Cred că s-ar fi potrivit mănuşă.

„Din grădina cu legume / Toate le cunosc pe nume. / Uite colo, muşuroi, / Căpăţâni de Usturoi. / Discutând cu doi Cartofi, / Graşi, înfumuraţi şi fonfi. / Lângă Ceapă se asmute / Un sfrijit de Ardei iute. / Are el o răfuială, / Cu Gulia rea şi cheală. / E-o problemă-a lor mai veche / Nu e… Morcov la ureche ! / Şi ca martor îşi aduce / Un văr prim… Ardeiul dulce. / Nici Gulia nu se lasă, / O Ridiche şi o Varză, / Vin să-i facă ei dreptate, / Mai încolo, mai departe. / Vinetele stau şi ele / La sfat cu trei Pătlăgele. / Îşi comunică secrete, / Între ele, între fete”.

Păi, bine mă, maestre, mă…?

Ei bine, şi eu cred că e o idee foarte bună, care merită tradusă, în practică. Dar numai şi numai după ce vom răspunde câtorva întrebări necesare.

Bine, amenajăm grădini de legume şi zarzavaturi, împreună cu specialişti de la Ministerul Agriculturii (evident, în frunte cu ministrul Daea), şi după?! Ce facem după? Vom obliga părinţii, educatorii, profesorii, copiii, la ora de dirigenţie, să îngrijească business-ul?

Cine şi din ce bani va construi depozitele şi cantinele de pe lângă şcoli şi grădiniţe? Sau recoltăm, strict, cât se consumă pe zi, şi mâncăm în curtea şcolii, cu sare?!

Nu-i mai simplu să anulăm activităţile dubioase, din pieţele Capitalei, reclamate de toţi producătorii oneşti şi cinstiţi, care nu-şi mai pot vinde marfa din cauza „precupeţilor” – ca să ne exprimăm eufemistic -, şi să cumpărăm marfa de la ţărani, în virtutea unor contracte de producţie bio, ca să trăiască toată lumea, inclusiv micii producători?

N-ar fi minunat dacă, împreună cu primarii din Ilfov, unde „există iarbă cât cuprinde”, am hotărî ca, în loc să includem sute de hectare de teren agricol, an de an, în intravilan, pe care să dezvoltăm zeci de rezidenţiale inutile, unele de nelocuit, să creştem oile pe care (cică, ironic) le-a invitat Negoiţă în sectorul lui şi al familiei sale!?

N-ar fi bine să insistăm, împreună cu aceiaşi primari din Ilfov, ca producătorii să se asocieze, pentru a putea, mult mai lesne, să iniţieze, coordoneze, dezvolte, circuite perfect posibile, aşa cum au înţeles să facă sute de producători din Ardeal, ca să nu mai vorbim de agricultorii din vestul Europei?

Eu înţeleg să vrei să rupi gura târgului cu câte-un fonfleu de genul, dar chiar şi „Jack şi vrejul de fasole” a avut, totuşi, o limită…  

Autor: Marian SULTĂNOIU

Sursa: gandul.info

Gabriela Vrânceanu-Firea-Padele etc, Primar General al Capitalei, are revelații … și e fericită …

13 Ianuarie 2017 2 comentarii

Foarte multă lume este șocată și enervată de faptul că, din cauza poveștii cu generalul Coldea, nimeni nu mai spune ce face doamna Gabriela Vrânceanu-Firea-Pantele etc, Primar General al Capitalei.

Păi ce să facă? Face și ea treabă mare, treabă mică, treabă în general, că d-aia e primăriță generală.

Și primarii au dreptul la clipe de fericire ...

Și primarii au dreptul la clipe de fericire …

Astăzi doamna primar a făcut caca și a avut o revelație pe care ne-o descrie Nicuță Vladimir Ghiță Maximilian Ferometaliceanu, zis și ”Mușchiuleț”, ”Ghiul”, ”Beton”, ”Treijdoidecentimetri” originar din Săpânța, vecin  cu Cimitirul Vesel din localitate, fost luptător în trupele speciale ruse, garda de corp a doamnei Primar general a Capitalei, care a ținut să păstrăm confidențialitatea în ceea ce îl privește deoarece are o datorie la niște țigani din Strehaia.

Eu – își începe povestea Ferometaliceanu – sunt extrem de conștiincios și dedicat doamnei primar, o păzesc ca pe sfintele moaște și nu o părăsesc niciodată. Când eram în trupele speciale m-am dezvățat să dorm, așa că nu mai dorm deloc. Filozofez ca să înțeleg lumea.

Astăzi, tocmai când mă întrebam dacă nu cumva negrii din Africa sunt făcuți din acea enigmatică materie neagră, nedetectabilă, vine Doamna Primar și mă scoate din reverie.

-Hai Nicuță că e groasă – zice doamna – deschide iute ușa la budă că nu mă mai pot ține și am pe mine chiloți de 1000 de euro.

Eu deschid ușa, intru în cabină, mă asigur că e liber și o chem înăuntru. Evident, am rămas, v-am zis că nu o părăsesc niciodată de când a amenințat-o Băsescu. Afară era cam frig și fereastra era închisă. Nici nu se așează bine doamna pe budă că se și aude un sunet, ce zic eu sunet, tunet de-a dreptul, care amintea de Cascada Niagara, avalanșele de pe Kilimanjaro și de explozia unei vidanje mult prea pline. Camera se umple de cunoscuta aromă, doamna fin stricată la mațe de la niște icre roșii mâncate la revelion. 

Brusc, se petrece minunea. Ochii doamnei se umezesc ca ai vacilor după ce au fost duse la taur și fața i se luminează ca când o oprește noaptea patrula și îi pune lanterna în bot ca să o vadă mai bine. Mă privește de credeam că are cu mine idei nu tocmai morale …

 –Nicuță – zice dumneaei – mă Nicuță, sunt fericită rău, am avut o revelație …

 –V-ați amintit ai cui sunt copii? – întreb io ca să vadă că sunt interesat de subiect.

Nu măi, nu mi-am amintit. Simți tu aroma asta reconfortantă? – întreabă.

Simt – zic.

Ei, am avut o revelație, m-am revăzut în cea mai fericită perioadă din viața mea. La Antena3. Exact așa mirosea și acolo … – a mai zis doamna și a căzut în contemplarea minunatei revelații.

Nici nu vă puteți imagina cât de tare m-am emoționat văzând fericirea doamnei …” – mai zise Nicuță cu o lacrimă de emoție în colțul ochilor…

Da … emoționant…

E normal să ne emoționăm și noi când vedem cum explodează sensibilitatea unor Oameni (observați majuscula), nu?

%d blogeri au apreciat asta: