Arhiva

Posts Tagged ‘procurori dna’

SIMONA IONESCU: „Dan Puric vrea să pună ordine în țară. Împreună cu grupul său – „NOI”. Noi, ăștilalți, neafiliații, suntem băgați în țarcul pe care Dan Puric a scrijelit „EI” … ”

Când ziceam că Dan Puric ar trebui dus la un cabinet psihiatric şi tratat de paranoia mi s-a reproşat că m-am tâmpit…

Nu l-au internat, boala a avansat, autosuficienţa sa netratată se pare că a ajuns să îl facă să se creadă deţinătorul Adevărului Absolut… Evident, singurul deţinător …

Puric

* * * * *

Mimați prost, de data aceasta, domnule Dan Puric! Nu vorbiți de șobolanii Securității, că iar rezultă că vă uitați în oglindă! O să credem că i-ați cunoscut prea bine!

Simona Ionescu

Simona Ionescu

Dan Puric vrea să pună ordine în țară. Împreună cu grupul său – „NOI”. Noi, ăștilalți, neafiliații, suntem băgați în țarcul pe care Dan Puric a scrijelit „EI”. Ca să ne fie clar că suntem în război fratricid.

 Zice Dan Puric în debutul emisiunii lui Rareș Bogdan: „În fața unei dezordini premeditate se răspunde cu ordine premeditată, în fața materiei organizate nimeni nu stă. Mărturisirile noastre publice fac parte din faptul că NOI trebuie să facem curățenie în țara asta, nu EI. Prin aceste atitudini, NOI trebuie să facem ordine în țară, nu ne fac EI nouă ordine! Peste ordinea morală a acestui neam nu trece nimeni”.

Păi, hai să facem ordine, domnule Dan Puric! Vă atenționez de la început că suntem apropiați ca vârstă, deci am trăit sub aceeași Românie, și cu bune, dar mai ales rele, deci mentalul și senzorialul nostru cognitiv se întrepătrund în punctele esențiale. Nu ne cântărim aici naționalismul fiecăruia, fiindcă scopul emisiunii de la Realitatea Tv nu a fost acesta, ci unul mult mai pământean, cu ancore bine înfipte în interesul financiar, ceea ce nu-i rău dacă, pentru a-ți atinge scopul, nu te cațeri pe spinarea altuia ca să te vezi tu după gard și, odată ajuns sus, să țipi că ăla peste care te-ai urcat este un nenorocit. Așa ai procedat dumneata, domnule Puric, cu Evenimentul zilei, în emisiunea impasibilului Rareș Bogdan, joi seara. Ca să-ți motivezi demersul intervenției, pentru că îți era teamă să te lupți cu procurorii în toiul unei anchete penale, iar publicului trebuia să-i dai totuși un sac de box, un vinovat de serviciu, ai introdus în monolog ziarul. În mod diversionist.

Citind transcrierea emisiunii (mulțumesc, Monitoring Media!), ca să mă conving că ceea ce-mi transmiseseră oamenii care au văzut în direct cum Dan Puric „pișcă” Evenimentul zilei, am descoperit lesne motivul pentru care „v-ați cerut” în platoul lui Rareș Bogdan alături de Pavel Chirilă de la clinica Polisano. „Rațiunea mea de a veni aici este de a discuta despre un caz exponențial. Este vorba de domnul Mircea Tudor”, ați dezvăluit publicului, ațâțat inițial cu originala propagandă naționalistă, marca Dan Puric. Și împotriva căreia n-am niciun reproș, deoarece trăim într-o țară în care acum ne putem exprima liber opiniile. Doar că ele, opiniile, trebuie să conțină Adevăr, nu Miniciună!

Ca să înțelegeți de ce mă supără derapajul lui Dan Puric la adresa EVZ, am să redau fragmentul în care actorul își expune clar motivul pentru care a vrut să apară la televizor, precum și atacul de tip securistic asupra ziarului, ca să explice (cui, procurorilor?) de ce se bagă într-o anchetă penală. Domnule actor, stimabile regizor pe care team apreciat mereu pe scena Teatrului Național, exprimă-ți revolta, vino cu Adevărul Tău, dar nu bălăcări un ziar și niște jurnaliști care n-au făcut nicio investigație de presă împotriva prietenilor dumitale, vânzând minciuni și calomniând. „Eu am venit aici dintr-o datorie morală- zice Dan Puric. Cel mai frumos lucru în lumea asta este fidelitatea și libertatea omului. Din fidelitate vizavi de valori am venit aici. Nu am venit să apăr condiția cuiva sub nici o formă, pentru că ea devine partinică și devine suspectă. Eu am venit aici să vorbesc despre un adevăr care este călcat în picioare. Eu sunt aici pentru țara în care m-am născut și de care sunt mândru și pentru prietenul meu Mircea Tudor.(…) Mircea Tudor prin natura lui face parte din familia celor care au îmbunătățit viața oamenilor. Indiferența statului român față de invenția lui Mircea Tudor este una de tip comunist. Dacă Mircea Tudor este arestat, ce câștigă statul român și ce pierde statul român? Și dacă peste 10 ani se dovedește că Mircea Tudor este total nevinovat și că aceastăteribilă invenție, la nivel mondial unică, ar fi adus statului român un câștig fabulos se poate da în judecată DNA pentru atac și subminarea economiei naționale. Reversul există?”

OK, dați în judecată procurorii DNA, luați-vă cu ei de piept, înfigeți pumnalul cuvintelor în pieptul statului român pentru indiferența de care dă dovadă, dar de ce trebuie să vă motivați atacul invocând că o faceți din cauza ziarului care are ca politică editorială ascultarea tuturor părților implicate? Am să vă dau imediat răspunsul, dar acum vreau să le ofer cititorilor posibilitatea să citească „panseul” intelectual prin care caracterizați un ziar și niște jurnaliști care fac presă curată de 24 de ani. Dan Puric: „Și atunci popândăii și castrații ăia de la Evenimentul zilei au sărit pe mine și au început să zică că fac afaceri cu biata mea carte de 20 de lei. Niște securiști de brotăcei de closet care au început să scrie prin toată presa. Știu foarte bine că mi-ați luat apărarea (n.r. – Rareș Bogdan) și chiar m-a impresionat. Dar eu vă spun, suntem sub mâna lor. De ce? Pentru că aici am declinat și am afirmat niște principii de dragoste de țară și atunci șobolanii de serviciu ai Securității, securiștii, pentru că nu putem jigni aparatul de securitate, securiștii ăștia notorii plus Securitatea ocultă atacă și impietează orice valoare, acel colectiv de oameni remarcabili”.

Nu, domnule Puric, nu v-ați supărat pe EVZ pentru „biata carte de 20 de lei”, pentru că EVZ n-a scris niciodată că faceți afaceri cu cărți. Dumneata te-ai supărat foarte tare pentru că am prezentat , fără nicio influență, scandalul pe care l-ai avut cu Andrei Pleșu, la sfârșitul anului trecut, scandal care a făcut deliciul presei prin acuzațiile reciproce pe care vi le-ați adus. Și vă mai stăm în gât și creier pentru că ne considerați vinovați de eșecul lui Marian Munteanu în PNL, amicul de idei și doctrină. Mimați prost, de data aceasta, domnule Dan Puric! Nu vorbiți de șobolanii Securității, că iar rezultă că vă uitați în oglindă!

Autor: Simona Ionescu

Sursa: evz.ro 

Data publicării: 27 iunie 2016

Dacă din PSD ar dispărea brusc penalii partidul ar rămâne fără lideri.

17 iulie 2015 4 comentarii

MOTTO:

În România există penali care nu fac politică, dau nu există politicieni care să nu aibă umbre penale în trecutul personal.

*****

Înainte de ’89 se spunea că în puşcării se forjează caracterele puternice.

Acum vedem la PSD că a avea umbre penale în CV este o condiţie aproape obligatorie pentru a putea promova.

Legat de articolul de mai jos publicat vineri, 17 iulie 2015 de  Virgil Burlă  pe evz.ro   cred că trebuie remarcat faptul că cei nouă lideri sunt doar o mică parte din penalii cu mare greutate din acest partid. 

În conducerea PSD este extrem de greu să găseşti pe cineva care nu are probleme penale. Dacă unii încă nu au probleme cu legea nu înseamnă că sunt curaţi ca nişte lebede … înseamnă doar că DNA-ul nu a ajuns la ei. Are şi DNA-ul limitele lui.

Dealtfel, în politica românească există câteva întrebări la care nici un politician nu poate răspunde sincer de la cap la coadă:

– „Puteţi spune care e sursa banilor cu care v-aţi finanţat campania sau campaniile electorale.” 

„Puteţi justifica măcar jumătate din averea pe care o aveţi?”

Şi ar mai fi …

Dacă autorul a preferat să se refere doar la ei, asta e …

Dacă ar fi  căzut o bombă în momentul în care s-a făcut poza, România ar fi devenit o ţară mult mai curată, iar PSD-ului i s-ar fi făcut un bine incomensurabil ...

Dacă ar fi căzut o bombă în momentul în care s-a făcut poza, România ar fi devenit o ţară mult mai curată, iar PSD-ului i s-ar fi făcut un bine incomensurabil …

9 lideri PSD și dosarele lor penale. Aproape JUMĂTATE din vicepreşedinţii partidului au probleme cu DNA şi ANI

În rândul social-democraților, aproape jumătate dintre vicepreședinții partidului au probleme cu procurorii DNA sau cu inspectorii de integritate ai ANI. Pe numele lor au fost întocmite dosare penale „grele”, unii au primit condamnări cu suspendare sau se judecă prin tribunale. Cu toate acestea, nu renunță la funcțiile din partid.

Ziarul „Evenimentul zilei” își propune să analizeze structurile de conducere a partidelor parlamentare din perspectiva problemelor penale și de integritate pe care le au politicienii de la vârful acestor formațiuni.

La nivelul PSD, din cei 15 vicepreședinți și cinci președinți de diverse structuri, asupra a nouă dintre ei planează suspiciuni de comitere a unor fapte ilegale. O parte dintre ei sunt acuzați de fapte de corupție, alții de evaziune fiscală ori spălare de bani. Pe numele unora sunt depuse plângeri penale, au fost descoperiți incompatibili, acuzați de fals în declarații sau de abuz în serviciu. Unii dintre ei au fost condamnați sau achitați în primă instanță, însă, în cazul tuturor, deciziile judecătorilor nu sunt definitive.

Potrivit paginii de internet a formațiunii politice, conducerea centrală a PSD este asigurată de cinci social-democrați de top. Trei dintre aceștia au dat explicații procurorilor. Printre ei se numără și Victor Ponta, care s-a suspendat de curând din funcția de președinte al partidului. Acesta este și motivul pentru care premierul a fost trecut în categoria social-democraților de vază care au devenit inculpați, chiar dacă, în acest moment, Ponta este un simplu membru de partid. Dealtfel, pe site-ul formațiunii, Victor Ponta este prezentat ca „președintele PSD”, nefiind operată modificarea după retragerea din funcție.

Victor Ponta – Premierul inculpat și suspendat

Victor Ponta,  premier și, până în urmă cu câteva zile, președinte al Partidului Social Democrat (PSD). Este urmărit penal pentru fapte legate de activitatea ca avocat, în dosarul Turceni Rovinari. Acuzațiile: spălare de bani, fals în înscrisuri și complicitate la evaziune fiscală. Prejudiciul stabilit de DNA, până în acest moment, este de 260.000 de lei. Anchetatorii au pus sechestru pe mai multe bunuri mobile și imobile ale premierului. Potrivit DNA, în 2007, între firma de avocatură a senatorului Dan Șova (PSD) și cabinetul Individual de avocat „Ponta Victor- Viorel” s-a încheiat un contract în urma căruia avocatul Ponta urma să primească o sumă fixă de 2.000 euro pe lună. Procurorii susțin că premierul nu a muncit nicio oră pentru banii încasați și că sumele primite de la Șova au fost justificate, în fals, prin intermediul a 17 facturi fiscale în valoare de 181.439 de lei.




Liviu Dragnea – Condamnat pentru fraude electorale

Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD – este condamnat în primă instanță de judecătorii de la instanța supremă la pedepsa cu un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Decizia nu este definitivă. Politicianul este acuzat de folosire a influenței ce derivă din funcția de conducere din PSD, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Și-a dat demisia din funcția de ministru al Dezvoltării în momentul condamnării. Un alt dosar, în lucru la DNA, vizează legătura dintre fostul vicepremier și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica. Procurorii suspectează că Dragnea ar fi apelat la Alina Bica pentru a-l ajuta pe afaceristul Ioan Niculae, anchetat de DIICOT, să scape de dosar. În acest caz, Niculae, „Regele gazului”, s-ar fi arătat dispus să-i plătească 3,5 milioane de euro Alinei Bica, pentru a scăpa de acuzații.




Ion Iliescu – Eternul suspect din dosarul Mineriadei

Ion Iliescu, este președintele de onoare al PSD. A fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în 2007. Un an mai târziu, el a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că ancheta nu a respectat o serie de cerințe procedurale. Acuzațiile la adresa lui Iliescu erau de subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informații false. În martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că ancheta din dosarul Mineriadei trebuie reluată, astfel încât Iliescu urmează să fie reaudiat. „Nu am ce comenta, este treaba justiției să vadă, să analizeze, să finalizeze. Nu am motive nici să am surprize, nici să nu am surprize”, a declarat Ion Iliescu, imediat după decizia Curții Supreme.




Mircea Cosma – Vicepreședinte cu două dosare de corupție

Mircea Cosma, vicepreședinte PSD și președinte CJ Prahova, a fost trimis în judecată, în aprilie 2014, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu. Cosma ar fi primit 1,8 milioane de lei de la mai mulți oameni de afaceri, pentru a oferi lucrările publice către anumite firme pe care le taxa cu 10% din valoarea contractelor. În februarie 2014, Cosma a fost reținut pentru 24 de ore. Pentru fiul său, Vlad Cosma, deputații nu au încuviințat arestarea preventivă. Președintele CJ Prahova mai este cercetat, sub control judiciar, în alt dosar instrumentat de DNA Ploiești. Este vorba de dosarul deturnării de fonduri europene în care este urmărit penal și cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herțanu. În februarie 2015, Iulian Herțanu și oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă și Liviu Munteanu au fost reținuți, fiind suspectați că firmele acestora au obținut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic.




Ecaterina Andronescu – Cercetată în Microsoft, nu și-a dat foc în piață

Ecaterina Andronescu, a fost acuzată de inspectorii ANI de incompatibilitate după ce a ocupat mai mulți ani, simultan, funcția de rector, cât și cea de senator. O ordonanță de urgență, promovată de ministerul pe care- l conducea, a eliminat incompatibilitatea rector-parlamentar, cât și pe cea rector- lider de partid, înainte de o decizie definitivă a instanței. Numele ei apare și în dosarul Microsoft. Procurorii DNA au cerut ridicarea imunității în vederea începerii urmăriri penale față de Andronescu sub acuzațiile de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. „Niciodată de la nimeni nu am pretins, nu am luat vreun ban. Mi se pare culmea culmilor. Îmi dau foc în piața publică, dacă cineva îmi pune în cârcă asemenea lucruri!”, declara Andronescu imediat după ce procurorii au cerut ridicarea imunității pentru a putea fi cercetată în dosarul Microsoft.




Ion Călinoiu – Fals în declarații. Declarat incompatibil de ANI

Ion Călinoiu, vicepreședinte al PSD și președinte al CJ Gorj, a fost declarat, în iunie 2015, incompatibil de inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI). El este acuzat și de fals în declarațiile de avere, pentru că nu a menționat veniturile obținute ca expert la Inspectoratul Școlar Județean, fiind sesizat Parchetul Târgu Jiu. Potrivit ANI, Ion Călinoiu a fost în incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de președinte al Consiliului Județean Gorj, întrucât a deținut simultan și funcțiile de expert în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, în perioada 1 septembrie – 15 decembrie 2012, și expert în consorțiul regional Sud-Vest Oltenia, în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, în perioada 1-31 iulie 2013. De asemenea, întrucât Călinoiu nu a menționat, în declarațiile de avere depuse în 2013 și 2014, veniturile obținute în baza acestor contracte, inspectorii îl suspectează pe vicepreședintele PSD de fals în declarații.




Dan Nica – Exilat la Bruxelles, ministrul Nica le râde în nas anchetatorilor

Dan Nica, europarlamentar PSD, a fost acuzat de procurorii DNA că ar fi primit o parte din mita de 20 de milioane de euro în dosarul Microsoft. „Refugiat” în Parlamentul European de la Bruxelles, Nica a scăpat de anchetă deoarece europarlamentarii nu s-au reunit pentru a da un vot în vederea începerea urmăririi penale în cazul său. Concret, procurorii susțin că firma Fujitsu Siemens Computers a depus în contul unor societăți de tip off–shore, cu titlu de consultanță și asistență tehnică aferentă unui contract încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenței pe care o avea ca ministru să asigure continuarea contractului în condiții avantajoase pentru firma amintită. Numele său mai apare în dosarul lui Marian Vanghelie. Primarul Sectorului 5 ar fi determinat un prieten să cumpere la suprapreț vinul produs de tatăl lui Nica, pe atunci ministru de Interne.




Marian Oprișan – Achitat de prima instanță, Oprișan conduce partidul

Marian Oprișan, vicepreședinte PSD și președinte CJ Vrancea, este judecat în dosarul „Căprioara”. În primă instanță, după 8 ani de procese, un judecător a considerat că Oprișan este nevinovat. În acest moment, cauza se află la Curtea de Apel Cluj. Prejudiciul stabilit de anchetatori în acest caz este de 2 milioane de euro. Oprișan este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals după ce ar fi „raportat” efectuarea unor reparații la o serie de drumuri, lucrări care nu au fost realizate în realitate. Mai exact, procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari unor firme neeligibile. Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la „Căprioara”, imobil pentru întreținerea cărora CJ ar fi alocat ilegal 5,2 miliarde de lei.




Gabriela Vrânceanu Firea – Purtător de cuvânt amendat și sancționat

Gabriela Vrânceanu Firea, este vicepreședinte al partidului și purtător de cuvânt al PSD. În toamna anului 2013, a fost obligată de instanța supremă la plata unei amenzi administrative de 1.000 de lei în urma unei plângeri depuse de Narcisa Iorga, fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Firea a fost acuzată de comiterea infracțiunilor de șantaj și ultraj, în perioada în care aceasta realiza emisiunea „Știrea Zilei”, la Antena 3. Pe 19 noiembrie 2014, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat-o cu avertisment pe Gabriela Firea, senator PSD, pentru afirmația despre familiile fără copii, făcută pe 7 octombrie 2014. „Nu ești un om complet fără să crești un copil. În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă președinți provin din familii complete, sunt căsătoriți, au copii, au nepoți, au trecut prin toate etapele vieții”, declara Firea, țintindu-l pe Klaus Iohannis.




Foste „glorii” social-democrate, trase pe margine de DNA

Foști lideri ai part i d u l u i s-au retras sau au fost îndepărtați din funcții după ce s-a descoperit că au fost implicați în scandaloase cazuri de corupție. Fost vicepreședinte al partidului, Gheorghe Nichita s-a suspendat din funcții în momentul în care amanta l-a denunțat la DNA pe motiv că o urmărește folosind oamenii și resursele Poliției Locale Iași. Trimis în arest la domiciliu, primarul a anunțat pe 7 mai 2015 că renunță la funcțiile din partid. Un alt caz este cel al lui Ion Prioteasa, care este vizat de o anchetă DNA, și a renunțat la șefia PSD Dolj.

Nicușor Constantinescu, fost președinte al CJ Constanța, a fost exclus din partid chiar luna trecută după ce, suspendat fiind, a transmis o serie de directive către PSD Constanța. Constantinescu este trimis în judecată de DNA în mai multe dosare de corupție.




Prietenul său, Radu Mazăre (foto stânga), fost primar de Constanța și președinte al PSD peste județ, și-a dat demisia din partid în mai 2015 după ce a fost arestat preventiv mai multe luni, sub a c u z a ț i a de luare de mită.

Ioan Adam și Viorel Hrebenciuc (foto dreapta) au demisionat din partid și din Parlament când s-a pus problema arestării în dosarul Retrocedărilor frauduloase de păduri. Adrian Duicu, Constantin Nicolescu, Gheorghe Bunea-Stancu sunt alți pesediști de frunte care au fost scoși din viața publică de anchetele procurorilor.


Autor:  Virgil Burlă

Sursa: evz.ro

SIMONA IONESCU: „Zornăie cătușele… pe unii îi deranjează… cei vocali sunt politicieni… electoratul, aplaudă … zornăitul de cătușe lor le place… „

Cred că dacă cineva a reuşit cu adevărat să prezinte o fotografie extrem de sintetică a acestor zile, aceasta este doamna Simona Ionescu, redactor şef la Evenimentul Zilei

„Zornăie cătușele… Pe unii îi deranjează…. Toți cei vocali sunt politicieni. Ceilalți, electoratul, aplaudă acțiunile procurorilor … Zornăitul de cătușe lor le place… … O poziție lineară, de-a lungul anilor, a avut-o și fostul președinte Traian Băsescu …” ... atât, cred că o descriere mai sintetică, mai completă  şi mai plină de acurateţe este imposibilă.

Ştiu că dacă faci decupaje în textele cuiva mare bucurie nu îi aduci, dar sper că doamna Ionescu nu se va supăra pentru asta deoarece mai jos se poate vedea integral articolul dânsei.

Simona Ionescu

EDITORIAL

 Pe unii îi deranjează zornăitul cătușelor. Doar Traian Băsescu rămâne consecvent cu Justiția

Zornăie cătușele. Pe unii îi deranjează. O spun în gura mare sau prin comunicate, arătând spre procurorii DNA ca fiind autori ai unor regii menite să-i arate ca pe niște apostoli ai neamului.

 Toți cei vocali sunt politicieni. Ceilalți, electoratul, aplaudă acțiunile procurorilor și se reped pe rețelele de socializare să-și exprime satisfacția că, în sfârșit, în România, cineva îi ia la întrebări și pe cei din clasa politică despre afacerile lor oneroase, pe care șiau clădit averi. Zornăitul de cătușe lor le place.

Exact cum le place să citească dialogurile în care politicieni și interlopi tranzacționează șpaga. Inculpații, însă, au reacții. Unele dure, altele plângăcioase, altele de-a dreptul penibile. Colegii cu carnet de partid le cântă în strună. Rar sunt cei raționali, care fac trimitere la lege, așa cum bine a făcut-o și președintele Iohannis în cazul avizului parlamentar pentru Dan Șova.

O poziție lineară, de-a lungul anilor, a avut-o și fostul președinte Traian Băsescu, chiar dacă acum o apără pe Elena Udrea, arestată și pusă sub acuzare de DNA. Spune că el nu crede că Udrea a furat bani sau că a pretins mită, dar nu îi atacă pe procurori, nu spune că fac jocuri politice, comit abuzuri și nici măcar că pun cătușe ca să-și facă imagine. A repetat de câteva ori că „nimeni nu e mai presus de lege” și că așteaptă verdictul judecătorilor.

Și atunci când era doar președinte de partid sau primar, Traian Băsescu avea intervenții foarte clare cu privire la amestecul politicului în justiție, devoalând în repetate rânduri că justiția este subordonată politicului prin Ministerul Justiției, care de multe ori comanda procurorilor și instanțelor moduri de acțiune și soluții. Am să vă dau exemplu intervenția lui într-un caz cu un personaj celebru în ziua de azi. Se numește Mugur Ciuvică, iar reacția lui Traian Băsescu, pe care o reproduc mai jos, s-a produs în anul 2002, atunci când Ciuvică a fost reținut brutal și abuziv de procurori, la ordinul premierului Adrian Năstase.

„Procedurile utilizate de Poliţie şi Parchet în anchetarea de vineri noaptea a şefului de cabinet al fostului preşedinte Emil Constantinescu ne situează în perioada totalitară din anii ’50, perioadă «dragă mental» premierului Adrian Năstase”, a declarat, a doua zi după reținerea lui Mugur Ciuvică, liderul PD Traian Băsescu. Tot el a subliniat că anchetarea familiei fostului şef de cabinet al președintelui Constantinescu, a percheziţiei casei acestuia şi a părinţilor săi nu demonstrează decât că premierul Năstase şi-a subordonat instituţiile statului şi le-a pus în slujba acoperirii actelor de corupţie savârşite de „gaşca sa politică”.

Nu era nimic nou pentru presă, care scria periodic că niciun politician de la putere nu pățește nimic, indiferent de numărul sesizărilor depuse la Parchet. Mulți ani mai târziu s-a demonstrat și de ce se întâmplau acele lucruri, iar în timpul mandatelor președintelui Băsescu justiția și-a schimbat fața.

O confirmare, am putea spune că ne-a dat-o Traian Băsescu și în 2002, cu mult înainte de ceea ce avea să hotărască justiția: „Trebuie să spun că un element de credibilitate pe care l-am recunoscut în dosarul Armagedon II este vila de pe strada Zambaccian a domnului Năstase, construită ilegal pe un teren de circa 800 de metri pătraţi cumpăraţi de domnul Bivolaru, la preţul unui singur metru pătrat în Primăverii. Acest lucru pe care l-am regăsit în raportul Armagedon este perfect adevărat, demonstrat şi de cele trei amenzi date de inspectorii în construcţii ai Primăriei Capitalei”, a afirmat Băsescu, care atunci era președinte al PD, dar și primar al Bucureștiului.

Spre deosebire de el, secretarul general al PNŢCD, Constantin Dudu Ionescu, lider al partidului de care era apropiat Ciuvică, a avut o poziție mult mai ambiguă, mai aprope de „ghiocel” decât de cea a unui politician care spune că „protestează energic împotriva metodelor aplicate în acest caz, metode care aduc aminte de vremuri trecute, precum ridicatul de pe stradă şi percheziţia, efectuată într-un mod „total pe lângă lege”. Liderul ţărănist a spus că, dacă Mugur Ciuvică se află la originea Raportului Armagedon II, este „evident că primul-ministru trebuie să sesizeze organele competente şi acestea să facă lumină”. Supărăcioși mai erau premierii și politicienii, și pe vremuri!

Autor: Simona Ionescu

Sursa: evz.ro

Publicat: 27 martie 2015  

SIMONA IONESCU: „Și Ciuvică și avocata Voicu au fost ridicați de pe stradă, ca borfașii, fără o citare prealabilă..”

Simona Ionescu

EDITORIAL

Ce au în comun reținerea lui Mugur Ciuvică și cea a avocatei Alinei Bica

Imaginile cu avocata Laura Voicu, cea care o apără pe Alina Bica, scoasă în cătușe pe poarta DNA, mi-a amintit de reținerea lui Mugur Ciuvică, de acum 13 ani.

Generațiile de procurori sunt altele, procedura – cel puțin în cazurile acestea – pare a fi aceeași. Și Ciuvică și avocata Voicu au fost ridicați de pe stradă, ca borfașii, fără o citare prealabilă, lucru care a suscitat reacții negative la adresa procurorilor și în 2002, anul încătușării lui Ciuvică, și acum, când Laura Voicu a fost luată fără explicații și dusă la sediul DNA.

Lucrurile sunt mai nuanțate astăzi, când procurorii sunt obligați prin lege să ofere explicații publice și când românii au învățat, vrând-nevrând, mersul justiției. Noianul de dosare instrumentat de DNA și prezentat de presă aproape zilnic i-a obișnuit pe cititori și telespectatori cu etapele fiecărui proces. Știu că fiecare dosar al procurorilor trebuie să aibă un probatoriu solid și așteaptă ca ancheta să se termine într-un timp scurt (câteva luni), nu așa cum se proceda în urmă cu ceva timp, când dura un an-doi până când inculpatul ajungea în fața instanței de judecată. În cazurile de răsunet, cum a fost cel al lui Mugur Ciuvică, și când noi, jurnaliștii, am luat poziție față de modul în care s-a produs săltarea lui de pe stradă, din ordinul lui Adrian Năstase, procurorii n-au oferit explicații, dar au dat înapoi în fața presiunii presei și a politicienilor din Opoziție.

Acum, procurorii anti-corupție, când decid reținerea și cer măsura arestării preventive, spun că se impune această masură excepțională pentru că inculpatul are o atitudine necooperantă, ostilă și există indicii că ar ascunde probe și că ar influența martorii dacă e lăsat în libertate. Este și cazul vocalei avocate a Alinei Bica, a cărei reținere a fost percepută ca fiind asemănătoare cu metodele Miliției și Securității din anii ’50. Pentru acest exces de zel, ca procedură, în opinia mea și a multora, nu există explicație care să stea în picioare.

Ce au însă în comun cele două cazuri, al lui Mugur Ciuvică și al Laurei Voicu? Sub nicio formă, în ultimul nu se mai poate vorbi de presiune politică! Ca să înțelegeți atitudinea anchetatorilor, și din 2002 și din 2015, trebuie să facem o incursiune în trecut.

Politica românească mustea de corupție și în 2002. La jumătatea lunii ianuarie, aproape toate redacțiile ziarelor din București au primit pe e-mail un gen de raport, intitulat ”Armaghedon II”. Erau acuzați de corupție și de afaceri oneroase lideri ai PSD, în frunte cu premierul Adrian Năstase. Cei acuzați au sărit în aer. Ministerul de Interne și Parchetul au fost somați să descopere autorul. Scandalul a pornit într-o vineri seară, 18 ianurie 2002, când Mugur Ciuvică, fost șef de cabinet al președintelui Emil Constantinescu, a fost oprit pe stradă de un grup de polițiști, culcat la pământ și încătușat când s-a opus ducerii cu forța la Parchet. Anchetarea lui a durat până după miezul-nopții și, probabil, doar prezența presei în fața instituției a făcut ca procurorii să-l lase în libertate. A fost arestat doar cel care a transmis textul Armaghedonului, Ovidiu Iane. Fusese descoperit de niște ofițeri de la celebra unitate ”Doi ș’ un sfert”. A doua zi, sâmbătă, la Parchetul General s-a ținut o conferință de presă în care ni s-a comunicat că Ciuvică este acuzat de instigare la transmiterea de informații false și că i s-a interzis să părăsească Bucureștiul 30 de zile.

Mugur Ciuvică a declarat că toate învinuirile nu sunt adevărate și că el nare nici o legatură cu „Armagedon II”. A precizat că nu îl miră nici declarația prietenului său Iane, care indicase că primise textul de la Ciuvică, pentru că e convins că asupra lui s-au făcut presiuni. Procurorii au susținut că au probe materiale și că Ciuvică minte.

Același lucru îl susțin și procurorii de acum, în cazul avocatei Laura Voicu. O acuză că, într-o altă cauză decât cea a Alinei Bica, a mințit cu privire la calitatea oficială a unui avocat stagiar, delegat de ea, și că acest lucru le pune în pericol ancheta. Legea le permite să ceară arestarea și pentru o astfel de atitudine împănată de minciuni. O luptă până la urmă firească, în care arbitru poate fi doar judecătorul.

Autor:  Simona Ionescu

Redactor şef la Evenimentul Zilei

Sursa: evz.ro

Avocatul Elenei Udrea consideră, după confruntarea cu delatorii, că au fost demontate toate acuzaţiile, DNA-ul zice că, dimpotrivă, astfel s-au confirmat acuzaţiile …

20 martie 2015 2 comentarii

ANTESCRIPTUM

Arestarea Elenei Udrea pare tot mai mult un fel de film cu proști al cărui scenariu frizează absurdul, un scenariu care l-ar face  pe sărmanul Franz Kafka să se întoarcă în mormânt de oftică.

Ieri s-a desfăşurat, în sfârşit,  după îndelungi tergiversări, a unei confruntări între Elena Udrea şi denunţătorii săi. De ce o fi fost amânată atât de mult această întâlnire? Oare nu pentru că se puteau scoate în evidenţă anumite detalii care ar fi putut arăta că denunţătorii au minţit? Mie cam aşa îmi sună mai ales după ce a apărut povetea cu Ana Maria Topoliceanu care le spunea celor din dosar ce să spună în denunţurile lor.

 Faptul că după confruntare avocatul doamnei Udrea spunea că au reuşit să demonteze punct cu punct denunţurile a generat imediat o reacţie din partea DNA lucru care, absolut uimitor nu s-a întâmplat cu alte ocazii … de ce? 

Să fie cumva legat de declaraţia Codruţei Kovesi care zicea că nimeni nu e reţinut la DNA doar pe baza unor denunţuri? Or în cazul Elenei Udrea cam toat probatoriulse bazează DOAR PE DECLARAŢIILE  delatorilor, declaraţii făcute parcă pentru a se susţine una pe alta … Nimic palpabil …

Faptul că unul din denunţători ştie exact că avea în geantă 900.000 de euro, dar nu ştie cum arăta exact geanta îmi sună tare ciudat, cam la fel de ciudat că nu există nici un fel de dovadă sau mărturie care să arate că geanta a ajuns la Udrea, ba, mai mult, cel care a dat banii spune în clar că el nu a dat banii pentru doamna Udrea ci pentru cel căruia i ia înmânat …

E ciudată reacţia DNA în contextul în care tot ce s-a discutat la întâlnirea respectivă o să ajungă pe masa judecătorilor, acolo nu se va mai putea folosi doar partea care să ascuze sausă o disculpe pe fosta doamnă ministru.

Pare a fi doar o tragere de timppentru că doamna Udrea să mai poată fi ţinută o vreme la popreală … de ce? Asta rămâne de văzut … oricum există multe lucruri cam neclare … Ar fi o explicaţie pe care nu am să o dezvolt pentru că prea pare de domeniul unei combinatorici demne de Teoria Conspiraţiei.

Şi totuşi, oare de ce trebuie să stea Elena Udrea în arest preventiv?

SCURTĂ EXPLICAŢIE

În continuarea articolului meu am postat şi un articol care vorbeşte despre modul în care DNA a interpretat întâlnirea de confruntare dintre Udrea şi denunţători deoarece am luat la cumoştiinţă de el în timp ce scriam.

Asta nu înseamnă că dau dreptate DNA-ului sau doamnei Udrea, ci aş vrea să însemne că aşa consider că este corect. Articolul scris de mine este publicat aici cu albastru, articolul importat fiind scrios cu verde. 

Dacă unui eventual cititor i se pare că e textul care urmează e greu de citit, îl rog să îşi işi imagineze cam cum a fost să îl scriu. 

Dacă cineva va avea răbdarea să parcurgă mcar în diagonală cele ce urmează, îl rog să considere că i-am mulţumit.

Astea fiind spuse, să purcedem, deci… 

Ana Maria Topoliceanu, Stefan Lungu, Adrian Gărdean, Gheorghe Nastasia

AVOCATUL ELENEI UDREA CONSIDERĂ CĂ PRIN CONFRUNTAREA CU DELATORII AU FOST DEMONTATE TOATE ACUZAŢIILE

 „Presa este câinele de pază al democraţiei”,  spune o vorbă de duh.

O fi adevărată vorba asta, dar nu la noi unde diferitele organizaţii media nu sunt decât un fel de găşti dispuse la orice pentru a-şi servi stăpânii aflaţi de la o vreme cu unul sau mai multe picioare în puşcărie.

În timp România TV şi Antena 3 au creat un clişeu în care chiar ei înşişi au ajuns să creadă din cauză că îl tot repetau cu multă persuasiune, ajungând chiar după o vreme să folosească acest clişeu ca punct de plecare pentru care sunau logic în minţile lor.

Unul din momentele care le-au creat convingerea că acest clişeu al controlului exercitat de Băsescu asupra justiţiei era acela că însuşi Mugur Ciuvică a fost încătuşat şi ridicat de procurori din gară când a ieşit în spaţiul public cu vestitele Armaghedoane, acele dezvăluiri despre mizeriile pe care le făcea Adrian Năstase când era la putere. Un singur lucru se uita… ordinul pentru arestarea lui fusese dat de Năstase nu de Băsescu.

O adevărată uimire trecea prin studiourile celor două televiziuni când a fost arestat Mircea Băsescu fratele Preşedintelui.

Adică deşi fostul preşedinte controla justiţia, aceasta îi aresta fratele? Cam greu de înşurubat logic chestiunea … până când Adrian Ursu a considerat că arestarea nu a fost decât o chestiune de faţadă centru a se putea afirma că justiţia e independentă.  Imbatabilă logică, ce să zic?

După ce Băsescu nu a mai fost locatar la Cotroceni, presatorii de servici orale din cele două bordeluri media, Antena 3 şi România TV au avut impresia că au descoperit Sfântul Graal. Au început să pună întrebarea: „De ce apropiaţii lui Traian Băsescu nu au fost anchetaţi în timpul mandatului acestuia de Preşedinte?” … rospunsul dat tot de ei fiind că apropiaţii au fost protejaţi de fostul şef al statului. Atât… mai departe construcţia logică nu mai funcţionează… un fel de lege nescrisă a continuităţii ar spune că aceiaşi procurori s-au repliat sub pulpana noului Preşedinte, iar ei au început să execute comenzile acestuia.

Ar trebui să vedem cum se renunţă la acuzaţiile tuturor celor care au făcut parte din USL că doar nu o să acuze tocmai partidul care l-a promovat pe noul preşedinte cel puţin de omplicitate, nu?

Sau, dacă e să mergem totuşi pe această logică, ar trebui ca acolo, la Cotroceni, să găsim explicaţia pentru care asupra lui Vosganian, de exemplu, nu se poate executa cercetarea penală.

Elena UdreaAstfel putem cristaliza două ipoteze:

– Procurorii acţionează împotriva vechi puteri şi

– Procurorii asigură protecţie noii Puteri politice, aşa cum ar fi făcut şi cu cea trecută.  

Unul din personajele cele mai vizibile ale aşazisului regim Băsescu este Elena Udrea.

Mai multe elemente din arestarea sa aduc parcă argumente în favoarea unui atac concentrat al justiţiei obediente asupra vechii puteri.

Subliniez cu nu am nici cea mai mică intenţie de a mă exprima în vre-un fel asupra vinovăţiei nostimei blonde. Asta e treaba justiţiei – mă refer la chestiile conexe aretării.

Când a fost cu încuviinţarea arestării cerută deputaţilor de procurori parcă a fost chermeză … aveai impresia că arde, grabă care nu s-a mai manifestat cu ale ocazii…

Sunt tare curios dacă, în caz de război sau dezastru natural parlamentarii s-ar aduna duminica dupăamiază ca să ia o hotărâre. Sincer cred că ar aştepta până luni sau marţi dimineaţă.

Legat strict de motivele invocate de procurori, deşi Codruţa Kovesi zicea ă doar pe delaţiune nu e areta nimeni, aici avem o problemă. Elena Udrea a fost arestată exact doar pe delaţiune. Declaraţile delatorilor întărindu-se şi susţinânmdu-se reciproc … exista totuşi un  element care nu poate fi folosit decât dacă eşti pus pe căutarea a oricăror elemente care să îţi întărească spusele. Faptul că Elena Udrea era măritată cu Dorin Cocoş… deci, în minţile procurorilor asta era un argument irefutabil …

Deh, poate Victor Pontra nu e singurul procuror care şi-a plagiat doctoratul …

Treaba este că de aproape trei săptămâni  apărătorii Elenei Udrea încercau să provoace o confruntare între Udrea şi delatorii folosiţi ca să se fabrice dovezile necesare încătuşării preventive a blondei…

Extrem de suspect a fost faptul că parcă asta era ceva de care procurorii se temeau.

Iată că a venit vremea ca după 20 de ani denunţătorii să se trezească obligaţi să o privească pe fosta lor prietenă  în ochi şi să susţină că ceea ce au declarat în denunţuri este adevărat.

Asistată de avocat, Elena Udrea, în prezenţa procurorului de caz lu-a pus acestora întrebări la care se pare că au cam început să dea din colţ în colţ… e greu să îţi amineşti nişte fapte care nu s-au întâmplat, nu?E greu să îţi aminteşti după atâtea zile ce ţi-a spus Ana Maria Topoliceanu să zici, nu?

Inteligent, avocatul a mizat pe faptul că în procedura confruntării, oricât de bine ar fi pregătir cineva să mintă, în urma unor întrebări bine ţintite sfârşeşte prin a se pierde în detalii.

Se pare că cei patru denunţători şi-au mai pierdut entuziasmul şi nu au mai fost chiar atât de vehemenţi… să fie vorba oare de teama că mărturia mincinoasă dovedită le poate agrava situaţia?

POVESTEA MARATONULUI CONFRUNTĂRII

Elena Udrea fost pusă pe rând faţă în faţă cu denunţătorii săi care şi-au uşurat un pic, temporar soarta, spunând că ei nu îndeplineau decât rolul de cărăuşi ai şpăgii către fosta ministră a Turismului: prietena ei si directorul Companiei nationale de investitii, Ana Maria Topoliceanu, secretarul general al Ministrului Turismului, Gheorghe Nastasia, fostul său consilier personal, Stefan Lungu şi omul de afaceri Adrian Gardean.

De faţă au fost Elena Udrea, denunţătorul, procurorul de caz şi avocaşii celor două părţi.

Elena Udrea a cerit detalii legate de geanata în care ar fi fost adusă mita de 900.000 de euro. Avocatul Elenei Udrea spune că discuţia ar fi decurs cam în acest gen:

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune ora la care v-aţi întâlnit?” .. RĂSPUNS: „Nu-mi mai ţin minte.”

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune, în prima parte a zile, la prânz, sau în a doua parte a zilei?” – Nu mai ştia.

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune cu arăta geanta pe care aţi primit-o?” RĂSPUNS: „ Era închisă la culoare”.

Gheorghe Nastasia a fost extrem de evaziv. El susţinea că Elena Udrea l-a informat că urmazuă a fi căutat de omul de afaceri Gărdean care o să îi dea nişte bani…

„Imediat după primirea genţii …” – scrie în referatul de arestare prefentivă – „… i-am adus geanta doamnei ministru Udrea la cabinet. Am găsit-o în birou, i-am lăsat geanta şi i-am spus că banii sunt de la Gărdean”.

Această afirmaţie a fost demolată chiar de Gărdean care, mai târziu a declarat că „ …banii erau pentru Nastasia, nicidecum pentru Elena Udrea”.

Omul de afaceri Gărdean a declarat în faţa anchetatorilor:

„Nastasia avea la el o situaţie cu finanţele ministerului pentru proiecte derulate de acesta incluzându-le pe cele de la Straja şi Parâng. I-am spus că în geantă sunt 900.000 de euro întrucât doar atâta am putut strânge urmând ca diferenţa să fie plătită în curul anului următor”.

Ştefan Lungu, consilierul Elenei Udrea a spus că: „ .. doamna Udrea NU ŞTIA  că el face plăţi”.

Ana Matia Topoliceanu, pietena de care Udrea nu s-a dezis dar care la un momt dat lua legătura cu cei implicaţi în dosar şi le spunea ce să declare în denunţuri, a susţinut că Udrea şi-a organizat petrecerea de ziua ei şi că cel care a achitat nota de plată a fost Tudor Breazu.

La confruntare însă „Doamna Topoliceanu…” – zice avocatul Elenei Udrea – „ a infirmat teza că la Predeal, de ziua doamnei Udrea s-ar fi plătit din banii domnului Breazu care ar fi fost bani obţinuţi din lururi ilicite”

În acuzaţia formulată de procurori aceştia susţin că doamna Udrea avea un comision de 10% din toate contractele pe care ministerul le încheia cu diferite firme.

După încheiera confruntărilor, avocatul Elenei Udrea a afirnat  că toate acuzaţiile au fost demontate.

În cursul dimineţii, la ora 8:48, pe contul de Facebook al Elenei Udrea , echipa sa de comunicare posta un scurt comunicat:

 „ După două săptămâni şi jumătate de la momentul solicitărilor, astăzi vor avea loc, în sfârşit, confruntările între Elena Udrea şi denunţătorii săi în dosarul „Gala Bute”.

Ca şi constatare: acest demers al anchetatorilor a fost dispus abia după ce avocaţii au invocat în spaţiul public întârzierea punerii în aplicare a cererilor fostului ministru al Dezvoltării şi după textul publicat în urmă cu câteva zile în care se spunea că „ancheta se derulează în ritm de melc”.

Elena Udrea şi avocaţii sunt încrezători că aceste confruntări vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor şi vor permite evidenţierea adevărului în această speţă.”

Sursa: Contul de Facebook al Elenei Udrea

În continuare, articolul publicat pe evz.ro care se referă la partea de discuţie dintre doamna Udrea şi delatori, de fapt nişte decupaje făcute de DNA şi date publicităţii …

De ce nu au dat publicităţii integral discuţia? Ghici .. 

Elena Udrea

STENOGRAMA confruntării dintre ELENA UDREA și denunțătorii săi

Din dialogul purtat ieri la DNA, prezentat în referatul procurorului cu propunerea de prelungire a măsurii arestulului preventiv în cazul Elenei Udrea, rezultă că denunțătiorii și-au păstrat declarațiile. Iniţial, avocatul fostului ministru a susţinut contrariul și era optimist, însă vineri, în cadrul unei intervenţii telefonice la postul B1 TV, Marius Striblea a declarat că referatul procurorilor DNA în cazul prelungirii măsurii preventive pentru Elena Udrea este incomplet şi că aceștia au publicat doar informațiile în defavoarea fostului ministru.

Update ora 17:00. Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat că referatul procurorilor DNA în cazul prelungirii măsurii preventive pentru Elena Udrea este incomplet şi că aceștia au publicat doar informațiile în defavoarea fostului ministru.

„Acest referat este făcut de DNA. V-ați putut imagina că DNA-ul a trecut doar ce i-a convenit din confruntările de ieri, doar nu vă așteptați să ceară arestarea preventivă pe acele răspunsuri care sunt favorabile doamnei Udrea. Se consemnează tot și confruntările au fost foarte lungi, sute de întrebări și sute de răspunsuri, sunt convins că în referat, procurorii au scos din context doar ceea ce le conveneea. Aceste scurgeri pe surse de al DNA sunt în sensul în care acele informații le convin. Nu poții să vii să spui: uite, am aceste informații care sunt în favoarea doamnei Udrea și cer prelungirea arestării”, a declarat Marius Striblea.

Totodată, avocatul Elenei Udrea spune că acuzația de luare de mită formulată de procurorii DNA este bazată doar pe declarația lui Gheorghe Nastasia.

Citeşte AICI mai multe despre declaraţiile lui Marius Striblea.

Update. Echipa de Comunicare a Elenei Udrea a posta pe contul acesteia de Facebook un comentariu potrivit căruia DNA trebuia să publice toată înregistrarea confruntării și nu doar anumite pasaje favorabile anchetatorilor. „Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri. Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”. Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi. Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile”

Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri.

Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”.

Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi.

Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile.

ÎMPREJURĂRILE CARE IMPUN PRELUNGIREA MĂSURII  ARESTĂRII

Astfel, cu privire la infracţiunile de luare de mită, pe parcursul confruntărilor efectuate inculpaţii Topoliceanu Ana Maria, Gardean Adrian, Lungu Ştefan şi Nastasia Gheorghe au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce li se impută şi au indicat participaţia inculpatei Udrea Elena Gabriela la pretinderea şi primirea sumelor de bani.

Inculpata Topoliceanu Ana Maria a arătat:

„Întrebare: Din banii primiţi de dumneavoastră de la societatea Consmin prin intermediul lui Lungu Ştefan şi Breazu Tudor aţi dat o partea doamnei UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Pe toţi, într-o formă sau alta.

Întrebare: Dacă în perioada 2010-2012 aţi achitat bunuri şi servicii de care a beneficiat doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Da, inclusiv din banii de la Consmin.

Întrebare:  În ce formă şi în ce împrejurări dădeaţi banii proveniţi de la Consmin doamnei UDREA ELENA GABRIELA, aşa cum aţi susţinut?

Răspuns: O parte a fost excursia la Danai, o altă parte cash. Au mai fost situaţii în care îi plăteam salariul lui Breazu Tudor.

Întrebare:  Plăţile cash  unde se făceau, de câte ori şi de ce sume era vorba?

Răspuns: La ea acasă, la minister, cred că de două ori, eu suma totală am văzut-o când am văzut actele, cred că în jur de 10000 euro fiecare.”

Cu acelaşi prilej, inculpatul Gardean Adrian a arătat:

„Întrebare: Dacă aţi întâlnit-o pe doamna UDREA ELENA GABRIELA în cursul anului 2011 la pensiunea domnului Nastasia Gheorghe şi dacă aţi avut vreo discuţie cu aceasta referitoare la plata unor sume de bani, iar, în caz afirmativ,  în  ce a constat această discuţie?

Răspuns: Da, am avut o discuţie, ne-am întâlnit la începutul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discuţie forate scurtă referitor la derularea lucrărilor de la Straja, cred că ne întorceam de la inaugurarea gondolei de la Vulcan, ocazie cu care a fost făcută o vizită şi pe domeniul schiabil de la Straja. Ulterior, spre seară, am ajuns la cabana domnului Nastasia. A fost o discuţie scurtă, de câteva minute, cred că Ştefan Lungu m-a prezentat doamnei, am rămas cu domnul Nastasia şi cu doamna Udrea. Nu aş putea să redau 100% discuţia, dar din înţelegerea mea, domnul Nastasia urma să se ocupe de derularea în continuare a contractului, de plăţi şi de sponsorizări. Având în vedere că se derulase anterior un alt contract finanţat de minister, iar Lungu Ştefan îmi spusese că trebuie să fac plăţi de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a şi întâmplat, în acest context am înţeles că referirea doamnei Udrea la sponsorizări se referea la plăţi similare. De altfel, cred că acesta este şi scopul pentru care am fost invitat.

Întrebare: Ţineţi minte termenii folosiţi de doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Mi-a rămas în minte termenul „sponsorizare”. Nu am definit exact ce înseamnă sponsorizarea, dar oricum ceea ce am plătit ulterior nu a fost sub forma unui contract de sponsorizare.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Este posibil ca ideea aceasta de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi citit acuzaţiile care vi s-au adus de procurori în dosarul Gala Bute şi anume că aţi sponsorizat firma lui Rudel Obreja?

Răspuns: Cred că nu am fost acuzat de procurori pentru Gala Bute, acuza care mi s-a adus a fost doar pentru contractele cu Ştefan Lungu pentru domeniile schiabile Borsec şi Cavnic.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: E posibil ca ideea de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi aflat că se cercetează sponsorizarea Galei Bute?

Răspuns: Contractele pe care le aveam înainte erau oarecum mascate prin faptul că achiziţionam sau cumpăram produse prin firma lui Ştefan Lungu. Ulterior, când s-a întâmplat publicitatea şi nu sponsorizarea cu Rudel Obreja, nu a fost pentru Gala Bute, ci pentru o gală de box care s-a desfăşurat ulterior. Ce înţelesesem eu din experienţa cu autorităţile publice de până la momentul respectiv, cota de 10% avea un caracter general. La momentul discuţiei cu doamna Udrea, nu am înţeles exact ce urma să vizeze sponsorizarea, mă aşteptam la orice, o firmă, un cămin de bătrâni, urma ca destinaţia să îmi fie indicată de domnul Nastasia, aşa cum s-a şi întâmplat.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce sponsorizare v-a indicat domnul Nastasia să faceţi?

Răspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o sumă de bani pe care trebuie să o aduc, în principiu 10%, nu am adus întreaga sumă de bani pentru că nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar în completare mi-a indicat să fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus că nu se poate şi că vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: În scurta aceea discuţie, cumva aţi simţit că vă şi condiţionez proiectul de aceste sponsorizări?

Răspuns: Percepţia mea vis-a-vis de derularea contractelor până atunci era că în zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizări, un procent de 10%, confirmat până atunci de contractele deja finalizate sau în curs de execuţie. Cu siguranţă că am înţeles că acel contract probabil nu era finanţabil dacă eu nu ajungeam să îmi onorez această obligaţie de plată, adică acel 10% despre care ştiam că se dă.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Dacă eu i-am spus domnului Gardean că derularea acelui contract este condiţionată de sponsorizări?

Răspuns: Nu aş putea reda 100% cuvintele, dar a fost ceva de genul „va fi nevoie de o sponsorizare”. Nu a fost o condiţionare clară de genul „dacă nu dai sponsorizarea, nu primeşti banii” de către doamna Udrea, eu am înţeles-o ca fiind o condiţionare într-un context general.”

Pe parcursul confruntării, inculpatul Lungu Ştefan a dat următoarele răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate:

„Întrebare: Ştia doamna UDREA ELENA GABRIELA că o parte din banii primiţi de dumneavoastră, fie de la Termogaz, fie de la Consmin,erau folosiţi pentru plata unor bunuri sau a unor servicii de care a beneficiat Partidul Democrat Liberal?

Răspuns: În mod direct, nu ştiu dacă avea cunoştinţă, dar prin intermediul lui TOPOLICEANU ANA MARIA cu care aveam relaţia directă, pentru că nu am avut o relaţie financiară cu doamna Udrea, am înţeles că da.

Întrebare: Dacă au beneficiat persoane din Partidul Democrat Liberal, inclusiv doamna Udrea, de serviciile de monitorizare media achiziţionate de la Zăinescu Alin?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN: Aţi achiziţionat printuri de mari dimensiuni folosite la Convenţia PDL la care a fost aleasă în funcţia de preşedinte doamna Udrea?

Răspuns: Da.

Întrebare: doamna Udrea Elena îl cunoştea pe Cosmin Dragomir, administratorul lui SC Total Media Prod SRL şi ştia că acesta realizează materiale promoţionale pentru partid?

 Răspuns: Da.

Întrebare: ştiţi dacă domnul Cosmin Dragomir i s-a plâns doamnei Udrea de întârzieri în plata serviciilor prestate pentru partid?

Răspuns: Da, îmi aduc aminte că s-a plâns, existau momente de întârziere a plăţilor. Ştiu acest lucru de la Cosmin Dragomir.

Întrebare: Dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu angajaţi ai ministerului care au afirmat că organizarea Galei Bute era nelegală şi dacă aceste persoane au adus aceste împrejurări la cunoştinţa ministrului Udrea?

Răspuns: Da, au fost momente în care funcţionarii au reclamat imposibilitatea de a se încadra în limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, înţelegând că era omul cu semnătura. Da, persoanele acuzau o anume presiune referitoare la acest eveniment. În şedinţe erau ridicate toate problemele, la unele din aceste şedinţe participa şi doamna Udrea.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: puteţi preciza care erau criticile sau contestările acestor persoane legate de gală? Ce reclamau aceste persoane că nu se poate face sau că ar fi ilegal?

Răspuns: de cele mai multe ori, au fost critici legate de modalitatea de achiziţie realizată cu firma lui Rudel Obreja, de neînţelegerile legate de specificul evenimentului şi de desele întârzieri datorate reformulărilor din documentele galei. Ştiu că au fost critici cu privire la faptul că iniţial era vorba de Federaţia Română de Box, iar ulterior de firma lui Rudel Obreja şi cu privire la faptul că acesta era suspendat de Federaţia Internaţională de Box.”

Inculpatul Nastasia Gheorghe a indicat următoarele împrejurări:

Întrebare: Aţi asistat la discuţia care a avut loc la începutul anului 2011 la pensiunea dumneavoastră între UDREA ELENA GABRIELA şi GARDEAN ADRIAN, iar, în caz afirmativ, s-a discutat cu acest prilej despre realizarea unor sponsorizări şi în ce context?

Răspuns: Da, am asistat. S-a discutat la modul general, doamna Udrea l-a întrebat pe domnul Gardean dacă există posibilitatea să facă anumite sponsorizări.

Întrebare: Aţi primit de la GARDEAN ADRIAN o geantă conţinând suma de 900.000 euro în toamna anului 2011, iar, în caz afirmativ, ce aţi făcut cu aceasta?

Răspuns: Da. Suma era spusă de Gardean, eu nu am verificat şi am dus-o doamnei Udrea.

Întrebare: Doamna Udrea ştia că urma să vă întâlniţi cu GARDEAN ADRIAN pentru primirea sumei menţionate?

Răspuns: Nu ştiu dacă ştia, pentru că relaţia lui GARDEAN ADRIAN era mai mult cu Ştefan Lungu. Doamna Udrea îmi spusese mie cu ocazia discuţiei care a avut loc la ziua mea să ţin legătura cu Gardean cu privire la sponsorizări.

Întrebare: V-a spus domnul GARDEAN ADRIAN că va încheia un contract de publicitate cu firma lui Rudel Obreja şi cuantumul acestuia? Aţi transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Da, mi-a spus când a venit cu geanta. Când am dus geanta am şi transmis doamnei Udrea că urma să facă o sponsorizare pentru Gala Bute. Nu îmi aduc aminte dacă a precizat suma.

Întrebare: Ştiţi de ce urma să sponsorizeze domnul Gardean firma lui Rudel Obreja şi de ce trebuia transmis acest lucru doamnei Elena Udrea? 

Răspuns: Rudel Obreja făcea presiuni că nu îşi încasase tot contractul pe care îl avusese cu ministerul.

Întrebare: GARDEAN ADRIAN urma să facă această sponsorizare în contul sponsorizărilor despre care discutase cu doamna Udrea la ziua dumneavoastră?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE: Dumneavoastră, în calitate de persoană împuternicită cu drept de semnătură în locul ministrului, eraţi cel care lua deciziile cu privire la alocarea fondurilor în cadrul programului „Ski în România”?

Răspuns:Nu, eu aveam delegare de competenţă să semnez în locul ministrului documentele pe care trebuia să le semneze ministrul. Nu coordonam şi nu am coordonat niciodată programul „Ski în România”, lucru care se poate verifica şi în fişa postului şi nu eu făceam alocările pentru UAT-uri. Alocările se făceau la propunerile direcţiei de specialitate de către doamna ministru.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Puteţi spune ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor despre care pretindeţi că mi i-aţi dat în toamna anului 2011?

Răspuns: Era o geantă de culoare închisă, cred că neagră, detalii referitoare la sistemul de închidere nu am reţinut şi nici nu am deschis-o, astfel încât nu ştiu care era cupiura banilor. Mărimea era apropiată de cea a unei genţi diplomat. Nu îmi amintesc alte detalii cu privire la această geantă. Gardean Adrian este cel care mi-a spus că în acea geantă erau 900.000 euro. Categoric geanta nu era din pânză.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: dacă la momentul la care aţi fi adus geanta mai era cineva la uşa cabinetului sau în cabinet?

Răspuns: În cabinet nu mai eram nimeni, în afara cabinetului, în faţa uşii, era o secretară, nu îmi aduc aminte care dintre acestea.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Cât a durat din momentul în care a luat geanta de la Gardean şi până în momentul în care a intrat în cabinetul ministrului şi a lăsat geanta?

Răspuns: Imediat după ce a plecat domnul Gardean, am luat geanta şi am dus-o la cabinet la doamna ministru. Nu ştiu, cred că au trecut 5-10 minute.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce i-aţi spus doamnei ministru când aţi predat geanta?

Răspuns: Că este de la domnul Gardean şi că a spus că va face şi sponsorizare în Gala Bute. I-am spus şi ce mi-a spus domnul Gardean că este în interiorul genţii.

S-a stabilit că inculpaţii Breazu Tudor Liberiu şi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia.

Spre exemplu, inculpaţii achitau lunar suma de 3.000 de euro de la persoana  care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci”, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate şi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită. „Postacii” erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la coordonator.

Cu privire la aceste împrejurări, inculpata Udrea Elena Gabrielaa arătat că unele plăţi se făceau din fonduri care nu erau înregistrate în evidenţa partidului, provenind de la persoane sau firme care nu doreau să le fie cunoscută calitatea de donator.

„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna TOPOLICEANU ANA MARIA?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit TOPOLICEANU ANA MARIA, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de TOPOLICEANU ANA MARIA. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de TOPOLICEANU ANA MARIA, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus TOPOLICEANU ANA MARIA. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare:  Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”

În condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 334/2006 interzic în mod expres finanţarea partidelor politice prin plata unor sume care să nu se regăsească în contabilitate, eludarea acestor dispoziţii imperative demonstrează că inculpata a cunoscut şi a acceptat provenienţa infracţională a sumelor de bani folosite pentru funcţionarea organizaţiei pe care o conducea.

Astfel, art. 7 din legea menţionată prevede că la primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. Art. 8 din acelaşi act normativ prevede că toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare, iar donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii.

Raţiunea legii care impune evidenţa tuturor donaţiilor este tocmai de a evita ca persoanele care beneficiază de fonduri publice să sprijine activitatea politică a demnitarilor care atribuie aceste fonduri.

Ignorarea acestor prevederi echivalează, sub aspectul laturii subiective, cu acceptarea de a participa la săvârşirea unei infracţiuni, iar apărarea potrivit căreia această practică este generalizată la nivelul tuturor partidelor nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei.

Totodată, a rezultat că la aproximativ două luni după ce inculpata Udrea Elena Gabriela a primit suma de 900.000 de euro, în contabilitatea partidului s-au înregistrat 5 donaţii în numerar în valoare totală de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a 5 chitanţe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi.

Cu privire la prezenţa inculpatei Udrea Elena Gabriela în sediul ministerului la data de 06.10.2011, din relaţiile comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale rezultă că nu există o condică sau o altă evidenţă privind prezenţa demnitarilor. Inculpata a semnat acte şi a participat la activităţi oficiale în zile de 5 şi 7.10.2011, iar la data de 08.10.2011 s-a aflat într-o delegaţie în străinătate. 

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu privind atribuirea contractului de lucrări în staţiunea Straja, raportul de constatare tehnico – ştiinţifică întocmit a demonstrat că în cauză nu erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea directă a lucrărilor, a prezentat mecanismul prin care a fost prejudiciat bugetul Municipiului Lupeni, prin interpunerea unui intermediar şi supraevaluarea bunurilor achiziţionate, şi a indicat cuantumul pagubei produse, respectiv suma de 4.237.719,60 RON.

Temeiurile care impun privarea în continuare de libertate a inculpaţilor

Cu privire la inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Tudor Liberiu şi Obreja Rudel este necesară prelungirea arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele cauzei rezultă că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului.

Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurenţe, un principiu esenţial într-o economie de piaţă, în condiţiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăţi comerciale, care pot influenţa deciziile autorităţilor, au acces la fondurile publice.

Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali.

O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa acestor persoane poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei, care este strâns legat de existenţa mecanismelor de disimulare a sumelor primite cu titlul de mită.

Infracţiunile de corupţie şi asimilate celor de corupţie, cele de evaziune fiscală şi de spălare de bani, prin natura şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor. (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

Modul de săvârşire a faptelor şi felul în care inculpaţii se raportează la fondurile publice, privite ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică.

Cu privire la inculpatul Rudel Obreja sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 1

Cu privire la inculpaţii Nastasia Gheorghe, Lungu Ştefan şi Resmeriţă Gheorghe se impune prelungirea arestului la domiciliu, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar privarea acestora de libertate este necesară pentru buna desfăşurare a urmăririi penale.

Modul de săvârşire a infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, prin pretinderea unui procent fix din fondurile primite de operatorii economici de la bugetul de stat, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, care impune luarea unei măsuri preventive.

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie şi a prejudiciilor produse bugetului de stat, precum şi modul conspirat în care s-au realizat transferurilor băneşti, care denotă specializarea inculpaţilor.

Deşi faptele inculpaţilor prezintă un grad ridicat de pericol social, poziţia procesuala a acestora reprezintă o circumstanţă esenţială pentru stabilirea măsurii preventive care se impune în cauză.

Astfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, au ajutat la stabilirea adevărului şi au formulat denunţuri cu privire la fapte de corupţie şi participanţi care nu erau cunoscuţi organelor de urmărire penală.

Atitudinea inculpaţilor este considerată de legiuitor un element esenţial la stabilirea gradului concret de pericol social, iar recunoaşterea integrală a acuzaţiei şi formularea unor denunţuri atrag diminuări semnificative ale limitelor de pedeapsă. Această diferenţă de tratament trebuie să se regăsească şi la momentul dispunerii unor măsuri preventive, având în vedere că pericolul social este un factor determinat la aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică.

Pentru a oferi instrumentele necesare în lupta împotriva unui element infracţional deosebit de complex, este esenţial ca organele judiciare să transmită mesajul că persoanele care ajută la aflarea adevărului vor avea, încă de la început, o situaţie procesuală mai avantajoasă decât cele care au o atitudine nesinceră.

Tratarea nediferenţiată a tuturor participanţilor la comiterea unei infracţiuni ar reprezenta în realitate un stimulent ca aceştia să încerce să îngreuneze cercetările, cu rezultate inacceptabile pentru eficienţa politicii penale a statului.

Arestarea inculpaţilor răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea  săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că în speţă sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.

 Autori: Virgil Burlă Andrei Stanca

Sursa: evz.ro

Drept răspuns la surprinzătorul comunicat al DNA, după publicarea acestuia, pe contul de Facebook al Elenei Udrea au apărut, la trei ore distanţă una de alta, două postări publicate de achipa de comunicare al fostei doamne ministru.

Prima: 

Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri.

Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”.

Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi.

Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile.

A doua (publicată la trei ore după prima):

Anchetatorii vor să o ţină pe Udrea în arest cu ajutorul televizorului

În cazul „Gala Bute”, procurorii îşi arată mai degrabă talentul de povestitori şi fabulişti decât cunoştinţele juridice. Când dovezile nu-i ajută, croşetează poveşti cu aţă albă.
După ce toate denunţurile au fost infirmate la confruntările de ieri, anchetatorii DNA au aruncat în ochii presei povestea „postacilor” plătiţi cu 10.000 de euro pe lună. O intoxicare.

Realitatea este următoarea: procurorii nu au fost în stare să dovedească faptul că Udrea a luat „geanta” cu 900.000 de euro. Adrian Gărdean (mituitorul – cel care a strâns banii) chiar spune că aceştia nu îi erau destinaţi fostului ministru al Dezvoltării, ci lui Nastasia.

După ce nu au reuşit să arate că Udrea a luat banii, procurorii spun că ar fi dat o parte din sumă la partid – fără să existe măcar vreun indiciu care să arate că fostul preşedinte PDL Bucureşti a dat bani la partid sau că presupusele sponsorizări provin din mită.

Şi aici apar „postacii” care trebuie să ia ochii presei.

În realitate, cei „10.000 de euro lunar” au fost doar o singură dată – în campania de la localele din 2012, când PDL Bucureşti a avut un candidat pentru Primăria Generală, 6 candidaţi pentru primăriile de sector, 55 de candidaţi pentru Consiliul General şi 6×33 de candidaţi pentru consiliile locale ale celor şase sectoare. Ca să nu mai spunem de PDL în general. Deci, să spui că Udrea plătea 10.000 de euro pe postaci reprezintă o minciună sfruntată.

Pentru că am văzut ipocrizia generalizată a politicienilor din aproape toate partidele, dar şi a presei, vrem să fie clar un lucru: absolut toate partidele din România au „postaci” şi gherilă online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandăm procurorilor DNA, dacă tot au deschis acest subiect, să investigheze şi „postacii” PSD sau PNL.

P.S. Să judece fiecare cu capul lui … 

%d blogeri au apreciat: