Arhiva

Posts Tagged ‘PRU’

MELANIA CINCEA: ”Două din cele cinci partide cu şanse … nu au inclus în programul de guvernare niciun un cuvânt despre relaţia României cu UE, cu SUA, cu NATO.”

24 noiembrie 2016 Lasă un comentariu

Melania Cincea face, ca de obicei, o  scurtă, dar extrem de  interesantă analiză a partidelor cu șanse reale de a intra în  Parlament la alegerile generale din decembrie.

”Două din cele cinci partide cu şanse de a intra, în 11 decembrie, în Parlament nu au inclus în programul de guvernare niciun un cuvânt despre relaţia României cu UE, cu SUA, cu NATO. Ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă.” – scrie frumoasa și talentata jurnalistă bănățeană.

Chiar și doar citatul de mai sus, cu care deschide articolul, cred că e suficient pentru a trezi interesul…

Lectură plăcută:

Votul din 11 decembrie: pro-Vest sau pro-Est

Două din cele cinci partide cu şanse de a intra, în 11 decembrie, în Parlament nu au inclus în programul de guvernare niciun un cuvânt despre relaţia României cu UE, cu SUA, cu NATO. Ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă.

Melania CinceaPNL a inclus în programul de guvernare – care vine în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş, prin Platforma România 100 – un capitol dedicat Apărării. Aici este prevăzută, printre altele, asigurarea anuală prin bugetul de stat a minimum 2% din PIB pentru sistemul național de apărare (adică, ceea ce se anunţă a fi o condiţie pentru rămânerea în NATO, impusă de noua administraţie americană). Iar în Platforma România 100 , a lui Dacian Cioloş – pe care PNL a anunţa că-l susţine ca premier, după paralamentare – actualul prim-ministru îşi declară susţinerea pentru „o Românie care contează în Uniunea Europeană și în NATO”.

PMP are şi el inclus în programul de guvernare un capitol consistent pe tema „Europa, atlantism, românii din străinătate”. PMP anunţă, printre altele, susţinerea consolidării „profilului de stat aliat european cu vocaţie transatlantică, cu rol stabilizator şi predictibil în regiune.” Iar în privinţa rolului României în cadrul NATO, pune accent pe dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, pe întărirea legăturii transatlantice între Aliaţi şi pe consolidarea prezenţei regionale a NATO: „Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea fundamentală a politicii externe şi de securitate a României.”

USR are şi el inclus în programul de guvernare un capitol dedicat României în lume. „Vrem o Europă puternică, unită și solidară, capabilă să facă față unor provocări majore. (…) Credem că soluțiile nu pot fi individuale, naționale, ci trebuie să fie europene”, se arată în programul USR. Iar în privinţa NATO, se subliniază că „apartenența României la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA sunt esențiale pentru securitatea națională.”

În programul de guvernare al celui mai mare partid, PSD, care atinge iarăşi filonul naţionalist,Împreună, îndrăznim să credem în România! – un program la care, după parlamentare, va adera şi ALDE –, nu se pomeneşte nimic despre politica externă a României, nici despre relaţia cu SUA, UE şi NATO. Un aspect spre care ar trebui să privim nu doar cu atenţie, ci şi cu îngrijorare. Din cel puţin trei motive:

1. Pentru că noua administraţie de la Washington şi-a anunţat intenţia – explicabilă şi necondamnabilă – de a lăsa în afara NATO acele state care nu plătesc pentru propria Apărare, adică, acele state care nu sunt interesate de acest aspect. E o măsură care, în actualul context geopolitic foarte tulbure, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru orice clasă politică responsabilă, mai ales din zona care a fost zeci de ani sub influenţa URSS. Dar şi o măsură ce i-ar putea veni mănuşă unei clase politice care, ajunsă la putere, şi-ar dori schimbarea orientării strategice a ţării. Şi care, în noul context, invocând lipsa de bani sau nejustificarea creşterii cheltuielilor cu Apărarea, ar ridica din umeri în faţa unei astfel de decizii, dramatice pentru un stat ameninţat să reintre în orbita Kremlinului. De altfel, zilele trecute, fostul premier social-democrat Victor Ponta a anunţat că aceasta este o cheltuială pe care PSD şi ALDE nu o vor susţine.

2. Pentru că PSD, secondat de oameni grupaţi acum în ALDE, a oferit, în perioada USL, indicii că ar fi dispus să arunce zarurile geopolitice în altă direcţie şi să forţeze Parteneriatul Strategic cu SUA. Să ne amintim de câteva episoade:

  • Anunţarea unui Parteneriat Strategic cu China. Anunţul, făcut de Victor Ponta în septembrie 2014, nu a fost precedat de un acord al CSAT şi nici nu a fost însoţit de nicio explicaţie oficială. În plus, nu a ţinut cont că România are deja un parteneriat strategic încheiat cu SUA şi că nu poate avea interese militare egale şi cu SUA, şi cu China şi, eventual, şi cu Rusia. Cu China există un parteneriat de cooperare, dar una este un parteneriat de cooperare, alta, un parteneriat strategic care, cel puţin teoretic, implică o componentă de securitate şi apărare.
  • Înlăturarea de la tribuna oficială a Parlamentului României a drapelului UE, rămânând doar cel al Chinei comuniste şi al României. Episodul a avut loc în noiembrie 2013, în timpul Forumului economic China – Europa Centrală, la solicitarea expresă a delegaţiei chineze. Nu a contat că România este membră UE, nici că la acest forum erau prezenţi oficiali ai statelor din toată Europa Centrală şi de Est. După acest episod, nimeni din partea Puterii nu s-a simţit dator cu vreo explicaţie. Nici faţă de popor, nici, mai cu seamă, faţă de UE.
  • Laudele aduse Chinei, de Ziua Americii, la Ambasada SUA. În iulie 2013, premierul Victor Ponta, invitat la recepţia dată de Ambasada SUA la Bucureşti, în cinstea sărbătorii Zilei Americii: „Tocmai m-am întors dintr-o vizită într-o ţară extraordinară, un bun prieten al României.” Nu a fost clar dacă a fost o inabilitate diplomatică sau un mesaj bine ticluit.
  • Anunţarea unei unei noi „viziuni a politicii externe”.  Cu o zi înainte de începerea vizitei primului-ministru Victor Ponta în China, în vara lui 2013, Bogdan Diaconu, pe atunci deputat PSD şi colaborator al postului guvernamental rus, Vocea Rusiei, declara: „Cred că turneul asiatic al premierului reprezintă numai începutul unei noi viziuni a politicii externe“. Dacă vârful PSD, adică al Puterii, nu ar fi fost în asentimentul lui, am fi asistat la o delimitare oficială de aceste afirmaţii.
  • Susţinerea USL de către Rusia. Ca o tuşă de culoare pe acest tablou o dă susţinerea susţinerea USL la putere de către Rusia. Postul guvernamental rus, Vocea Rusiei avea o secţiune în limba română unde era lăudată USL şi înfierat Occidentul şi unde oameni ai USL erau colaboratori. Această secţiune dedicată României a fost inaugurată în 4 iunie 2012, deci la o lună după instalarea la putere a USL, care a avut ca primă misiune lovitura de stat şi îndepărtarea de la putere a preşedintelui pro-americabn şi pro-occidental Traian Băsescu, şi închisă în 10 decembrie 2014, deci după câştigarea alegerilor de către Klaus Iohannis. Perioadă în care UE, Cancelarii occidentale şi Departamentul de Stat al SUA au fost atacate pe diferite voci.

3. Pentru că, în momentul de faţă, şansa unei majorităţi parlamentare de dreapta – deci formată din partide care îşi declară susţinerea României pe axa pro-occidentală – pare infimă. Ea ar putea exista în cazul unei mobilizări la vot a electoratului de dreapta şi în cazul în care PNL ar face o alianţă post-electorală, cu USR, PMP şi UDMR – maghiarii fiind exceptaţi din start, de PSD, de la o alianţă post-electorală. E, însă, puţin probabil ca PNL să meargă pe această variantă, date fiind recentele declaraţii beligerante ale liderului liberal Alina Gorghiu la adresa lui Traian Băsescu şi dată fiind opţiunea declarată a PNL pentru Dacian Cioloş, ca premier, în condiţiile în care şi Traian Băsescu ţinteşte, declarativ, spre aceeaşi funcţie. În plus, rămâne de văzut cum va fi convins electoratul de dreapta, încă nehotărât măcar să meargă la vot. Un vot care va fi pro-Vest sau pro-Est.

Autor: 

Articolul poate fi citit și pe siteurile:

TIMPOLIS – un reper al cetății și

Puterea a Cincea.

Data publicării: 24 noiembrie 2016

 

Oana Zăvoranu are șanse să ajungă Premier. Bogdan Diaconu i-a propus în această seară funcția și ea a acceptat

24 octombrie 2016 2 comentarii
Oana Zavoranu ; Bogdan Diaconu

Oana Zavoranu ; Bogdan Diaconu

Nimic nu e mai ofertant decât politica românească…

Deja părea bătut în cuie că PRU-ul lui Bogdan Diaconu îl va susține pe Victor Ponta pentru funcția de premier.
Se pare că în urma unei discuții în care Diaconu i-a dat să semneze un  angajament de fidelitate față de Rusia acesta a cerut ca nevastă-sa, Daciana Ponta, să fie luată în calcul pentru funcția de vice premier sau cea de ministru de externe că îi place în străinătate.

Astfel Diaconu i-a propus fotoliul de premier Oanei Zăvoranu care a acceptat imediat.
”Nu puteam să refuz – a spus Oana – , în amintirea lui Corneliu Vadim Tudor care mi-a făcut și el o ofertă similară”

MELANIA CINCEA: ”Rămâne de văzut dacă, la vot, românii vor da dovadă de maturitate, pentru a nu permite intrarea în Parlament a unor partide care amenință să pună în pericol stabilitatea țării și viitorul fiecăruia dintre noi.”

21 septembrie 2016 Lasă un comentariu

Voci și reverberații ale Rusiei, în politica românească

Mișcări ultranaționaliste, adversare ale NATO și UE, care promovează subiecte aflate pe agenda Kremlinului, vor să acceadă în mainstreamul politicii românești, pregătindu-se să intre în Parlament.

PRU, o voce a Vocii Rusiei

Melania CinceaÎn contextul revirimentului partidelor naționaliste şi ultranaţionaliste, anti-sistem, eurosceptice, manifestat la nivelul întregii Europe, naţionalismul exacerbat își face simțită prezența şi în România, prin partide nou intrate în scenă. Ar trebui să fie, pentru noi toți, un semnal de alarmă, în condițiile în care, se știe, regimul de la Kremlin – a cărui dorinţă de expansiune este indubitabilă – recurge, pentru a destabiliza UE, la metode subversive, una dintre acestea fiind exact încurajarea succesului naţionalismului în Europa.

Unul dintre aceste partide, înființat și condus de Bogdan Diaconu, este România Unită, cu un nume inspirat din Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Liderul PRU abordează nu doar un discurs ultranaţionalist, ce se vrea un răspuns la irendentismul maghiar, și un demagogic discurs anti-sistem, motivat ca fiind vot de blam dat clasei politice in corpore, pe care o acuză că a distrus România, în ultimii 25 de ani, deși dl Diaconu a fost parte din această clasă politică de care acum se leapădă declarativ, în decurs de 14 ani trecînd prin PSD, PC și, din nou, PSD. De altfel, din postura de deputat PSD și-a făcut legăturile cu Moscova. În vara lui 2012, când nou instalata Putere USL pusese la cale lovitura de stat, acesta începuse colaborarea cu Vocea Rusiei, canal de propagandă finanțat de Kremlin – desființat, nu întâmplător, în decembrie 2014, după câștigarea alegerilor de către Klaus Iohannis. La Vocea Rusiei, dl Diaconu pleda, după organizarea, la Bucureşti, a Forumului Economic China-Europa Centrală şi de Est, în noiembrie 2013 – în timpul căruia, să nu uităm, conducerea Parlamentului a acceptat, la cererea delegaţiei chineze, înlăturarea drapelului UE de la prezidiu –, pentru un parteneriat strategic cu China. Asta, deși România are parteneriat strategic cu SUA și nu poate avea același tip de parteneriat cu China și, eventual, cu Rusia, un parteneriat strategic implicând și o componentă militară. Și o făcea în timp ce Vocea Rusiei anunța, fără menejamente: „Banii chinezilor merg doar în acele ţări din Europa de Est, unde liderii politici sunt decişi să iasă de pe orbita SUA. (…) cele 8 – 10 miliarde de euro puse la bătaie de China se traduc prin eliminarea definitivă a influenţei americane, mai ales cea militară şi politică din această zonă”.

Între timp, au apărut noi dovezi ale liniei acestui partid. Actualul  vicepreședinte al partidului, Ovidiu Hurduzeu, cerea, în 2014, pe rețelele de socializare, ieșirea „imediată„ a României din UE și NATO. Apoi, anul acesta, Bogdan Diaconu semna un acord de colaborare între PRU și Zmiana, partidul pro-rus din Polonia, al cărui lider, Mateusz Piskorski, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj ăn favoarea Rusiei și, se pare, a Chinei. Un alt acord a fost semnat cu liderul partidului italian Forza Nuova, Roberto Fiore, declarat pro-rus și fascist. Tot anul acesta, un alt membru PRU, Laurențiu Rebega, plecat și el din PC, a invitat-o în România pe Marine Le Pen, președintele Frontului Național, formaţiune extremistă din Franţa. Acestui partid i-a fost deconspirat de către presa occidentală sprijinul acordat Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în martie 2014, un act care a aruncat practic în aer ordinea europeană.

În vara lui 2014, la lansarea PRU scriam că înfiinţarea unui partid ultranaţionalist, fondat de un fost membru PSD cu legături cu Moscova, poate fi coincidenţă. Dar că poate fi şi un capitol din strategia Kremlinului. La care puterea PSD nu își permisese, la momentul respectiv, o contribuţie directă şi asumată oficial, o schimbare de strategie fiind imposibilă cât Preşedinţia nu era câştigată de Victor Ponta. Iată că oameni din PSD și apropiați ai vârfului acestui partid s-au înscris în PRU. Unul dintre ei este fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, Mirel Palada, care și dorește ca „România să fie apărată de tendințele neo-colonialiste mascate în ideologie neo-liberală”. Un altul este deputatul PSD Marius Mihalache, finul fostului premier. Și despre Victor Ponta  circulă informații neoficiale privind o plecare a sa din barca social-democraților și intrarea în cea ultranaționalistă. „Îi cedez lui Ponta șefia PRU”, s-a rezumat Bogdan Diaconu să declare, refuzând să confirme, dar și să infirme intrarea lui Victor Ponta în partidul său.

 

Alianța Noastră și parteneriatul cu „vecinul, aliatul și prietenul nostru”

Un alt actor politic care își anunță intenția de a intra în Parlament, cu până la 13 procente, este Alianța Noastră, partid fondat în vara aceasta și condus de Marian Munteanu, promotor al ultranaţionalismului și al anti-occidentalismului, din discursul acestuia nelipsind elementele ortodox-fundamentaliste. UN personaj readus în lumina reflectoarelor în primăvara acestui an de către PNL, care îl propusese candidat pentru cea mai importantă Primărie din ţară, ca reprezentant al marii familii a Popularilor Europeni.

Marian Munteanu, o fostă figură emblematică a Pieţei Universităţii, din iunie 1990, s-a autodecredibilizat total, ulterior. Prin simpatiile legionare, manifestate în anii 90. Prin colaborarea cu propriul său „călău”, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI în perioada fratricidului din iunie 1990 – bun amic cu Ion Iliescu, cel care le mulţumea minerilor pentru „solidaritatea de clasă cu care au răspuns chemării autorităţilor” – la partidul căruia, PNR, aderase și al cărui candidat la prezidențiale acceptase să fie. Prin apariția în public, în recentele sale initiaţive şi platforme civice, alături de oameni din facţiunea securisto-legionară, care, în zorii lui 1990, erau artizani ai unui scandal interetnic de proporţii, în inima Ardealului, la Târgu Mureş. Un scandal întreţinut, prin diversiuni, de vârfurile Uniunii Vatra Românească, un partid ultranaţionalist înţesat de foşti membri ai Securităţii, prin promovarea ultranaţionalismului şi anti-occidentalismului.

Aceasta este, de altfel, și linia imprimată noii formațiuni politice, AN. Care, își propune, printre altele, să nu mai lase străinii să dețină pământ în România, să nu mai lase societatea românească „la bunul plac al grupurilor de interese partinice și transpartinice, dirijiate din interiorul sau din afara țării”, care vrea ca România să devină „o țară de oameni liberi” (idei care transmit, indirect, mesajul că acum suntem persecutați, în calitate de colonie americană și de sclavi ai UE, sloganuri lansate de propaganda de la Kremlin, folosite în războiul informațional dus de Rusia) și mai vrea „un parteneriat constructiv și demn cu vecinii, aliații și prietenii noștri” (nefiind greu de înțeles cine e „vecinul, aliatul și prietenul” și nici ce vizează acel parteneriat.

La AN a aderat, recent, și PNȚCD-ul lui Aurelian Pavelescu, un partid în derivă de ani buni, care nu mai are nimic în comun cu partidul condus odată de Corneliu Coposu.

Un lucru e cert: în contextul politicii de expansiune a regimului de la Kremlin, care încurajează succesul naţionalismului în Europa, intrarea pe scenă a unor politicieni de o asemenea factură şi, mai mult, înlesnirea accederii lor la putere este extrem de periculoasă. De succesul acestor partide naţionaliste şi ultranaţionaliste, anti-sistem, eurosceptice este interesată Rusia.

Rămâne de văzut dacă, la vot, românii vor da dovadă de maturitate, pentru a nu permite intrarea în Parlament a unor partide care amenință să pună în pericol stabilitatea țării și viitorul fiecăruia dintre noi.

 

Autor: Melania Cincea 

Articol publicat și în:  Puterea a Cincea , TimpolisContributors

Partidul România Unită = PSD second hand

3 septembrie 2016 Lasă un comentariu

Încercând să promoveze un patriotism de-a dreptul deșănțat de care râdea Nenea Iancu numindu-l ”rrromânism”, peste care lipește concepte socialiste, noul Partid România Unită pare a glisa spre național socialism, curent definit cel mai bine de nazismul german de jumătate de secol 20.

Aliniind niște adevărați dușmani ai Legii și Legalității ca deputatul Sebastian Ghiță,  judecat pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani, deputatul Marius Manolache, cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției, deputatul Cristian Rizea, judecat pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită, senatorul Constantin Popa,  cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica senatorului, deputatul Mario Caloianu, anchetat de DIICOT pentru spălare de bani, dar și traseiști ca senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju PRU se poate defini ca un adevărat partid al penalilor.

Intenția vădită de a-l racola pe Victor Viorel Ponta care, gură bogată a și recunoscut că ajută PRU cât poate, deocamdată, Ponta  trimițând-i în PRU trei reprezentanți cu greutate  în PSD și aflați în relații interesante cuDon Dottore Plagiatore: Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului)ne arată faptul că PRU este de fapt un fel de PSD second hand …

Partidul România Unită cu Rusia

Grigore CartianuToamna politică 2016 vine cu o mare obrăznicie: impunerea în forță a PSD 2, ascuns în spatele inițialelor PRU. Nu era suficient un partid de hoți social-democrați, trebuia și unul de hoți geto-daco-traco-reptilieni. Patrioți, nu glumă: urlă românismul în ei. Sunt borfași renumiți, escroci notorii, șpăgari profesioniști, dar sunt rrrrrrromâni, nene, ceea ce îi face automat infractori de bine. Fură, dar fură patriotic.

La PSD pare să se fi dat ordin de zi pe unitate: hoții rămân pe loc, patrihoții trec la PRU! Și pentru că patrihotismul trebuie strigat în gura mare, hai, toată lumea la televizor, cu țărișoara-n gură, ca să le intre bine-n cap alegătorilor cine e patriot și cine nu!

Între vechiul PSD și noul PRU există această diferență doctrinară: de la hoți la patrihoți. Altfel, oamenii sunt aceiași. Antrenați în șmenuiala social-democrată, nu au pic de rușine în a juca rolul de salvatori ai unei patrii pe care au jefuit-o sistematic. Patrie care acum, evident, trebuie salvată din ghearele colonialiștilor occidentali.

Scenariul e atât de primitiv încât i se văd caracterele chirilice. Scena-ristul moscovit nici măcar nu s-a sinchisit să mascheze lucrătura: pe noua coșmelie a scris Partidul România Unită, așa cum Putin domnește la Moscova prin Partidul Rusia Unită. Uneori, băieții sunt în criză de imaginație. Dacă scena-ristul ar fi cinstit, ar scrie numele până la capăt: Partidul România Unită cu Rusia.

Tot ce-i mai lipsește acestui rahat politic este moțul: Victor Viorel Ponta. Dar președintele guberniei patrihoate, Bogdan Diaconu, repetă de trei ori pe zi, la fiecare nouă racolare de traseist: „De astăzi suntem mai puternici, iar mâine vom fi și mai puternici… îl așteptăm pe VP!“. Care VP este de fapt VVP (Victor Viorel Ponta), proiecția caricaturală a VVP-ului de la Moscova (Vladimir Vladimirovici Putin).

Apropierea bătăliei electorale din decembrie 2016 activează jocurile rusești din România, precum în decembrie 1989. Sigur, nuanțele diferă, dar scopul e același: salvarea nomenclaturii (PCR-istă atunci, PSD-istă acum), păstrarea pu-terii și conservarea privilegiilor. Iar peste toate, menținerea influenței rusești în politica și în economia României. Iar când e vorba de ruși, influență = distrugere.

Dacă în 1989 PCR năpârlea în FSN, acum PSD năpârlește în PRU. FSN a fost o creație sută la sută sovietică, de la denumire până la structura de conducere, cu Ion Iliescu în frunte. PRU este o creație evident rusească, remarcându-se prin manifestări zgomotoase anti-Justiție și -anti-Occident. Nici măcar nu e o noutate, asemenea tumori politice sunt plantate de Kremlin în multe țări europene.

Chiar și selecția parlamentarilor racolați prin traseism are legătură cu rețeta rusească: să vină pena-lii, cât mai mulți penali! Actuala goarnă a PRU, Bogdan Diaconu, anunță triumfător achiziția de noi penali, majoritatea de la PSD.

Dușmanii legii se aliniază în PRU ca hienele la pradă:

deputatul Sebastian Ghiță – trimis în judecată pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani;

deputatul Marius Manolache – cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției;

deputatul Cristian Rizea – trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită;

senatorul Constantin Popa – cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica sena-torului;

deputatul Mario Caloianu – anchetat de DIICOT pentru spălare de bani.

Alți traseiști pripășiți la PRU de zece zile-ncoace: senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju.

Noul partid de zăltați și de penali pare să aștepte „parașutarea“ ca președinte a lui V.V. Ponta. Deocamdată, Ponta și-a trimis în PRU trei trompete PSD-iste: pe Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului).

Ponta joacă la două capete: fie revine la șefia PSD (după ce-l șubrezește din interior, pentru a-i slăbi poziția lui Dragnea), fie trece la PRU (înainte sau după alegerile din decembrie, în funcție de situația sa în PSD).

O observație necesară. PRU este dominat de „grupul de la Prahova“, care are deja patru parlamentari: senatorul Savu și deputații Ghiță, Teju și Eparu. Coincidență: Prahova este centrul de interes al multor afaceri rusești, în special în domeniul petrolier. Cazul Lukoil, cu evaziunea de două miliarde de euro, este deja celebru. Să nu uităm cum s-a răstit la procurori premierul de atunci, V.V. Ponta, ca să-i ajute pe evazioniștii ruși! 

 

MELANIA CINCEA: ,, … e ciudată mimarea dezavuării politicii Moscovei. ”

Apostolii Moscovei?

Melania Cincea

Melania Cincea

Punând faţă în faţă trecutul şi relaţiile unor oameni implicaţi în înfiinţarea Partidului România Unită, evenimente şi decizii luate în arcul guvernamental – pe care fondatorul PRU tocmai l-a părăsit –, dar şi contextul geopolitic, apare întrebarea dacă nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova. La care PSD nu şi-a permis, încă, o contribuţie directă şi asumată oficială, ci doar prin interpuşi.

Motivaţia lui Bogdan Diaconu, prin care îşi anunţă demisia din PSD şi înfiinţarea PRU, relevă un discurs ultranaţionalist, ce se vrea un răspuns la irendentismul maghiar, şi un discurs anti-sistem, ca vot de blam dat clasei politice in corpore, acuzate că a distrus România, în ultimii 25 de ani, deşi dl Diaconu face parte, de 14 ani, din această clasă politică. Apoi, punând faţă în faţă trecutul şi relaţiile unor oameni implicaţi în proiectul PRU, evenimente şi decizii luate, în ultimii doi ani, în arcul guvernamental – pe care Bogdan Diaconu tocmai l-a părăsit –, dar şi contextul geopolitic tensionat, apare întrebarea dacă nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova, pus în scenă prin intermediul PSD?

Este interesant de ce dl Diaconu nu a luat această decizie mai demult. În 2000, când a intrat în PSD, pe care acum îl acuză de rapt. Sau, ulterior, când a intrat în PC-ul lui Dan Voiculescu, un vexat turnător la Securitate şi un afacerist îmbogăţit din banii Securităţii şi din afaceri ilegale cu Statul. Sau în 2010, când a revenit în PSD. Este interesant şi contextul în care îşi exprimă revolta: la câteva luni după europarlamentarele câştigate de alianţa PSD-UNPR-PC, tot cu mesaje naţionaliste, după o campanie girată de însuşi şeful Socialiştilor europeni, Martin Schultz, prevestind, după cum anunţa social-de­mo­cra­tul Valeriu Zgonea: „o bă­tălie de viziuni şi de strategie (…) în in­te­ri­o­rul UE“. E interesant şi cum decizia înfiinţării acestui partid ultranaţionalist vine acum, când dorinţa de expansiune a regimului de la Kremlin e indubitabilă şi când naţionalismul a escaladat în toată Europa – geostrategul Stratfor, Robert Kaplan, vorbind despre metode pe care le-ar putea folosi Rusia pentru a influenţa opinia publică, avertiza şi asupra dorinţei Puterii de la Kremlin ca partide naţionaliste de dreapta să aibă succes în Europa.

Apoi, sunt notorii declaraţiile şi deciziile în contradicţie cu obiectivele naţionale ce gravitează în jurul celor trei mari axe de politică externă a României, apartenenţa la UE, la NATO şi parteneriatul strategic cu SUA, care l-au avut în prim-plan pe Victor Ponta, liderul PSD. Partid ale cărui jocuri dl Diaconu le susţinea vocal, prin intermediul postului guvernamental rus Vocea Rusiei, cu care începuse colaborarea în vara lui 2012, când nou instalata Putere, USL, pusese la cale lovitura de stat. Canal media la care dl Diaconu pleda, după organizarea, la Bucureşti, a Forumului Economic China-Europa Centrală şi de Est – în timpul căruia drapelul UE a fost înlăturat de la prezidiul Parlamentului, la ce­rerea delegaţiei chineze –, pentru un parteneriat strategic cu China. Asta, deşi partenerii strategici ai României sunt SUA, NATO şi UE şi deşi chiar Vocea Rusiei scria clar: „Banii chinezilor merg doar în acele ţări din Europa de Est, unde liderii politici sunt decişi să iasă de pe orbita SUA. (…) cele 8 – 10 miliarde de euro puse la bătaie de China se traduc prin eliminarea definitivă a influenţei americane, mai ales cea militară şi politică din această zonă”. Opiniile d-lui Diaconu erau, totuşi, cuvintele unui reprezentant al Puterii. Iar dacă vârful PSD nu ar fi fost în asentimentul său, ar fi fost normal să asistăm la o de­limitare de aceste afirmaţii. Lucru care nu s-a întâmplat.

În plus, e ciudată mimarea dezavuării politicii Moscovei. „Am făcut toate eforturile pentru a convinge PSD mai întâi să nu accepte UDMR la guvernare, iar apoi măcar să aibă curajul de a scăpa de acest cancer al politicii româneşti, manevrat de la Budapesta, care este, la rândul ei, dirijată de Moscova pentru a fărâmiţa Statul român”, afirmă, acum, fondatorul PRU. Surprinzător. Nu cu mult timp în urmă, ca voce a Vocii Rusiei, înfiera politica Budapestei faţă de ideea de autonomie şi identitate etnică, nu însă şi puterea de la Kremlin, aşa cum face acum, încercând să camufleze rolul Moscovei în acest proiect.

Înfiinţarea, acum – când e clară dorinţa de expansiune a regimului de la Kremlin, care încurajează succesul naţionalismului în Europa –, a unui partid ultranaţionalist, fondat de un fost membru PSD cu legături cu Moscova, poate fi coincidenţă. Dar poate fi şi un capitol din strategia Kremlinului. La care PSD nu şi-a permis, încă, o contribuţie directă şi asumată oficială, o schimbare de strategie fiind imposibilă cât Preşedinţia nu e câştigată şi cât mai există dependenţă de resursele financiare ale Vestului.

Autor: 

Sursa: timpolis.ro

Publicat: 25 august 2014

%d blogeri au apreciat: