Arhiva

Posts Tagged ‘reţea’

CLAUDIA POSTELNICESCU: „O patologie care domină România post-comunistă şi din care părem prea fragili să putem ieşi.”

29 septembrie 2016 4 comentarii

Claudia Postelnicescu

Cazul Oprea – o patologie

Tentaculele reţelei lui Gabriel Oprea, un om care a accesat, la un moment dat, a treia funcţie importantă în stat şi, fără dezvăluirile unor jurnaliste curajoase, Emilia Şercan şi Sidonia Bogdan, avea toate oportunităţile create pentru a prelua puterea aproape totală, ne-au dezvăluit tuturor mecanismul prin care se construieşte o structură de putere nevăzută şi cum aceasta poate acapara un stat democratic, în lipsa atenţiei sau interesului din partea noastră, ca cetăţeni şi a câinilor de pază ai democraţiei –jurnaliştii.

Toată operaţiunea Academia de Ştiinţe ale Securităţii, precum şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) s-au dovedit mecanisme perfect legale prin care s-au derulat şi acoperit ilegalităţi şi corupţie la nivel înalt. Corupţie care nu ar fi fost posibilă fără complicitatea unei întregi reţele de oameni cu o anumită tipologie: parvenitul sferto-doct, dornic de înavuţire şi statut social, beneficii şi putere dobândite prin scurtături. De îndată ce aceşti oameni au accesat pârghii de putere în aparatul administrativ al statului şi şi-au amanetat contracte din bani publici, dobândind ilicit şi pe căi oculte averi fabuloase şi nemeritate, şi-au dorit mai mult: să fie intelectuali. Întrebarea lor auto-suficientă, izvorâtă din grandomania declanşată de succesul financiar facil şi de statut public, a fost pesemne următoarea: de ce noi nu putem fi (şi) intelectuali?! Adică numai Pleşu, Liiceanu şi Patapievici?! Numai ăştia au voie? Dar nouă ce ne lipseşte? Ah! Un doctorat! Zis şi făcut. Aşa se înfiinţă Academia Ştiinţelor Oculte ale Securităţii, în care numai oameni unul şi unul puteau păşi şi absolvi fabuloasele cursuri, cu teze de doctorat plagiate şi titluri de doctori date seara la o ieşire de praznic la restaurantul Pescăruşul sau alt local îndrăgit de noua nomenclatură.

Mai departe, nimic nu a fost suficient: case, maşini, terenuri, fonduri, structuri, doctorate, cărţi scrise, putere şi beneficii colaterale asociate puterii. O patologie care domină România post-comunistă şi din care părem prea fragili să putem ieşi. Este un simptom foarte bizar că jurnaliştii nu şi-au făcut treaba lor de câini de pază ai democraţiei atâţia ani, adică să latre public şi tare până trezeau tot s(t)atul, iar cetăţeanul obişnuit, neimplicat politic sau civic află detalii cutremurătoare despre şirul de generali de carton, HexiPharma, Colectiv şi altele, abia în urma unor devastatoare tragedii sau anchetelor DNA.

Avem o patologie, cum o eradicăm? Ce vaccin sau operaţie chirurgicală putem administra unui corp putred, în descompunere?! Aşteptăm să moară sau îi dăm morfină, să scăpăm mai repede? Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem acum, fără întârziere şi fără amorţire, să cerem mai mult şi mai mult de la noi şi de la cei care au obligaţia de a face ceva în numele nostru.

Este un semn bun că Administraţia Prezidenţială a confirmat că Gabriel Oprea şi-a obţinut până şi titlul de general în mod ilegal (vezi aici) . Nimic de mirare. El şi oamenii lui ar fi obţinut orice ar fi putut fi obţinut uşor, gratis sau cu minim de efort: prin corupţie, presiune sau abuz, prin condiţionarea altora, prin exploatarea cinică a unor vulnerabilităţi. Preşedintele Klaus Iohannis, dacă are toate datele necesare, trebuie fără întârziere să anuleze decretul prin care Ion Iliescu l-a înălţat pe acest om mic, impostorul desăvârşit, un personaj care reflectă perfect patologia despre care vorbeam mai sus. Patologia unui sistem care a recompensat întotdeauna şmecheraşul cu tupeu, lacom şi prost, căci e un semn de prostie infinită să nu ştii când să te opreşti, să nu îţi cunoşti limitele şi să nu înţelegi nimic din lumea care se schimbă în jurul tău.

Dacă noi ne-am schimbat ca societate, cu adevărat, şi apar oameni şi mişcări care au curaj să anunţe, deconspire şi să acţioneze pentru binele public, atunci această patologie şi această cangrenă a societăţii noastre post-comuniste trebuie eradicată fără milă şi fără scrupule; toţi impostorii acestui sistem paralel de căpuşare şi afiliere a Statului unor interese private, de grup mafiot, trebuie expuşi şi eliminaţi din orice funcţie publică sau administrativă, trebuie şterşi cu vopsea invizibilă astfel încât sistemul să fie complet depopulat de această tipologie umană. Ne aflăm, la nivel global, într-un moment istoric fără precedent în istoria umanităţii, cu transformări enorme de configuraţii geo-politice, de populaţii şi tehnologice. Oamenii puşi să ia decizii pentru noi în astfel de momente trebuie, cu adevărat, să fie cei mai buni dintre cei buni, cei mai capabili şi cei mai pregătiţi să o facă. Dacă nu putem schimba patologia imposturii cu un model al meritocraţiei, competenţei şi asumării interioare a nevoii de bine public atunci schimbările majore care vor veni şi peste România ne vor confirma sau infirma dacă profilul moral şi modul de operare Gabriel Oprea sunt o excepţie, un accident sau ne reprezintă ca naţie, caz în care e bine să ne uităm cu atenţie în jur, prin instituţii publice, ONG-uri, think tank-uri, presă, zone de influenţă diverse şi să observăm câţi Oprea au mai rămas, cum şi unde operează ei. Măcar atât. Dacă nu înţelegem boala de care suferim, simptomele ei şi efectele secundare şansele să o eradicăm sunt minime.

Autor: Claudia Postelnicescu

Sursa: contributors.ro

Banii Petrom Service, spălaţi de crima organizată

15 noiembrie 2010 9 comentarii

O anchetă transfrontalieră a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) radiografiază reţeaua internaţională prin care Petrom Service a spălat milioane de euro.

Membrii crimei organizate şi politicieni corupţi din Europa de Est îşi camuflează averile şi afacerile la adăpostul industriei offshore. Prin documentări de tip incognito şi investigaţii jurnalistice transfrontaliere, o echipă de reporteri din Balcani arată cum reţelele consultanţilor offshore din regiune facilitează finanţarea terorismului, traficul de armament si spălarea banilor proveniţi din contrabanda de cocaină sud-americană. În România personajul principal este consultantul offshore bucureştean Kiss Laszlo Gyorgy.

Kiss Laszlo Gyorgy a fost arestat pentru spălare de bani şi complicitate la delapidarea 8 milioane de euro din contabilitatea firmei societăţii Petrom Service (actuala PSV Company SA) – compania pe care mogulul Sorin Ovidiu Vîntu a anexat-o la afacerile sale. Banii au fost drenaţi printr-un circuit offshore transfrontalier pus la punct de Kiss împreună cu partenerul său Ian Taylor – un controversat avocat offshore din Noua Zeelandă. Cei doi sunt exponenţii unui uriaş imperiu offshore, ramificat ca o pânză de păianjen pe toate continentele, investigat pentru trafic de armament între ţări teroriste şi pentru spălarea banilor unui cartel mexican de droguri, monitorizat de spionajul american, anchetat în Noua Zeelandă, cercetat pentru evaziune fiscală şi delapidare în Balcani. Citiţi mai mult în

România Liberă- 15 noiembrie 2010

//www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/banii-petrom-service-spalati-de-crima-organizata-205924.html

Acest articol face parte dintr-un vast proiect de investigaţii jurnalistice “cross-border”, la care participă o echipă internaţională de ziarişti afiliaţi Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) http://www.reportingproject.net/offshore/


În România, afacerile de consultanţă fiscală şi înfiinţare de offshore-uri au adus grupării neo zeelandezului Ian Taylor şi a clujeanului Kiss Lazlo Gyorgy profituri uriaşe, iar statului roman importante prejudicii. Modul de operare viza, pe de o parte devalizarea unor societăţi prin vânzarea activelor şi transferal lichidităţilor în străinătate, iar pe de altă parte, sustragerea de la plata datoriilor către stat prin intrarea deliberată în lichidare a societăţilor respective. Ingineria financiară consta în preluarea de către un offshore a societăţii-client cu creanţe cu tot şi transformarea ei într-o “firmă fantomă” după transferul sediului social şi schimbarea denumirii. Fenomenul a fost semnalat de Garda Financiară Neamţ, în obscurul orăşel Bicaz, unde, la aceeaşi adresă au fost transferate, din toată ţara, 26 de societăţi comerciale cărora le-a fost schimbată şi denumirea, nu numai sediul social, după ce au fost achiziţionate de noii acţionari. 23 dintre aceste firme “fantomă” sunt deţinute de două offshore-uri, cu sediul în statul Delware 19711 SUA, înregistrate în 2008: WAY CONSULTING CORPORATION LIMITED şi SYLMEDIA LIMITED. Prima, care deţine şi funcţia de administrator-persoană juridică, este reprezentată de Ian Taylor, cetăţean din Noua Zeelandă.

Cu o situaţie similară s-a confruntat şi Garda Financiară din Maramureş, care a descoperit 36 de firme înregistrate la acelaşi sediu social, un grajd dezafectat. Societăţile respective, aflate în stare de faliment, au fost transferate din întreaga ţară şi au subînchiriat locaţia de la o firmă din Bucureşti cu care au în comun şi administratorul, pe neo zeelandezul Ian Taylor. Conform procedeului, toate aceste societăţi au fost rebotezate după achiziţionare.

La nivel global, industria offshore funcționează în rețele transfrontaliere. Un sistem aparent invizibil, ramificat pe toate coordonatele geografice, creează companii internaționale, camuflează indivizi controversați în țările lor și fentează autorități fiscale. Kiss Laszlo Gyorgy și firma pe care el o conduce în România, Lamark Tax Planning Consult SRL, fac parte dintr-o asemenea filieră. Principiul de business în domeniu presupune, cel puțin, trei faze primare. De exemplu, dacă un cetățean european vrea să țină departe de ochii publici și de Fisc implicarea sa într-o afacere, poate apela la un cosultant offshore din țara lui.

Pasul unu: acesta din urmă identifică o jurisdicție offshore, adecvată intereselor clientului.

Pasul doi: consultantul ia legătura cu un agent local, special autorizat să înființeze companii sau fundații exclusiv în jurisdicția offshore aleasă.

Pasul trei: pentru compania nou înființată, avocatul offshore european deschide conturi bancare în țări precum Elveția, Lichtenstein, Cayman Islands sau Lituania, care garantează prin lege secretul bancar.

Astfel, orice consultant offshore prolific dispune de un sistem internațional de conexiuni în majoritatea paradisurilor fiscale. Cele mai importante verigi din lanț sunt agenții care formează companii (registered agents) și care asigură serviciile administrative ulterioare: sediu virtual, acționari și directori nominali (“proxies”), împuterniciri etc. În ceea ce-l privește, Kiss Laszlo Gyorgy are toate aceste butoane la îndemână.

(OCCRP)

http://www.reportingproject.net/offshore/

%d blogeri au apreciat: