Se spune că minciuna are picioare scurte .. oricât de scurte ar fi, tot îl ajunge pe mincinos din urmă.
Iată că, încet, una după alta, minciunile folosite de USL pentru a ajunge la putere, vin parșive și-i dau la mătreață.
Între cele mai puternice minciuni folosite de USL au fost cele cu blocarea proiectului RMGC, a exploatării gazelor de şist…
Când au venit Ponta şi gaşca la putere, iată că nu mai ţinea… Acum Guvernul are nevoie de bani şi e dispus să spună că atât extragerea aurului ct şi aia cu gazele de şist sunt nişte ocazii formidabile…
Cum era păcat ca cei care sunt cu … contra … în ambele cazuri să să migreze spre opoziţie, dacă tot vin alegeri europene unde PSD merge separat de PNL, iată că cele două partide îşi fac opoziţie unul altuia…
Sunt adversari de moarte cu ecepţia momentrlor când se pupă dureros de apăsat la henoroizi …
Dacă se trece un pic de firul roşu, iată că vin Crin și Ponta .. împreună cu Felix Varanu … când iasă, cei tineri au urechile roșii și buzele vinete … doar varanul pare a umbla crăcănat .. iar sunt prieteni indestructibili…
Asta până fine iar vorba de gazele de şist sau de aurul din Apuseni…
Am găsit un articol unde Sorina Matei vorbeşte de falimentul propagandei USL…
Să mă ierte bruneta jurnalistă, dar nu putem vorbi de propagandă reală .. e vorba de cea mau odioasă manipulare clădită nu pe propagandă ci pe minciună…
Care e diferenţa? În primul caz se pleacă de la ceva logic, se face o propagandă logică, se ajunge ungeva, la ceva logic… În cazul nostru.. plecăm de la nimic, clădim minciună peste minciună, obţinem o uriaşă abureală, din care nu înţelege nimeni nimic .. Venim apoi şi spunem ce ar trebui să se vadă. Puiblicul ţintă, ameţit, ne va da dreptate .. va fi convins că aşa e cum zicem chiar dacă el nu pricepe… Când aburii sunt risipiţi, iată că, îngrozit publicul obvservă că a luat ţeapă… nuuu, asta nu a fost propagandă ci minciună şi abureală …
Ceea ce era de așteptat, s-a întâmplat. În mod periculos, protestele pornite acum o lună și jumătate împotriva proiectului Roșia Montană și cărora nu li s-a dat niciun răspuns, au atins o temă sensibilă și foarte importantă pentru viitorul României: independența energetică. Explorarea și exploatarea gazelor de șist de către compania americană Chevron s-a lovit de același val de proteste, cu accente violente, iar scânteia a reprezentat-o o mână de oameni din Pungești.
Acolo, ca și în București și în toată țara, de cel puțin doi ani, s-a propagat aceeași idee. Gazele de șist reprezintă sfârșitul lumii, fracturarea hidraulică nenorocește oamenii, nu ne vindem țara, străinii vor să ne fure resursele, noi murim și o apărăm și, bineînțeles, Băsescu e de vină.
Dacă vă amintiți, nu mai departe de acum un an și un pic, toată propaganda USL, la cote ce atingeau paroxismul, lupta împotriva exploatării gazelor de șist. Toată conducerea USL se bătea cu pumnii în piept pentru asta în toate studiourile de televiziune care o susțineau, seară de seară erau difuzate în neștire documentare halucinante despre procedura fracturării hidraulice, materiale tehnice și destul de greu de înțeles pentru publicul larg, pe care, în lipsa acestei propagande, cred că nu le-ar fi difuzat nimeni niciodată. Dar nu acesta era scopul. Ținta adevărată era inocularea în rândul electoratului a ideii că exploatarea gazelor de șist este un lucru rău iar pentru asta există un unic vinovat- cel care o susține- adică președintele în funcție, un susținător al parteneriatului cu Statele Unite ale Americii.
Ba, mai mult, USL organiza asiduu proteste de partid în Bârlad și în Vama Veche împotriva exploatării, toate erau difuzate și puternic exploatate emoțional, Claudiu Crăciun era vedeta ridicată în slăvi de PSD – invitat de onoare în Parlamentul European și, împreună cu Briana Caragea, care se brusca cu jandarmii prin tot Bucureștiul, prezentându-se mereu ca victimă- amândoi, voci ale „societății civile” făceau tururile televiziunilor adepte ale propagandei USL.
Totul a culminat în aprilie anul trecut când, Victor Ponta și USL au ajuns la putere prin susținerea unei moțiuni de cenzură în care unul dintre capetele de acuzare la adresa Guvernului ce a fost dărâmat a fost tocmai acesta: politica pro-gaze de șist.
„De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu au existat nici studii și nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condițiile tehnice de explorare- exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice? (…) Existau și alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autoritățile române”, se spunea în textul moțiunii de cenzură din 27 aprilie 2012. Pe 5 ianuarie 2013, deja ajuns la putere, înscăunat în funcția de premier de luni bune, Victor Ponta, declara: „Problema gazelor de șist trebuie tratată serios pozitiv„. Secvențialitatea schimbării de 180 de grade a USL, poate fi citită aici. ( NOTA BLUE – Cine doreşte poate accesa lincul la care face referire Sorina Matei, sau în continuarea acestui articol poate vedea articolul Cum s-a schimbat pozitia USL fata de gazele de sist. De la motiune de cenzura pina la idee care trebuie tratata „serios pozitiv” publicat de Cristian Pantazi în HotNews.ro )
În deșănțata, disperata, iresponsabila propagandă anti-exploatare a gazelor de șist, USL nu s-a gândit nicio clipă că, în fapt, comite și susține o acțiune anti-națională extrem de periculoasă pe termen lung. Oricine susținea la acea vreme contrariul, era pus la zid și acuzat că, de fapt, susține politica președintelui Băsescu, nu o strategie sănătoasă pentru acest stat.
Numai că, acum, la mijloc de Octombrie 2013, USL a ajuns în paralizanta situație de a fi pus la zid chiar de propriile idei, de cei mai aprigi susținători, de propriile vedete cu care defila până mai ieri prin toate studiourile de televiziune, de propriul electorat.
La Bârlad ca și probabil în multe zone din țară, oamenii, supărați atunci din cauza tăierilor de salarii și veniturilor în scădere, au crezut atât de tare ce li s-a prezentat cu toată vehemența, încât au votat cu toată patima. Și acum, ca și atunci, oamenii sunt aceiași. Toți cred foarte probabil în aceleași lucruri, au aceleași convingeri inoculate. Nici acum, ca nici atunci, nimeni din USL nu le transmite sincerul – ne scuzați, am greșit fundamental.
Nu oamenii sunt de vină, ei până la urmă au adus USL la putere. Adevărații vinovați sunt cei care i-au forțat să gândească așa.
De altfel, să ne amintim că nu este pentru prima oară când USL pică în capcana propriilor dezinformări, uri, dușmănii nemărginite și propriilor populisme. De trei ani încoace, într-un alt plan, chiar președintele Băsescu a fost prezentat electoratului, de aceeași propagandă, drept singurul șeful de stat de pe planetă pe care nu-l bagă nimeni în seamă, cu care nimeni nu vorbește, izolat atât în plan european cât și trans-atlantic. Numai că, anul trecut, în plin proces de suspendare și, ulterior, încercare de demitere din funcție, liderii USL s-au trezit la fel paralizați, față-n față cu o avalanșă de vehemente reacții externe care doar pe ei i-au luat prin surprindere. Și atunci, ca și acum, s-au lovit de propriile minciuni în care, în mod paradoxal și inexplicabil, până și ei au crezut.
Zilele acestea, în toamna lui 2013, e de-a dreptul dureros să vezi cum, într-un stat NATO și UE, un protest pe care Guvernul se dovedește incapabil să-l gestioneze se îndreaptă împotriva celui mai important parteneriat strategic al României, țintind o problemă reală, importantă, de care chiar depinde viitorul țării. Niciodată, în ultimii 24 de ani, niște proteste n-au ajuns în fața reședinței ambasadorului american de la București.
Dosarul enegetic al României se arată aproape imposibil de gestionat de actuala putere ca și protestele de stradă. Dezbaterile cinstite pe teme sensibile dar esențiale și ele lipsesc. Politicienii USL fug de răspundere, lipsa de reacție, de explicații oneste, de comunicare, minciuna, corupția la toate nivelurile, aroganța, ascunderea problemei sub preș și acoperirea ei cu alte teme iluzorii- reprezintă în continuare singura strategie de apărare a guvernanților în fața tuturor acestor capcane pe care, până la urmă, singuri le-au întins. Iar strategia asta nu mai ține în fața publicului, așa cum vedem.
Teme precum capitalismul, corporatismul, marile investiții, partenerii strategici, încrederea în instituții fundamentale riscă să fie capturate și demonetizate de furia și neîncrederea crescândă a oamenilor când, de fapt, defecțiunea majoră se găsește în ograda și mintea politicienilor din USL. Naționalismul și populismul agresiv al USL își arată acum adevăratul chip și se sparge fix în capul incitatorilor. Nu par să conștientizeze hăul în care se afundă, dar nici să le pese foarte tare de toate aceste probleme. Pentru că atât timp cât nu există o Opoziție conturată și puternică în România, nimeni nu poate capitaliza nimic din toate acestea electoral.
În față cu niște alegeri importante în care ținta este doar Palatul Cotroceni, cu un USL în moarte clinică, cu ochii mereu pe sondaje, PSD și PNL nu-și asumă responsabilitățile guvernamentale. Nimeni nu știe cât va tolera o companie ca Chevron o asemenea situație, probabil nu foarte mult. Dar nici asta nu pare să mai conteze.
Când, față-n față cu o problemă uriașă din punct de vedere strategic, cu demersuri constante de influențare a Justiției bine știute în plan extern și în ajunul unei vizite importante în SUA, compari un președinte american ca Barack Obama cu un trimis în judecată acuzat de procurori de niște infracțiuni în timpul unor alegeri democratice, asta cum se mai numește? Propagandă mincinoasă și iresponsabilă. Faliment.
Autor: Sorina Matei
Sursa: sorinamatei.blogspot.ro
În continuare articolul lui de Cristian Pantazi publicat în HotNews.ro la care face Sorina Matei referinţă în articolul său.

Una dintre mizele energetice majore ale Romaniei este exploatarea eventualelor rezerve comerciale de gaze de sist. Pozitia PDL/Traian Basescu a fost ferma de la inceputul dezbaterii publice, guvernele Boc si Ungureanu aprobind in 2012 acorduri de concesiune pentru compania americana Chevron. USL a criticat insa inceperea prospectiunilor si a folosit subiectul chiar la motiunea de cenzura in urma careia guvernul Ungureanu a fost demis. Mai mult, guvernul Ponta 1 a instituit un moratoriu care a stopat orice activitate in domeniul gazelor de sist in primele zile de mandat. La opt luni distanta, premierul Ponta si-a schimbat radical pozitia: „ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”.
Primele pozitionari publice ale unor membri USL fata de exploatarea gazelor de sist au aparut la inceputul anului 2012 si au fost legate de concesiunea Chevron de linga Birlad (Acordul petrolier care vizeaza explorarea, dezvoltarea si exploatarea pentru perimetrul Barlad a fost aprobat prin HG 2283/2004 de catre Guvernul Nastase, fiind incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si compania Regal Petroleum. In 2010, Chevron a preluat licenta de la Regal Petroleum pentru suma de 25 de milioane de dolari). Printre adversarii declarati ai proiectului s-a numarat deputatul PSD Adrian Solomon, care a cerut public stoparea lucrarilor de prospectiuni. Motivul? Posibilitatea ca fracturarea hidraulica (controversata metoda folosita pentru extragerea gazelor de sist) sa duca la poluarea pinzei freatice din zona.
Protestele unor membri USL au luat amploare odata cu concesionarea catre Chevron a trei noi perimetre, in zona Dobrogea (Hotarire de Guvern, 28 martie). Victor Ponta, Adrian Nastase, Crin Antonescu, Marian Vanghelie siDaniel Constantin au acuzat Guvernul MRU de lipsa de transparenta si de luarea deciziei fara studii de impact asupra mediului.
In paralel cu declaratiile liderilor USL, trustul de presa Intact a dus o campanie impotriva exploatarii gazelor de sist si companiei Chevron.
In aceeasi perioada, un grup de 11 parlamentari PSD a depus in Senat un proiect de lege pentru interzicerea explorarilor si exploatarilor gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Printre initiatori s-a numarat Adrian Solomon, deputatul PSD care participase la mitingurile din februarie si martie din Birlad impotriva gazelor de sist.
- Pozitionarea USL contra gazelor de sist a culminat cu introducerea subiectului in textul motiunii de cenzura depuse impotriva Guvernului MRU. „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa reglementeze conditiile tehnice de explorare-exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” – iata un fragment din motiunea de cenzura care, la 27 aprilie 2012, a trecut de Parlament si a provocat demiterea guvernului Ungureanu.
3 mai: Odata numit in functie, guvernul Ponta 1 a prezentat public unprogram de guvernare in care aparea la obiective „Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica”.
17 mai: Reactia ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, a venit la doua saptamini. „Recomandarea mea ar fi sa se afle macar daca exista gaze de sist in Romania… Este un subiect pe care il voi discuta cu ministrul Economiei, in portofoliul caruia intra capitolul energie… Doresc sa aflu motivatia moratoriului si cum intentioneaza sa procedeze mai departe”, a spus ambasadorul la TVR Info.
21 mai: Ministrul Economiei de la acea data, Daniel Chitoiu, a discutat cu ambasadorul SUA despre gazele de sist si l-a informat ca „Moratoriul pe gazele de sist va fi ridicat dupa ce studiile de specialitate confirma siguranta in exploatarea acestora” (comunicat de presa al Ministerului Economiei)
29 mai: Premierul Ponta l-a demis pe Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), adica agentia guvernamentala care negociaza si semneaza contractele de concesiune pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist. In locul lui Patruti a fost numit Gheorghe Dutu, fost deputat PSD de Brasov.
21 iunie: Senatul a respins propunerea de lege pentru interzicerea explorarilor si exploatarilor gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Propunerea initiata de 11 parlamentari PSD a intrunit 53 de voturi impotriva, 11 voturi pentru si 9 abtineri, Senatul fiind controlat la acel moment de USL.
22 iunie: Victor Ponta a declarat ca Romania va reanaliza in luna decembrie pozitia cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist. „Nu dorim sa fim nici singurii care accepta si nici singurii care se opun” utilizarii gazelor de sist, a spus premierul Ponta, citat de AFP.
5 iulie: Premierul Ponta a anuntat ca il va avea drept consilier pe probleme strategice si de securitate pe generalul in retragere Wesley Clark. Clark este membru in Consiliul director al companiei BNK Petroleum, o companie petroliera unde Soros a cumparat 20% din actiuni prin intermediul fondului sau de investitii Quantum Partners LP. Potrivit site-ului oficial, compania in conducerea carei se afla Wesley Clark are operatiuni in domeniul gazelor de sist in Polonia (sursa).
- Chestiunea gazelor de sist a iesit din atentia publica pe durata crizei politice din vara, mai cu seama ca Chevron a anuntat ca in 2012 nu va realiza nici o operatiune de foraj in cele patru perimetre concesionate (unul in Birlad si trei in Dobrogea). Problema a revenit in prim-plan in toamna.
15 septembrie: Ministrul Mediului, Rovana Plumb, anunta ca Romania asteapta decizia Uniunii Europene in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist, pina atunci raminind in vigoare moratoriul.
8 noiembrie: Premierul Victor Ponta s-a intalnit joi la Guvern cu reprezentantii American Romanian Business Council (AMRO), organism care reuneste principalele companii americane prezente in Romania. Chevron detine presedintia Consiliului. „Guvernul vrea sa continue si sa extinda parteneriatul economic cu mediul de afaceri american, indeosebi in domeniul energiei si in cel al agriculturii”, a spus Ponta, potrivit unui comunicat de presa al Executivului.
19 noiembrie: Gerhard Roiss, CEO al OMV (actionar majoritar Petrom), spune intr-un interviu pentru Wall Street Journal ca Europa trebuie sa accepte exploatarea gazelor de sist. Altfel, companiile care au costuri energetice mari isi vor muta combinatele si unitatile de productie se vor muta spre SUA, unde fracturarea hidraulica a scazut semnificativ pretul gazelor. Refuzul de a exploata gazele de sist inseamna un risc pentru competitivitatea industriei europene, mai spune seful OMV.
21 noiembrie: Parlamentul European a dat avizul pe 21 noiembrie asupra a doua rapoarte privind gazele de sist. Un raport al comisiei de industrie si energie confirma ca statele membre au dreptul de a decide daca sa exploateze sau nu potentialul resurselor neconventionale. Un raport al comisiei de mediu cere o analiza riguroasa a reglementarilor europene si o atentie sporita in acordarea avizelor de explorare. PE a respins amendamentul introdus de Grupul Verzilor care solicitau impunerea unui moratoriu impotriva fractionarii hidraulice, evitand astfel interzicerea la nivel european a acestei tehnologii. „Rezolutiile nu modifica cadrul legislativ la nivel comunitar, insa nici nu abordeaza o atitudine clara. Statele membre continua sa aiba libertatea de a alege daca sa isi exploateze sau nu resursele neconventionale”, dupa cum scrie expertul Valentina Ivan.
9 decembrie: Trei referendumuri au avut loc in localitatile dobrogene Magalia, Costinesti si Limanu in legatura cu gazele de sist. Referendumurile au fost invalidate din cauza participarii sub pragul de 50%. Cetatenii trebuia sa se pronunte prin ‘Da’ sau ‘Nu’ la intrebarea „Sunteti de acord cu exploatarea gazelor de sist prin fractionare/fracturare hidraulica pe teritoriul comunei?”
18 decembrie: Victor Ponta incepe sa-si nuanteze pozitia fata de exploatarea gazelor de sist. Intr-un interviu la Realitatea TV, premierul spune ca negocierile cu Chevron privind explorarea gazelor raman o zona de interes si citeaza o rezolutie a Parlamentului European (vezi mai sus cele doua rezolutii), precum si decizia Marii Britanii de a da unda verde exploatarii gazelor de sist prin fracturarea hidraulica. Ponta a mai spus ca Gazrpom are cel mai mult de pierdut daca Romania scoate gaze de sist si a mentionat problema eficientei unor companii care utilizeaza intensiv energia, precum Oltchim.
20 decembrie: Programul de guvernare al Guvernului Ponta 2 enumerademararea actiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor de gaze de sist drept una dintre prioritatile din sectorul energetic (sursa).
5 ianuarie 2013: Premierul Victor Ponta anunta ca „ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”. Potrivit acestuia exploatarea gazelor de sist ar putea fi o solutie pentru a spori independenta energetica a Romaniei. „Stiu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori d egaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora”, a spus premierul la Antena 3. Aceasta a fost ultima iesire publica a premierului pe aceasta tema.
Care este miza pentru Romania?
Un raport al Agentiei americane de informatii pentru energie, citat de AFP, a estimat ca resursele din Romania, Bulgaria si Ungaria totalizeaza 538 de miliarde de metri cubi de gaze de sist. Recent, si Romgaz a anuntat ca a descoperit gaze neconventionale, inclusiv gaze de sist, inca din anii 1994-1995 si se afla in faza de evaluare, realizand lucrari de explorare pe 8 perimetre din Romania. Chevron a obtinut deja permisul de a prospecta si explora patru perimetre.
Miza acestor companii este de a descoperi noi resurse de gaze, in conditiile in care estimarile oficiale arata ca Romania mai dispune de gaze naturale pentru 10-15 ani.
Pe linga miza comerciala, eventuala exploatare a unor zacaminte insemnate de gaze de sist ar putea sustine independenta energetica fata de singura sursa de gaze din import, Rusia. Dependenta de un singur furnizor este in mod normal o vulnerabilitate, iar situatia devine critica atunci cind acel unic furnizor este o tara care isi foloseste principala companie publica drept instrument politic. Nu intimplator, numerosi analisti politici si economici au vazut interesele Gazprom in spatele manifestatiilor publice impotriva Chevron. Premierul Ponta a intarit aceasta perceptie, declarind la putin timp dupa alegerile parlamentare din decembrie 2012 ca Gazprom ar avea cel mai mult de pierdut daca Romania ar incepe sa exploateze zacamintele de gaze de sist.
Gazele de sist sunt „o chestiune geostrategica” pentru Europa, avand potentialul „de a schimba dinamica energetica in Europa si, implicit, dinamica politica si de securitate a continentului”, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro si Eugene Chausovsky, analist Stratfor.
Ce sint gazele de sist si care e situatia globala
Extractia hidrocarburilor de sist (gaze si petrol) prin fracturare hidraulica (fracking) este o tehnologie relativ noua, dezvoltata mai cu seama in SUA. Fracturarea hidraulica consta in injectarea la presiuni inalte in roci a unor cantitati de apa, aditivi chimici si nisip. Exista preocupari majore legate de cele doua riscuri ale procedeului: posibila infestare a pinzei freatice (in cazul in care coloana de foraj nu este bine cimentata), posibila aparitie a unui deficit de apa (cantitatile de apa utilizate in timpul procesului tehnologic sint uriase) si posibila provocare a unor seisme (mai ales daca forajul se face in apropierea unor falii).
SUA au cunoscut in ultimii zece ani o explozie a exploatarilor de gaze de sist, fenomenul avind mai multe cauze:
- avansul tehnologic major al industriei de profil
- structura de proprietate a resurselor naturale (proprietarul unui teren este si proprietarul resurselor din subsol, spre diferenta de majoritatea statelor din Europa, unde statul este proprietarul de drept al resurselor minerale)
- cererea pietei
Datorita acestui avans in exploatarea gazelor de sist, pretul gazelor a scazut semnificativ, iar un raport al Agentiei Internationale pentru Energie arata ca SUA – acum importator net de hidrocarburi – ar putea deveni exportator net in 2030.
In Europa, Comisia Europeana a decis ca legislatia comunitara existenta este suficienta pentru a permite statelor membre sa gestioneze singura problema extractiei gazelor de sist. Marea Britanie si Polonia (tara care depinde in proportie de peste 80% de importurile de gaze din Rusia) sint tarile cu cele mai multe concesiuni. La polul opus se afla Bulgaria si Franta, care au instituit moratorii asupra explorarii si, implicit, exploatarii gazelor de sist.
Apreciază:
Apreciere Încarc...