Arhiva

Posts Tagged ‘Salariul minim’

CRISTINA PRUNĂ (referinduse la ministrul Dan Vâlceanu): „Nivelul scăzut al salariului minim net din România reprezintă o problemă pe care ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl și preocupe.”

24 august 2021 Lasă un comentariu

Mai țineți minte cum a încercat Ceaușescu să își mai cumpere timp în care să rămână la putere? Promițând încă 100 de lei la salariul minim.

Cuantumul salariului minim a fost întotdeauna o mare problemă pentru români. Este, comparând cu ce există în Europa, cel puțin rușinos. Fiecare premier, aflat vremelnic în funcție, ne spunea cum duduie de ne ia auzul economia și cum vor crește … cândva, veniturile, evident, asta datorându-se, și mai evident, înțeleptului mod în care el și ai lui conduc țara asta. Niciunul, însă, nu a avut vreodată curajul să explice de ce, din salariile care cresc ca Făt Frumos, oamenii pot cumpăra tot mai puțin, de ce, de fapt, în România nivelul e trai, oricât ar fi de mic, continuă să scadă.

 Pe la mijlocul anului 2021, Claudiu Năsui propunea un proiect pilot care  care aducea zero taxe pentru salariul minim cu începere de la  1 ianuarie 2022. Proiectul, a căzut, Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, spunea că o astfel de măsură va duce la o mare și gravă problemă bugetară.

„Din câte cunosc eu, nu. – a spus el – E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica la acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem. Dacă venim cu această măsură o să avem o mare și o gravă problemă bugetară. 

Fie și proiect pilot, mi-e greu să cred că odată ce deschidem Cutia Pandorei vom mai putea opri după aceea generalizarea unui asemenea proiect pentru că odată ce ai creat o categorie care nu plătește taxe , toate celelalte categorii vor dori să fie în aceeași situație” – a mai adăugat el.

Programul de guvernare al actualului Guvern vorbește explicit despre zero taxe:

„Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”.

Dan Vîlceanu, impus de Florin Cîțu în fruntea Ministerului Finanțelor, a fost întrebat în conferință de presă cât este în România salariul minim net, s-a bâlbâit, marți, când a fost întrebat într-o conferință de presă cât este salariul minim net în România, primul răspuns fiind 1.600 de lei. „Nu are cum să fie 1.300”, i-a spus Vîlceanu unui reporter care i-a atras atenția că salariul minim net este 1.386 de lei.

Când reporterul i-a spus că, de fapt, este 1.386 lei, ministrul a replicat: „E 2.380, cred, salariul minim… Da, 2.300 salariul minim brut. Deci nu are cum să fie 1.300, dar, mă rog”.

Întrebat cât consideră că ar trebui să fie un salariu în regulă în România, Vîlceanu a spus că „există o discuție privind racordarea salariului minim la coșul minim de consum, dar este o discuție complexă pentru că prețurile cresc constant”.

Dan Vîlceanu a fost învestit în funcție în 18 august; el a fost validat pentru funcția de ministru al Finanțelor în Biroul Politic Național al PNL, convocat de către premierul Florin Cîțu și de susținătorii acestuia. Singurul vot împotrivă a fost al lui Ludovic Orban, Vîlceanu având de partea lui 47 de voturi.

Dan Vîlceanu, președintele filialei Gorj al liberalilor, este unul dintre susținătorii lui Cîțu în competiția acestuia pentru șefia partidului.

Cristina Prună

Nivelul scăzut al salariului minim net din România este o problemă pe care ministrul Finanțelor ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl şi preocupe, afirmă deputatul USR PLUS Cristina Prună.

Ea spune, ironic, că își dorește ca noul ministru al Finanțelor Publice să ajungă să fie cât mai rapid la curent cu realitatea economică a României și cu programul de guvernare al Cabinetului din care face parte.

  • „Nivelul scăzut al salariului minim net din România reprezintă o problemă pe care ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl și preocupe.
  • România este pe rușinosul loc 1 în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim, ca și la sărăcia în muncă. Adică oameni care muncesc 8h/zi în fiecare lună și la final nu își pot plăti facturile. Introducerea Zero Taxe pe salariul minim va răspunde nu unui ”moft” al USR PLUS, ci unei realități dureroase, care nu mai trebuie să fie perpetuată.
  • În condițiile în care deficitul de forță de muncă este din ce în ce mai puternic în toată Uniunea Europeană, iar la nivel național multe state caută soluții prin care să atragă lucrători, România nu își mai permite să fie o țară care să exporte resursă umană. Din acest motiv, introducerea de anul viitor a măsurii Zero Taxe pe salariul minim într-un domeniu, care urmează să fie stabilit, a fost asumată nu doar de USR PLUS, dar și de întreaga Coaliție de guvernare.
  • Da, cu ce are dreptate domnul ministru, este că ne dorim într-adevăr ca măsura să fie extinsă ulterior la nivelul întregii economii. Taxarea aberantă a salariului minim trebuie să dispară”  a scris pe Facebook deputatul USR PLUS Cristina Prună.

Cei care ţin poporul în sărăcie acum or fi mai buni decât cei care au fost împuşcaţi acum 26 de ani?

22 decembrie 2015 Lasă un comentariu

Guvern, Parlament

26 de ani. Atâta s-a scurs de la Loviluţia din Decembrie 89. O viaţă de om ….Mulţi din cei de acum  nici nu erau născuţi atunci. 

În acel nebun Decembrie mulţi au murit, alţii au fost răniţi,  împuşcaţi (Dumnezeu să-i odihnească) de … nimeni, deoarece nu prea au fost pedepsiţi asasinii.

Îţi vine să te întrebi dacă cei care îi ţineau pe români în frig şi foame ori pe la cozi erau mai răi decât cei de acum care îi ţin în sărăcie…

După ce ani de zile s-a tot tergiversat şi lăsat la prăfuit  dosarul respectiv, culmeea nesimţirii, acum dosarul e închis. Cu un fel de rezoliţie-flegmă scuipată pe mormintele lor … S-au împuşcat ca proţii … între ei. Cu ce? Probabil cu degetele, cei mai mulţi nu aveau arme.

Cine i-a ucis totuşi? Sfântul Duh poate, sau poate unii care acum sunt oameni de afaceri se succes (sper cu succes la Beciul Domnesc), alţii sunt acum politicieni care fac crize de nervi când aud de ridicarea imunităţii, imunitate care, în viziunea lor ar trebui să îi apere indiferent ce comit. Fie că fură, ucid,violează etc li se pare că lor nu trebuie să li se aplice legea.

Ba mai mult. Ei spun că imunitatea respectivă este ÎN INTERESUL POPORULUI, pentru că tot ce fac, fac sub umbrela interesului celor care i-au trimis acolo, în Parlament, la Primării sau dracu mai ştie pe unde.

Straniu şi cinic acest conept. O fi în interesul poporului să fie sărac? Dacă e aşa, masochist popor avem.

O fi în interesul poporului creşterea veniturilor, implicit a nivelului de trai? Evident că da, dar nu când această creştere se referă doar la reprezentanţi. Paradoxal, dar oamenii, greşală a Creţiei, nu se pot hrăni prin reprezentanţi.

Oare cât de bolnav la cap trebuie să fie un popor care este ţinut într-o auteritate tot mai acentuată în timp ce „aleşii” nu mai ştiu ce imunităţi şi privilegii să îşi adauge, ce bigete şi venituri să îşi mi crească? 

Dacă vom considera ca un fel de piramidă socială organizarea de la noi cu înalţii demnitari sus, pe cea mai înaltă treaptă, vom vedea cum creşterile de venituri, pensii şi bugete alocate instituţiilor di  care fac parte, deşi sunt tot mai mari cu cât urci mai sou, coeficientul de mărire scade odată cu coborârea pe saceastă piramidă ajungând ca jos, la prostime, creşterea să fie ZERO.  Să se îngheţe salariul minim. Şi asta în timp ce preţurile cresc încet, continuu şi implacabil …

Da, turma poate trăi cu aer, nu are dreptul să îşi pună pe masă bunătăţi măcar de Crăciun.

Din câte zicea cineva, o masă de Crăciun pentru cineva care cumpără totul de la magazin costă vreo 500 RON. Deci cam jumătate din cât câştigă pe lună cineva care primeşte salariul minim.

De unde să îşi mai cumpere un medicament dacă are nevoie, să îşi plătească taxele şi impozitele, gazul, electriciotatea etc? Grea întrebare.

Sus de tot, la înalţii demnitari s-a mărut, dacă ştiuz eu bine de vreo trei ori salariul… Ah să nu uit, acei oameni, ca şi parlamentarii nu contribuie la fondul de pensii, deci trebuie să îşi acorte pensii speciale.

Interesant este că cei 2600 de lei care li se alocă pe lună  dacă ajung la Beciul Domnesc li se pare o sumă mică. Oare cum li s-ar părea să aibă un salariu de 1000 de lei, o nevastă, trei-patru copii şi vreo soacră de întreţinut. Probabil că şi-ar tremite nevasta şi fetele dacă sunt destul de mari la „produs” …

Pentru asta să fi murit acum aceia care „s-au împuşcat între ei” deşi nu aveau arme?

Oare pentru asta să îi fi votat cei care nu au stat acasăla alegri şi s-au dus să îi voteze?

De fapt, oare acum or fi înţeles cei care au votat ca Iohannis (fost primar de Sibiu cu un proces de incompatibilitate, şi unul pentru fals în acte publice şi uz de fals) să ne fie preşedinte, cine sunt cei care „şi-au luat ţara înapoi”? Sper că da

Ar fi multe de spus, dar greaţa din suflet nu mă lasă …

Mai pot doar că mă rog ca cei mulţi să primească minte şi când or veni alegerile să se gândească de două ori dacă merită deranjul …, iar ticăloşii să primească ani mulţi, de puşcărie….

La mulţi ani domnilor şi doamnelor. Fără suspendare …

Teoria cf. căreia creşterea şomajului este în relaţie directă cu creşterea salariului minim, nu este decât o aberaţie fără seamăn

Zicea o știre la nu mai ştiu ce televiziune că ar deveni neaccizabilă, preţul litrului de benzină ar fi sub cel al apei minerale.
De un sfert de secol vedem cum tot felul de indivizi, care mai de care plini de propia importanţă ne tot spun că e musai nevoie mare să ne aliniem preţurile la cele din vest…
Ne-a trebuit să fim în grupul select al UE, musai să suportăm şi noi ceea ce e acolo, mai ales în ceea ce priveşte preţurile. Altfel cică ar veni vrcinii şi ar cumpăra de la noi lucru care ar însemna o lovitură dură pentru economia ălora, şi ar fi o concurenţă neloială.
O fi şi aşa, dar traba e că ceea ce cumpărăm cu preţuri comparabile cu cele din vest, o facem din salarii care cu mult mai mici, dacă îi spui unui suedez, neamţ, francez sau ce-o fi el ce salarii sunt în ţara noastră se uită la tine şi se gândeşte că eşti dus cu capul…
Ar zice că e imposibil deoarece România e ţară europeană şi nu una pierdută prin Africa.
Şi totuşi, aşa e, acele produse pentru alinierea preţului cărora fac unii bătături le neuron ca să le aducă aproape de preţul produselor similare din vest, trebuie cumpărate din nişte salarii care ălora le par bacşilul lăsat de un pensionar de acolo la frizer.
Cred că nu e nici un fel de noutate dacă spun că în această criză pe care o tot traversăm, pliată peste deja eternizata tranziţie de la economia ultracentralizată spre o economie de consum, preţul este suportat de angajaţi şi de cei cu situaţii cărora dacă le zici precare le faci un mare compliment.
Explozia şomajului (mascat în statistici în ieşirea din şomaj după o perioadă, deci şi din evidenţe), tăierile din salarii şi ajutoare sociale în 2010, aducerea angajatorilor într-o stare cât mai precară prin flexibilizarea prevederilor din legislaţia muncii, au fost nişte costuri pe care companiile private şi statul le-au externalizat punânt toată povara în spinarea celor săraci şi a forţei de muncă.
Nici înainte de intrarea în recesiune nu era în Românica tocmai raiul pe pământ, ponderea remineraţiei muncii în PIB fiind cea mai mică diun Uniunea Europeană. Acolo media era de aproximativ 53%.
Odatră cu criza lucrurile au luat-o tot mai tare prin arătură. Procentul dare revime retribuirii muncii depuse scăzânde de la 44,1% în 2008, la 37,1% în 2013 şi asta în timp ce ponderea profiturilor a cresut de la 55,3% la 63%…
De exemplu, după 5 ani de criză, Petrom care avea cu 9300 de angajaţi mai puţin profitul în schim crescând de cinci ori şi asta în timp ce românii plătesc printre cei mai scumpi carburanţi de pe bătrânul continent … culmea e că în tot acest timp preţul petrolului a scăzut constant.
E drept, în ultimii 5 ani angajaţilor din România le.a crescut un pic salariul minim începând de prin anul 2011 după 2 ani în care fusese îngheţat. E drept şi de asemenea că puterea de cumărare fluctuat, una peste alta, ea scăzând de fapt dacă socotim bine.
Creşterea de care am pomenit a fost criticată dur de un grup de economişti şi de oameni de afaceri care considerau, acum ceva vreme, într-o scrisoare deschisă, că este de fapt o creştere nocivă, anti-economică şi anti-socială.
Chiar trecând peste certitudinia pe care o exprimă semnatarii scrisorii, adevărurile exprimate de ei în esenţă ca fapte absolut verificabile şi anumite teorii economice controversate, stabilesc nişte cauzalităţi nu prea verificabile, chiar de domeniul speculaţiei sofisticate cu forelaţii lăsate la puterea se subînţelegere a adrisantului, în esenţă scrisoareaar trebui să cam dea fiori prin conţinutul ei.
Respectivii semnatari, economistii si oamenii de afaceri, ne eninţă câteva adevăruri cu un apreciabil grad de contestabilitate, plecând dela o teză care ar utea suna cam aşa: Orice creştere a salariului minim, mai ales a muncii slab calificate sau neproductive duce la creşterea şomajului şi la încurajarea muncii la negru în slecial la tineri şi la cei fără multă experienţă în domniul lor de activitate.
Economiştii şi oamenii de faceri despre care vorbim îşi bazează afirmţiile pe argumentul opiniei reieşite dintr-un sondaj făcut pe un grup de economişti, de unde, folosind intuiţia au bordat cu mare veselie.
Doarcă datele empirice arată că nu prea se poate stabili o legătură directă între creşterea salariului minim şi a şomajului. Ce uită respectivii este acea teorie a consumerismului care a contribuit major la ieşirea din criza anilor 30 a SUA care spunea că doar consumând economia va putea fi ajutată să crească.
Începând din prima parte a lui 2011, salariul mini a fost majorat prin Hotărâre de Guvern, şomajul a scăzut în statistici de la 6,6% în 2010 la 5,1 în 2010.
E drept că ieşirile din statistici nu au fost neapărat către angajare ci prin ieşirea din evidenţe, dar asta a fost şi înainte.
Paradoxal, dacă ne uităm la cifrele de după 89 vedem că avem exact invers faţă de ceea ce spun semnatarii scrisorii deschise.
Orice creştere a salariului minim a dus la o scădere a şomajului. Există, ce-i drept, şi unele exemple în care o creştere a salariului minim a fost însoţită de o explozie a şomajului, dar acestea trebuiae văzute în contextul de la vremea respectivă.
Urmărind, în graficul de mai jos, evoluţia ratei şomajului şi asalariului minim vom vedea că nu putem găsi o vorelaţie foarte directă între avoluţia celor două, fapt care arată că rata şomajului are influenţe major din ale părţi pa care, poate, le vom analiza cu altă ocazie.
Dispariţia şi crearea de locuri de muncă e un fenomen mult preea complex ca să se definească drept o urmare a schimbării salariului minim.
Factori mai relevanţi fiind de exemplu predictibilitatea mediului de afaceri, stabiltatea politică sau dimensiunea cererii agregate.

Grafic 1. Crestere economica, somaj si salariu minim, 1994-2013, date INS.

Grafic 1. Crestere economica, somaj si salariu minim, 1994-2013, date INS.

Cei care se opun creşterii salariului minim au ca unul din principalele argumente, impactul acestei creşteri asupra şomajului în rândul tinerilor.
Nici asta nu prea e o chestie susţinută statistic de evenimentele empirice.
Datele ne arată că rata şomajului la tineri nu reacţionează la variaţiile salariului minim.
În zona de vârstă 15-24 de ani, cu foarte mici fluctuaţii, a fost relativ stabilă indiferent de salariul minim. În nici un caz nu putem vorbi de o creştere a şomajului legată evident de creşterile salariului minim după 2011.
Ca şi în cazul şomajului la nivel naţional, şomajul la tineri depinde de cauze care pot fi clasificate drept, structurale.

Grafic 2
Şomajul e o problemă. Cu atât mai mult şomajul la tineri. Dar a lega asta de salariul minim cum fac acel grup de economişti şi oameni de afaceri este, să-mi fie cu iertare o aberaţie cât căpăţânile (şi veniturile lor) de mare.
Nu cumva, în autosusficienţa lor, cei 30 de semnatari sunt pe o cale logică paralelă cu realitatea?
Politica mioritocă de păstrare a salariilor minime la nivele ridicole transformând costul forţei de muncă într-nu avantaj amăgitor şi mincinos a pauperizat populaţia, a prejudiciat bugetul plasând ţara într-u cerc vicios din care pare a nu exista o ieşire raţională.
România, o ţară cu pretenţii de europenism pare din pubct de vedere o ţară africană sau asiatică aflată sub medie din acest punct de vedere, pe când din punct de vedere al preţurilor şi al fiscalităţii fiind de fapt o ţară asemănătoare altor ţări din UE.
În mod constant d.p.v. al nivelului de trai e codaşă în Europa în timp ce nivelurile profiturilor sunt din cele mai bine situate în topurile europene.
Costul forţei de muncă şi flexibiltatea angajatorului, obsesiile tot mai prezente la noi sunt de fapt nişte false probleme. Ele nu fac decât să crească gradul de  sărăcie şi diferenţele de nivel de trai dintre România şi Europa civilizată.
În privinţa competitivităţii de asemenea, discrepanţa dintre România şi ţări ca Germania, Suedia, Franta sau Olanda pare a întregistra o creştere tot mai accelerată.
Pe plan global România se situează pe locul 68 din 144 în clasamentul facut de Global Competitivness Report 2014.
Suntem tot mai neeuropeni di acest punct de vedere. Pierdem tot mai mult capital uman esenţial, cea mai bună dovadă fiind cei 3,5 milioane de români care îşi caută un pic de bunăstare în plus în Europa civilizată sau aiurea…
Iar fără capital eu uman ţara aceasta va ajunge să nu mai fie locuită de un popor demn şi care să îşi pretindă locul meritat între popoarele europene cu o ţară locuită de o populaţie dispusă la orice pentru subzistenţă …
Da, cei al căror profituri cresc în timp ce poporului îi scad veniturile vor avea nu peste mult o mare surpriză … aceste profituri îşi vor opri nu peste mult creşterea… ei înşişi, profitorii vor fi împinşi în cele din urmă la dispariţie.
Va trebui doar ca şi poporul să înţeleagă că trebuie să voteze pe cei care le oferă variante reale de creştere a nivelului general de trai şi această clasă politică va fi măturată aşa cum Facebook a măturat pe jos cu arogantul şi mincinosul Ponta.
Atunci poate România va deveni, poate, o ţară europeană normală …

%d blogeri au apreciat: