Arhiva

Posts Tagged ‘Statele Unite’

Cosima Rughinis: ”Cenzura și limba de lemn cerute de PC sunt replici în dialogul amuțirilor”

25 noiembrie 2016 Lasă un comentariu

Corectitudinea politică și adevărul gol‑goluț. Jumătate‑de‑Om‑Călare‑pe‑Jumătate‑de‑Iepure‑Șchiop 

Cosima RughinisÎn contextul alegerilor din Statele Unite corectitudinea politică a devenit un subiect fierbinte. Din dezbateri lipsește însă o piesă de puzzle. Cenzura și limba de lemn cerute de PC sunt replici în dialogul amuțirilor, un răspuns la ștergerea din memoria colectivă a femeilor creatoare și altor marginali remarcabili. Descifrăm în mediul cultural ambiant un mesaj foarte clar, transmis statuie cu statuie, bancnotă cu bancnotă, manual cu manual: valoarea esențială a feminității constă în frumusețe, senzualitate și maternitate. Gândirea, creativitatea și transformarea lumii sunt memorabile doar dacă sunt masculine.

Scurtissim, corectitudinea politică afirmă (1) responsabilitatea morală de a cenzura discursurile degradante față de felurile de oameni supuse istoric devalorizării și (2) responsabilitatea unor măsuri compensatorii prin care membrii de azi ai acestor grupuri primesc recunoaștere și beneficii menite să re‑echilibreze trecutul distorsionat de rasism, sexism și alte bigotisme. Adesea unii dintre noi vedem justiție și eliberare, iar alții vedem cenzură, limbă de lemn și discriminarea ne-minoritarilor. Uneori le putem percepe pe amândouă simultan, ca un Gestalt shift, o rață-iepure. Controversa pune însă în umbră un alt tip de ne‑spus, o cenzură colectivă cu care suntem atât de obișnuiți încât a devenit firească, ne‑remarcabilă.

În ultimele secole „femeia” a fost reinventată. Dacă în veacul al XVIII‑lea femeia era în conștiința colectivă o ființă cu o rațiune redusă și dominată de emoții, numai bună pentru maternitate și sprijinul soțului, în secolele ce au urmat a fost descoperită pe scală largă femeia gânditoare, femeia care vede și simte lumea în profunzime și îi articulează mecanismele ascunse. Poziția socială a femeilor s‑a transformat radical – de la dreptul de vot la accesul la educație și la cariere exclusiv masculine prin tradiție. Din multe puncte de vedere, ideea femeii gânditoare a repurtat un succes zdrobitor, cel puțin în cultura europeană și occidentală în sens larg. Includem aici și România, uneori chiar mai bine decât am spera. De exemplu, România are cea mai mică diferență de salarizare între sexe în Uniunea Europeană [12].

Totuși, la nivelul imaginarului colectiv, persistă o rezistență: nu vrem să vedem în jur și nu vrem să ne amintim de femeile care au împins marginile realității, femeile care au definit națiunea română și cultura europeană. („Dar există?” m-a întrebat o prietenă.) Vrem să vedem femei frumoase, femei sexy, femei materne.

Femeile care au redefinit înțelegerea lumii sunt pitite în trecut și în cloud. Le găsim pe internet, search for „femei celebre din Romania” (deși multe nu prea sunt celebre, tocmai) sau mai bine „femei remarcabile din Romania” sau „femei care au schimbat istoria României”. Unde nu le găsim? Nu le găsim în manuale școlare [13], nu le găsim printre statuile ce ne amintesc cine suntem [6], nu le găsim pe bancnote, nu le găsim în reclame sau în filme, nu le găsim decât dacă le căutăm.

Speranța medie de viață la naștere este mai mare pentru femei decât pentru bărbați ‑ dar speranța medie de viață înainte de naștere este net în favoarea bărbaților. Mă refer la toate viețile care ne sunt oferite ca reper când suntem copii, toate viețile trecute pe care viața noastră le continuă și din care își trage seva de valori. Ca băieți putem continua munca și vocile a sute de bărbați remarcabili, geniali, creatori. Ca fete, putem continua munca și vocile acelorași bărbați. Și fetele vor să fie Einstein, Eliade, Cărtărescu și Harry Potter. Sau, poate ne vor însufleți vreo Regina Maria sau Ecaterina Teodoroiu din manualele de istorie, sigurele femei autorizate să pătrundă în Marea Istorie predată copiilor. Poate vom ochi câteva scriitoare în manualele de română – Ana Blandiana, Hortensia Papadat Bengescu. Gata. De jur împrejur, femei frumoase, femei sexy, tinere mame și bunici adorabile. Unde este Ana Aslan? Unde sunt Eliza Leonida Zamfirescu[5], prima ingineră din lume, și Sofia Ionescu-Ogrezeanu [17], prima femeie neurochirurg la nivel mondial? [4] Sau, într‑o lume interconectată prin zbor, unde este Smaranda Brăescu, campioana mondială la parașutism? Unde este Elena Caragiani‑Stoienescu? Ce aflăm despre Escadrila Albă [11], singura unitate de aviație formată exclusiv din piloți femei în cel de‑Al Doilea Război Mondial? Unde sunt numele și viețile femeilor din aviația română? Pe ici pe colo pe internet, bineînțeles [15] [14], și în cărțile celor care s‑au luptat să le scuture de praful istoriei [16]. Dar ce nume de personalități poartă aeroporturile românești? Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Traian Vuia – apoi urmează George Enescu, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu și Ștefan cel Mare. Aeroporturile din Arad, Baia Mare, Craiova, Oradea, Satu Mare, Sibiu și Târgu Mureș nu invocă nicio personalitate istorică. Ce înțelegem de aici, cu coada ochiului și a subconștientului? Mai bine ca un aeroport să se numească Ștefan cel Mare decât Smaranda Brăescu; mai bine să nu aibă niciun nume decât un nume de femeie.

De ce contează toate acestea? Nici Ștefan cel Mare nu se bucură că are un aeroport, nici Smaranda Brăescu nu e supărată că n-are. Problema apasă asupra celor care copilăresc și trăiesc astăzi și mâine. Toate portretele din jur ne semnalizează ce este important, ce este valoros. Cu fiecare imagine noi, copii și adulți deopotrivă, ne formăm ochiul pentru a judeca relevanța și forța. Cât de mult contează pentru o fetiță să fie frumoasă? Dar pentru un băiețel? Pentru o femeie? Pentru un bărbat? Câtă încredere poți să aduni, ca femeie, în propriul fel de a înțelege lumea și în puterea interioară de a o transforma? Desigur, privește în jur: câte femei inovatoare vezi? Cu urechile auzi clar că femeile pot împlini tot ce își doresc, iar cu ochii vezi împrejur că orice vor realiza va fi prompt uitat. Atât de mult contează.

Unde este Sarmiza Bilcescu [10], prima femeie doctor în drept din lume? Sau Ella Negruzzi, prima femeie avocată pledantă în România și în Estul Europei [1]? Dacă treceți prin holul Facultății de Drept al Universității din București, pe pereți vă întâmpină cincizeci și șase de portrete de bărbați – anume toți Rectorii Universității, pe de‑o parte, și toți Decanii Facultății de Drept, pe vizavi. În centru veghează statuile lui Vasile Pîrvan, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga și Simion Stoilov. În total, șaizeci de bărbați și nicio femeie. Sunt destule studente în Facultatea de Drept astăzi, destule femei judecătoare, avocate sau procuroare în ultimele decenii – dar nu există nici un reper istoric pe pereți prin care femeile din Justiția de azi, sau din știința, literatura și filozofia de azi, să se ancoreze de viața, provocările și realizările femeilor de ieri. Toate sunt șterse de pe fața pământului.

Genul este un creion cu două capete. Cu unul scrie, cu altul șterge. Să ascultăm cu atenție tăcerea, să privim cu încordare absența. În august 2012 Hotnews.ro [8] a investigat banii cheltuiți de Primăria Capitalei pentru noi statui, din 1999 în 2012. Citim: ansamblul monumental Barbu Catargiu; Fântâna G.E. Lahovary; Aleea Cariatidelor; Fântâna Modura; Fondatori UE – 12 portrete din bronz; Venus din bronz; Charles de Gaulle pe soclu; Naim Frasheri pe soclu; ansamblul monumental I.L. Caragiale; sculptura Maternitate; statuie ecvestră Carol I; monument Șerban Cantacuzino; monument „Vioara spartă”; monument „Omul, timpul, spațiul”; bust Marin Preda; monument Gr. Vieru; monument Panait Istrati; monument „Împăratul Traian”; Ansamblul monumental „Ion Voicu”; bust bronz Chopin; monument „Al. I. Cuza”; monument „Lascăr Catargiu”; Omagiu Geometriei; efigiile Împăratului Traian și a Regelui Decebal. Da, există și femei: femeia‑Patrie de pe monumentul lui Barbu Catargiu, cariatidele, Modura, femeia‑Maternitate și Venus. Toate sunt femei imaginare, imaginate de bărbați. Femeile apar ca personificări, zeițe – dar nu vedem deloc femei adevărate, cu vieți semnificative care ne‑au definit cultura și societatea. Dar în 2015 [9]? Ghici. Primim monumentul Nicolae Cajal, monumentul Emil Cioran, monumentul Mircea Eliade și monumentul „Lacătele dragostei” – Romeo și Julieta pe bancă. Încă o femeie fictivă creată de un bărbat genial. Dar în 2016? Surpriză. Monumentul „Aripi”, monumentul „Avram Iancu”, altorelieful de bronz Corneliu Coposu, ansamblul monumental Rainier al III‑lea, monumentul de bronz Regenesis și… da, incredibil, în sfârșit, bustul Hortensiei Papadat Bengescu. Am înșirat până acum 35 de nume bărbătești și un singur nume de femeie.

Toate aceste absențe sunt indicii. Există în jurul nostru o forță misterioasă care ne interzice să vedem și sa povestim despre femei altfel decât matern, sexy și cu trimiteri imediate la frumusețea lor extraordinară. Trăim un film polițist în care tot mai multe femei sunt susținute, îndrăznesc și reușesc să vadă realitatea altfel, să povestească lumea din alte locuri și roluri – dar în cele din urmă dispar‑pur‑și‑simplu. Sau e un film de groază? Rămâne câte o fotografie, o mănușă, uneori un nume de stradă sau de școală ‑ și perpetua uimire a celor care descoperă că asemenea ființe au umblat pe pământ. Împreună alegem să povestim și să trăim în jumătate de lume, pe moșia lui Jumătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop.

Pe bancnota de 200 de lei se află Gânditorul de la Hamangia. Recunoaștem ușor figura cu capul sprijinit în palme, șezând pe un scăunel. Dar… ce remarcați? Soția lui a dispărut. Ștearsă – sau decupată, cum preferați.

Cele două statui au fost descoperite în 1956, într‑un mormânt al culturii Hamangia [3]. Stăteau împreună de mii de ani. Nu a durat mult până când Jumătate‑de‑Om și‑a făcut simțit punctul de vedere și am văzut cu toții cele două statui prin ochii săi. A fost clar că figura masculină gândește profund, asemenea Gânditorului lui Rodin [3], așa cum numai un bărbat poate să gândească. Iar figura feminină… șade. Ea stă pe fund, pur și simplu. Nu cugetă, nu‑i stă în fire. Ce nume au primit cele două statui? Gânditorul și soția sa. Clar. În engleză sunt doar vecini: „The Thinker and the Seated Woman” [2]. Dar o femeie care șade fără gânduri și poate nici nu‑i măritată de mii de ani nu are cum să apară pe o bancnotă a României. Țac-țac, decide BNR. Iată Gânditorul pe bancnota de zece mii de lei din 1994, pe verso‑ul lui Iorga, cu o altă femeie: Zeița Fortuna. Norocoasa! Iată‑l mai târziu pe Gânditor pe bancnota de 200 de lei, singur-singurel. Filtre perceptive succesive au făcut ca femeia să devină tot mai invizibilă, tot mai absentă.

Corectitudinea politică poate fi excesivă și opresivă. Este atât de tentant să constrângem libertatea gândirii și vorbirii celor cu care nu suntem de acord. Ce facem însă cu cele pe care nu le (mai) vedem și nu le (mai) auzim? Dacă e să spunem adevărul gol‑goluț și să ieșim din tăcerea și lemnoșenia corectitudinii politice, poate ieșim și din muțenia prin care ștergem din imaginarul colectiv toate femeile care regândesc și redefinesc lumea. Fata lui Verdeș împărat era frumoasă, dar a ucis monstrul. Acum trebuie să primească un nume.

Sluțenia de neom se topea de dragostea fetei, se lungea cu burta pe pământ și umbla cu șoșele, cu momele să înduplece pre fată a‑l lua de bărbat. Dară, ași! feritu‑l‑a sântulețul să se apropie de dânsa! Căci îl ținea țintuit în loc cu ochii cât de colo. Din satană, din iazmă, și din spurcăciune nu‑l mai scotea.

Piei, necuratule, de pe fața pământului, să scape lumea de o ciumă și de o holeră ca tine.

Mai stărui ce mai stărui, și daca se văzu înfruntat până într‑atât, iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere.

Atunci Aleodor întinse coprinsul său și peste moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata lui Verdeș împărat și se întoarse la împărăția lui. Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de‑i râdea și stelele de frumoasă, îl priimiră cu mare bucurie; și, urcându‑se din nou în scaunul împărăției, domni și trăi în fericire, până se istoviră.

Iară eu încălecai p‑o șea și v‑o spusei dumneavoastră așa.”

Aleodor Împărat, de Petre Ispirescu [7]

Cu mulțumiri către Alexandra Ciocănel, Răzvan Deaconescu, Ștefania Matei și Alec Niculescu pentru sfaturi, critici și încurajări.

Referințe

1. Agrigoroaie, M. Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei. LegalMagazin.ro, 2014. http://legalmagazin.ro/ella-negruzzi-prima-femeie-avocat-din-estul-europei/

2. Bailey, D. W.Prehistoric Figurines. Routledge, New York, 2005.

3. Berciu, D. Neolithic Figurines from Romania. Antiquity XXXIV, (1960), 283–284.

4. Brândușă, Ș. Cine sunt cele șase românce incluse de americani într-un TOP 60 al femeilor care au schimbat lumea. Activenews.ro, 2016. http://www.activenews.ro/cultura/Cine-sunt-cele-SASE-ROMANCE-incluse-de-americani-intr-un-TOP-60-al-femeilor-care-au-schimbat-lumea-132284.

5. Crangan, C. Povestea Elisei Leonida, prima femeie inginer din lume. A studiat în Germania după ce în România a fost respinsă pe criteriul „locul femeii este la cratiţă!“. Adevarul.ro, 2015. http://adevarul.ro/locale/galati/povestea-elisei-leonida-femeie-inginer-lume-studiat-germania-romania-fost-respinsa-criteriul-locul-femeii-cratita-1_55cdd773f5eaafab2c83fa85/index.html.

6. Grünberg, L. and Bragaru, C. Monumente și statui din București: despre construcția simbolică a genului. 2015. http://www.discriminari-urbane.ro/index.php/ghid

7. Ispirescu, P. Aleodor Împărat. https://ro.wikisource.org/wiki/Aleodor_%C3%AEmp%C4%83rat.

8. Ivanov, C. Recensamantul statuilor din Bucuresti: Primaria Capitalei a cheltuit in ultimii 12 ani 43,4 milioane de lei pe statui. Vezi cine le-a realizat, cat au costat si unde sunt amplasate. Hotnews.ro, 2012. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-12965448-recensamantul-statuilor-din-bucuresti-primaria-capitalei-cheltuit-ultimii-12-ani-43-4-milioane-lei-statui-vezi-cine-realizat-cat-costat-unde-sunt-amplasate.htm

9. Ivanov, C. Primaria Capitalei vrea sa dea, in 2016, circa 7 milioane lei pe statui. Primesc bani monumentele “Aripi” si “Rainier al III-lea.” Hotnews.ro, 2016. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20790413-primaria-capitalei-vrea-dea-2016-circa-7-milioane-lei-statui-primesc-bani-monumentele-aripi-rainier-iii-lea.htm

10. Mincan, M. Povestea Sarmizei Bilcescu, prima femeie avocat din Europa. Adevarul.ro, 2014. http://adevarul.ro/cultura/istorie/povestea-sarmizeibilcescu-femeie-avocat-europa-1_532dbc2a0d133766a82247dd/index.html

11. Pătrașcu Zamfirache, C. Istoria româncelor-eroine din „Escadrila Albă“, singura unitate de aviaţie din cel de-Al Doilea Război Mondial formată exclusiv din piloţi femei. Adevărul.ro, 2015. http://adevarul.ro/locale/botosani/istoria-incredibila-romancelor-eroine-escadrila-alba-singura-unitate-aviatie-de-al-doilea-razboi-mondial-formata-exclusiv-piloti-femei-1_5613b15df5eaafab2c5d203c/index.html

12. Reprezentanța Comisiei Europene în România. România – cea mai mică diferență de salarizare între sexe. 2016. https://ec.europa.eu/romania/news/03112016_gender_equality_gap_ro.

13. Rughiniș, C., Grunberg, L., Popescu, R., et al. Alice in Tara Manualelor. 2015. http://researchmaster.ro/alice

14. Tănase, S. Aviatoare românce. 2015. http://www.stelian-tanase.ro/aviatoare-romance

15. Țone, F. Primele aviatoare ale României: zborul şi prăbuşirea. Historia.ro, 2016. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primele-aviatoare-ale-rom-niei-zborul-i-pr-bu-irea

16. Turturică, S. Aviatoarele Romaniei. Din inaltul cerului in beciurile Securitatii. Editura Vremea, 2015.

17. Zară, D. Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume. Adevărul.ro, 2013. http://adevarul.ro/locale/suceava/povestea-sofiei-ionescu-ogrezeanu-femeie-neurochirurg-lume-1_527c9a6ac7b855ff56cee2d1/index.html

Autor: Cosima Rughinis

Sursa: contributors.ro

Mircea Badea &co nu fac gargară cu rahat… se hrănesc

Mircea Badea

Apropierea termenului la care se va da sentinţa în dosarul penal în care directorul executiv al Antenei 3, Sorin Alexandrescu este acuzat că a șantajat compania RCS-RDS a isterizat lătrăii Antenei 3. 

Aceştia în frunte cu limbricul mâncător de rahat, Mircea Badea şi răspopitul cu nume de călău, Gâdea, desfăloară unul din cele mai sumbre linşaje media la  adresa șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Noua găselniţă pare a li se potrivi perfect leprelor de acolo, ei acuzând-o pe doamna Kovesi că ar fi într-o presupusă relație dintre Laura Codruța Kovesi și directorul de marketing al RCS-RDS, Emil Florin Nemeș, acesta fiind, de fapt, motivul  adevărat al declanşării respectivei anchete.

”A apărut un articol într-un săptămânal, e vorba de Cațavencii, cum că Kovesi ar avea o relație cu un domn de la RCS-RDS, de la marketing și PR, dânsul fiind și persoană publică pentru că care joacă în niște spoturi la telefonia DIGI și apare des la televizor. De aceea am spus că este persoană publică, poate chiar vedetă. Îi promit eu că va deveni vedetă.”, a spus Mircea Badea, la Antena 3 comnform   articolului apărut  în Cațavencii,  doamna Kovesi ar avea o relație cu un director în cadrul companiei RCS-RDS. 

 Hotnews spune că, Emil-Florin Nemes este de 7 ani coordonatorul departamentului de marketing si PR al RCS & RDS, compania care detine postul de stiri Digi 24. El a aparut in mai multe reclame la serviciul de telefonie mobila al companiei de telecomunicatii, interpretând rolul unui detinut. Este absolventul Academiei Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Brasov iar intre 2007 si 2009 s-a specializat in domeniul managementului strategic la Universitatea Politehnica din Bucuresti, potrivit profilului sau de Linkedin.

Văzându-l aseară pe Mircea Badea mnă întrebam dacă este doar cretin sau sufere şi cu capul…

”Nu m-ar fi interesat această informație dacă nu aș fi considerat pe bună dreptate că ar avea o relevanță în legătură cu interesul public. Nu mă interesează deloc ce relații are doamna Kovesi. Dacă are legătură cu mine, ca cetățean, mă interesează! După cum bine știm, compania RCS RDS a făcut o plângere penală împotriva companiei Intact.  DNA-ul chiar l-a și reținut și a făcut cerere de arestare pentru directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu. Atunci, întrebarea care se pune în mod legitim în orice țară cilivizată de pe această planetă este: Are vreo legătură, a influențat și influențează în vreun fel relația personală a dnei Kovesi cu acel director de la RCS-RDS dosarul DNA împotriva Intact Group la plângerea RCS-RDS. E o întrebare absolut legitimă care s-ar pune peste tot în lumea civilizată, cu atât mai mult în Statele Unite ale Americii.”, a spus Mircea Badea,  precizînd apoi, în emisiune că, după lansarea acestei întrebări  în spațiul public, nu se aștepta ca doamna Kovesi să și răspundă, ”însă, din fericire, a răspuns.”.

E drept că limbricul se aştepta ca nici motocicliştii să nu răspundă, au făcut-o, iar acum pe pajiştea din faţa clădirii unde Badea îşi mânca căcatul cotidian şi acum miroase de la ce a scăpat el în nădragi cănd a venit motociclistul ăla cu o jumătate de metru mai mititel şi l-a privit urât. Dacă îi şi dădea vreo două cred că se pensiona pe motiv de boală.

”Felul în care a ales să răspundă – scrie EVZ.ro  pentru mine e insuportabil. Am suportat multe dintre toanele acestei doamne dintr-o simpatie personală, dintr-un exces de politețe poate prost exersată. Nu vreau să le mai suport…și am ales să nu mă intereseze amenințările doamnei Kovesi”, a spus Mircea Badea.

„Nu mi-e frică nici de DNA, nici de SRI, nici de pușcărie (…) Privesc agasat stilul amenințător cu care răspunde dna Kovesi, așa că am decis să dau eu în judecată DNA-ul și pe dna Kovesi personal. Ce-o să iasă în Justiția din România, depinde de noroc. Dacă judecătorul e judecător pe bune și nu joacă în câmpul tactic al SRI, dacă judecătorului îi este frică de DNA sau nu… 

Comunicatul DNA difuzat ieri, conținea următoarele afirmații:

„Cu referire la afirmaţiile mincinoase şi denigratoare făcute la emisiunile „În gura presei” şi „Sinteza zilei”, transmise la data de 4.05.2016 la postul de televiziune Antena 3, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere al doamnei Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA:

„Dosarul nr.129/P/2013, prin care mai multe persoane – directori şi acţionari ai Trustului Intact – au fost trimişi în judecată, a fost înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 24 aprilie 2013, înainte de numirea mea în funcţia de procuror şef al DNA .

Atât la data înregistrării dosarului la DNA, cât şi pe durata instrumentării acestuia, nu am cunoscut personal şi nu am discutat cu nicio persoană din conducerea sau cu angajaţi/foşti angajaţi ai companiei care este parte vătămată în dosar.

Rechizitoriul nu a fost confirmat de procurorul şef al DNA, ci de procurorul şef al Secţiei pentru combaterea corupţiei .

Simpla împrejurare că, de-a lungul timpului, am avut relaţii personale cu persoane angajate la o societate comercială nu poate să afecteze imparţialitatea sau legalitatea unui dosar instrumentat de colegii mei din cadrul DNA.

Orice fel de atacuri defăimătoare la adresa mea, inclusiv a vieţii mele personale, vor impune un demers ferm, prin folosirea căilor legale”, se precizează în comunicatul DNA.

Mircea Badea a citit comunicatul DNA și a făcut împreună cu cei din platou următoarele comentarii:

dna Kovesi ne spune că nu a discutat nici cu prietenul dânsei, nici fostul soț al dnei Kovesi care ce să vezi a lucrat tot la RCS-RDS… Mihai Gâdea a completat zâmbind : Ce coincidență…

– întrebare: cum nu l-a cunoscut în 2013 pe fostul soț de care se despărțise prin 2009-2010 și care lucra la RCS-RDS. E mai tare decât Udrea, a completat Mugur Ciuvică.

– haideți să vedem ce linkuri shareuia domnul Nemeș în 2013 cu articole mizerabile la adresa Trustului Intact și a telespectatorilor Antena 3

– discuțiile despre dosarele DNA se purtau în prezența generalului Coldea, un fel de star rock

– nu vi se pare un uriaș conflict de interese să instrumentați dosare penale la adresa competitorilor RCS-RDS? Nu! E lezmajestate!, a urlat Badea. 

– plângerea RCS RDS de șantaj împotriva lui Sorin Alexandrescu se face la Parchetul General și dosarul este cerut la DNA. Urmărirea penală la DNA începe pe 24 mai, iar dna Kovesi este numită pe 15 mai, a completat Mihai Gâdea sugerând că șefa DNA s-a implicat direct în acest dosar.

În aceeaşi amisiune Mircea Badea a arătat ncât de imbecil poate fi …

A acuzat şi de RASISM pe cei care folosesc termenul „mitic”, dovedind că este prea  prostălău ca să  ştie ce înseamnă „rasism” şi nici că, deşi este fiul unei profesoare de linba română, habar nu are că tremenul Mitic este inventat de Caragiale, Mitică fiind un termen generic pentru bucureşteni.

Poate măcar acum va citi şi Mircea Badea … măcar să nu moară la fel de prost cum este:

Mitică

de Ion Luca Caragiale

– Mitică… şi mai cum?

– E destul atâta: Mitică – de vreme ce şi dumneata îl cunoşti tot aşa de bine ca şi mine. Fireşte că trebuie să-l cunoaştem: îl întâlnim atât de des – în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus – în fine pretutindeni.

Mitică este bucureşteanul par excellence1. Şi fiindcă Bucureştii sunt un mic Paris, şi Mitică, se-nţelege, este un mic parizian.

El nu e nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un băiat potrivit în toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original şi inventiv.

Mitică este omul care pentru fiecare ocaziune a vieţii găseşte un cuvânt de spirit la moment, şi pentru asta simpaticul parizian al orientului este foarte căutat şi plăcut în societate.

Mitică are o magazie, un arsenal, o comoară de vorbe, de întrebări, de răspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea să-l cunoască.

Mai cu seamă pe provinciali, micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scânteietoare.

El, de exemplu, inventează pe negândite vorbe ca:

„Cea mai frumoasă fată din lume nu poate da decît ce are!”

sau:

„Viaţa este un vis, moartea o deşteptare!”

ori:

„Ei! madam Popescu, nu există roză fără spini!”

Închipuiţi-vă ce efect fac toate astea asupra spiritului doamnei Popescu!

Dar toate astea sunt vorbe sentimentale, lirice, melancolice, şi deşi şi-n genul acesta Mitică este destul de tare, e încă şi mai tare în genul uşor, picant şi ironic.

„În genul acesta, cel puţin, pot pentru ca să zic că nu am rival!” zice Mitică – şi cu drept cuvânt.

Exemple…

*

Când n-are tutun, îţi cere „o ţigară… suvenir”.

*

Când merge să se-mprumute cu bani:

– Unde ai plecat, Mitică?

– La vânătoare de lei.

*

Îi zici:

– Mitică, faci cinste?

– Nu pot, monşer, că mă strânge un ciorap.

*

Până în anul 1900, când mă-ntâlnea la Sf. Vasile, îmi zicea:

– De un an nu te-am văzut!

Dar în anul acela l-am găsit în seara de 31 decembrie la Gambrinus, tot acolo l-am întâlnit a doua seară, la 1 ianuarie.

L-am salutat; s-a făcut că nu mă cunoaşte. După multă stăruinţă, şi-a adus în fine aminte cine sunt:

– Scuză-mă, neică – a zis Mitică – te uitasem: e un secol de când nu ne-am mai văzut!

*

Ceri într-o băcănie:

– Băiete, o ţuică!

– Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică.

*

– Am deseară lojă la operă; mergi cu mine? zice Mitică.

– Merg… Ce se cântă?

– Relaş, în cinci acte!

*

Intri la Gambrinus; te apropii de Mitică şi-l saluţi; el îţi răspunde amabil:

– Adio!

Îl saluţi la plecare; el îţi răspunde:

– Să-mi scrii!

*

– Ai parale, Mitică?

– Nu umblu cu metal; mi-e frică de trăznet.

*

– Birjar! slobod? întreabă amicul nostru.

– Da, conaşule!…

– Atunci, du-te-acasă.

*

– Dă-mi cusurul2, zic negustorului.

– Nu-i da, d-le, întrerupe Mitică; dumnealui n-are nici un cusur.

*

Un prieten ghindoc se-ntinde să-şi ia pălăria dintr-un cuier prea nalt. Mitică îi strigă:

– Pune o coală de hârtie sub picioare!

*

Mitică zice despre un prietin destituit:

– L-a-naintat…

– …?

– L-a făcut inginer de poduri…

Şi când e în culmea vervei adaogă:

– …detaşat cu serviciul în Cişmegiu: dă muştele afară!

*

Te plângi lui Mitică de cine ştie ce; el nu vrea să te asculte, fiindcă „petiţie fără timbru nu se primeşte”.

*

La restaurant:

– Iaurt ai? întreabă el.

– Este…

– Dă-mi vreo câţiva centimetri.

*

În loc de „usturoi”, zice „vanilie sârbească”, în loc de „vin”, zice „flanelă de Drăgăşani”, şi-n loc de „bilet de bancă”, „poza lui Traian”.

*

Când pleacă pe jos, te invită:

– Hai, că te iau în dreapta.

*

Mitică se urcă pe platforma dinainte a tramvaiului electric; vagonul porneşte; în culmea vitezei, deodată amicul nostru strigă manipulantului:

– Opreşte! ţi-a căzut biciul!

*

Mitică stă cu mai mulţi prietini în colţ la Continental, pe Piaţa Teatrului. Un prietin salută şi sare pe platforma din urmă a tramvaiului, care merge către Sf. Gheorghe.

– Arde-l, birjar! strigă Mitică.

*

– În toiul alegerilor, unde-şi pune Mitică al meu candidatura?

– La Bucureştii-Noi.

– La ce colegiu?

– La colegiul al patrulea3.

*

Te doare măseaua. Ce doctorie îţi recomandă Mitică?

– Rădăcină de cleşte.

*

Ai cerut o bere şi o laşi să-i treacă puţin spuma; Mitică zice:

– Bea-ţi berea, că se răceşte.

*

La Gambrinus:

Mitică, la plecare, către băiatul care a servit:

– Băiete, mi se pare că mi-a picat o băncuţă; vezi, dacă o găseşti mi-o dai înapoi deseară; dacă nu, ia-o tu bacşiş.

*

– Câte ceasuri sunt, Mitică?

– Câte a fost ieri pe vremea asta.

*

– Apropo – zice Mitică – de câţi ani eşti?

– De… atâţia.

– Tocmai cât măgarul mitropolitului!

*

Ţi-ai cumpărat o blană nouă. Te întâlneşti cu Mitică. În loc de „s-o porţi sănătos!” îţi zice:

– Bravos! blană ai; acuma, junghi îţi mai trebuie!

*

– Ţi-aş face curte, domnişoară – zice Mitică unei tinere telegrafiste – dar vai! n-am curaj; ah! ştiu cât eşti de crudelă!

– Cum, domnule Mitică? de unde ştii?

– Parcă eu n-am aflat cum baţi depeşile!

*

Mitică te roagă să pui o vorbă bună la Ministerul de Război, dacă ai vreun prieten, ca s-o numească pe soacră-sa „moaşă militară”.

*

Trenul de plăcere merge-ncet; Mitică zice:

– A ostenit caii. Ori, mai bine:

– A uitat să dea grăunţe la cai!

Trenul se opreşte la o staţie; Mitică:

– A oprit, să le dea apă.

*

E polei. Cade un domn. Mitică strigă:

– Chegle-carambol!

Cade o doamnă:

– S-a rupt gazometrul!

Ş. cl., ş. cl., ş. cl.

Al dracului Mitică!

Note

1. Prin excelenţă (fr.).

2. Restul.

3. În sistemul electoral nu erau decât trei colegii.

Tot retardatul de serviciu al lui Voiculescu se mai arăta extrem de enervat că, vezi Doamne, ar fi fost jignit de faptul că ăla a spus depre el şi colegii lui că fac gargară cu căcat … Greşit, cei de la Antena 3 nu fac gargară cu căcat, îl mănâncă.

P.S. Încă nu am reuşit să înţeleg … oare de ce  colegii lui Badea îl urăsc atât de mult? Dacă ar ţine cât de cât la el, măcar din când în când l-ar duce la un control psihiatric . Cred că rahtodependenţa lui i-a cam afectat creierul … 

%d blogeri au apreciat: