Arhiva

Posts Tagged ‘Tiberiu Niţu’

MELANIA CINCEA: „O stare de fapt care provoacă greață… „

26 ianuarie 2016 Lasă un comentariu

GREAŢĂ

Decizia Curţii Supreme în Dosarul Revoluţiei e o dovadă că epigonii şi purtătorii de interese ai eşaloanele doi – trei ale regimului comunist au învins. Momentan. O stare de fapt care provoacă greață…

Melania Cincea

Melania Cincea

Democraţia post-decembristă în România a început cu stângul. Imediat după Revoluţie, nomenclatura – oameni din eşaloanele secundare ale vechiului regim – s-a regrupat rapid şi a confiscat puterea, prin aranjamente de culise, punând bazele unui regim care, deşi ulterior s-a prezentat ca un artizan al statului democratic după 1989, a fost un demolator al său. Un regim care a început prin confiscarea Revoluţiei, prin crimă (până în 22 Decembrie 1989, ziua căderii dictaturii Ceauşescu, Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România consemnează 162 de morţi, alţi 942 de oameni fiind ucişi până în 27 decembrie, zice-se “de teroriştii lui Ceauşescu”, terorişti neidentificaţi vreodată) şi prin mistificarea adevărului în procesul soţilor Ceauşescu (simulacrul de proces, în care au fost judecaţi în câteva ore şi executaţi, în zi de Crăciun, pentru omorârea a 60.000 de oameni). Un regim care a continuat prin deturnarea idealurilor Revoluţiei – exprimate explicit prin Proclamaţia de la Timişoara, din 11 martie 1990, şi prin manifestaţia-maraton din Piaţa Universităţii, din 22 aprilie – 12 iunie 1990 –, recurgând pentru aceasta la fratricidul din 13 – 15 iunie 1990. Un regim care s-a dovedit nedemocratic, de esenţă neocomunistă, antiliberală şi antipluralistă.

Atunci, în zorii anilor 90, s-a închegat sistemul transpartinic, bazat pe compromis şi îndatorare reciproce, urmând apoi consolidarea lui aproape indestructibilă. Oameni din eşaloanele doi – trei ale regimului comunist, ajunşi în funcţii legislative sau executive importante, au dictat o continuitate, de un rafinament pervers, a sistemului comunist. Şi tot ei au reuşit să ascundă secrete cu care, în Decembrie, am ieşit din comunism, secrete ce trebuiau bine tăinuite. O dovadă este decizia judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție care, în 22 ianuarie 2015, a respins ca inadmisibilă plângerea depusă de Asociația 21 Decembrie 1989, împotriva deciziei de clasare a acestui dosar. Ceea ce s-a întâmplat la ÎCCJ este o sfidare.

O sfidare la adresa victimelor Revoluţiei şi familiilor acestora – mii şi mii de oameni. Acest dosar a vizat uciderea prin împuşcare a 709 persoane, rănirea, tot prin împuşcare, a altor 1.855 de persoane, rănirea, în alte împrejurări, a 343 de persoane şi reţinerea a 924 de personae. 

O sfidare la adresa actului de justiţie în sine. 1. Pentru că dosarul vizează uciderea câtorva sute de oameni, iar din 2010 în România omorul este imprescriptibil. 2. Pentru că, deşi Convenția Europeană a Drepturilor Omului are prioritate în raport cu dreptul intern, încalcă o hotărâre a CEDO care, în 24 mai 2011, a emis o decizie potrivit căreia omorurile comise în timpul Revoluției nu se prescriu, iar anchetele trebuie duse la final. Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, se declară revoltat de faptul că procurorul de sedinţă, care reprezintă Parchetul Militar, a refuzat să primească la dosar deciziile CEDO, prin care s-a dispus reluarea anchetei în Dosarul Revoluţiei: “CEDO a reglementat foarte clar că în acest dosar ancheta trebuie făcută de procurori independenţi, care să nu fi avut niciun grad de subordonare în 1989. Or, procurorul militar, care este astăzi delegat în dosar, este un colonel în subordinea Ministerului Apărării, minister care în Decembrie 1989 a tras în populaţie.” 3. Pentru că judecarea dosarului a fost o bătaie de joc, prin însăşi tergiversarea lui timp de 25 de ani. 4. Pentru că, ani și ani de zile, CSM nu s-a autosesizat și nu a verificat ce scurt-circuite sunt în acest dosar, cine și cu ce scop le produce. 5. Pentru că un om al cărui nume a fost pomenit ca fiind implicat în evenimentele din Decembrie 1989, de partea celor care au tras, a putut ajunge superiorul unor procurori care au anchetat acele evenimente şi care, în octombrie 2015, au decis clasarea dosarului. Mă refer la Tiberiu Nițu, numit, în aprilie 2013, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asta deși, în toamna lui 2012, în presă apărea informația că dl Niţu clasase dosarele Revoluţiei. Iar în primăvara lui 2013, într-un interviu acordat ziare.com, generalul Dan Voinea readucea în spațiul public informația că, în Decembrie 1989, militar fiind, Tiberiu Nițu a deschis focul asupra mulţimii. O informație pe care însuși dl Nițu o confirma, într-un interviu pentru Adevărul, în 2010, declarând: „Era concepţia aia că se trage din casele din apropiere. Şi când s-a zis foc spre casele alea…, am executat foc! Eu, civilii de pe lângă mine care aveau arme, colegii mei, toată lumea. Am tras acolo, dar nu era nimeni. Atât. Alea au fost singurele momente, în noaptea de 22 spre 23 decembrie. De ce să mint? Aş putea să mint, dar n-am niciun interes să ascund. N-am făcut nimic nelegal, n-am împuşcat pe nimeni, n-am omorât pe nimeni. Cu ce sunt vinovat?” De ce s-a mai tras în noaptea de 22 spre 23 Decembrie 1989 și la ordinul cui, din moment ce regimul Ceaușescu fusese înlăturat, iar soții Ceaușescu erau deja la cazarma de la Târgoviște, unde li se pregătea simulacrul de proces, finalizat în două zile, fără drept de recurs, prin executarea celor doi? Era doar una dintre multele întrebări la care se aştepta răspuns în Dosarul Revoluţiei.

Domnilor procurori, care v-ați bătut joc de Dosarul Revoluției, timp de peste 25 de ani, sutele de morți, cărora nu le-ați făcut dreptate, vă lasă să dormiți liniștiți? Dar pe dumneavoastră, domnilor judecători de la ÎCCJ, care, în 22 ianuarie 2015, aţi respins ca inadmisibilă plângerea depusă de Asociația 21 Decembrie 1989, împotriva deciziei de clasare a acestui dosar? Dar pe dumneavoastră, domnilor de la CSM, care nu ați fost interesați de cauzele tergiversării unei anchete pe durata a mai mult de un sfert de veac?

În rest, ce ar mai fi mai de spus? Că noi, cei care am crezut că Justiţia va face lumină în Dosarul Revoluţiei, am fost naivi? Că ei, epigonii şi purtătorii de interese ai eşaloanele doi – trei ale regimului comunist – care, în Decembrie 1989, prin aranjamente de culise, au confiscat puterea, au ajuns în funcţii legislative sau executive importante şi au construit un sistem bazat pe compromis şi îndatorare reciproce – au învins? Cel puţin, până acum. E o stare de fapt care provoacă greață.

Autor:   

Articol publicat pe:

timpolis.ro şi putereaacincea.ro

Data publicării: 25 ianuarie 2016

MONICA MACOVEI: „Mineriada din 13-15 iunie 1990. 25 de ani. Și încă nu s-a făcut dreptate!”

  • Românii au dreptul să-și cunoască istoria. În iunie 1990, în București, au fost omorâți și bătuți oameni. Vinovații trebuie pedepsiți. Eu voi insista foarte mult să aflăm adevărul.

Monica MacoveiAm cerut în repetate rânduri, inclusiv procurorului general, Tiberiu Nițu, finalizarea rapidă și credibilă a anchetelor privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.

Ani de zile, anchetele privind stabilirea celor care se fac vinovați de crimele comise la Mineriada din 13-15 iunie 1990 au fost blocate nejustificat. România a fost condamnată la CEDO, în noiembrie 2012, pentru că procurori din Parchetul General – Secția Parchetelor Militare nu au finalizat anchetele și nu i-au trimis în judecată pe cei vinovați de crimele din timpul Mineriadei.

În timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, ca procuror, am refuzat să emit mandate de arestare pentru manifestanți. Au făcut-o însă alți procurori, și, ulterior, am decis scoaterea de sub urmărire penala a manifestanților, cărora le fuseseră întocmite dosare.

De exemplu, în 59 de dosare am constatat în scris, din proprie inițiativă, că arestările au fost ilegale și imputabile procurorilor respectivi, iar alte zeci de persoane au fost reținute fără niciun mandat între 3 și 8 zile.

Documentul poate fi consultat aici:

https://www.scribd.com/doc/230228884/Informare-Procuratura-militara-demonstranti-iunie-1990-lipsiti-ilegal-de-libertate

Sursa: monica-macovei.ro

Tiberiu Niţu … Rezultate zero: ZERO => Niţu = Procuror general …

8 aprilie 2013 2 comentarii
Oana Schmidt-Haineala,  Tiberiu NițuAcum 4 luni și un pic. Audierea de la CSM. Tiberiu Nițu – aviz negativ, respins. Acum, procuror general.
Sorina Matei
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Dvs. considerati ca ati putea avea acces la interceptari in dosare care sunt in curs?
  • Nitu: Nu inteleg intrebarea.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Haideti sa va repet intrebarea. Stiu ca aveti emotii, dar fiti calm. Cum intelegeti sa asigurati, pe baza progreselor DNA, continuarea realizarii de anchete impartiale? Dvs credeti ca ati fi indreptatit sa solicitati procurorului de caz date de interceptare dintr-un dosar in curs?
  • Nitu: Procurorul general nu trebuie sa se uite in dosarul niciunui procuror. Nu inteleg. 
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Calmati-va!
  • Nitu: Vi se pare ca nu sunt calm?
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Va propuneti o reforma durabila si ireversibila. Stiti foarte bine ca un astfel de deziderat presupune un sacrificiu personal. Pe durata mandatului de prim-adjunct al procurorului general, care a fost programul dvs. de lucru?
  • Nitu: Eu am capacitate de efort.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Cat?
  • Nitu: Aveti dvs. dubii? Spuneti dvs., ca nu sunteti colega mea. 
  • Mona Pivniceru: Este vreo problema? I se aduce o acuzatie ca nu sta dupa ora 4 la serviciu? Daca aveti o informatie certa, prezentati-o.
  • Daniel Morar: Domnul era intrebat cat sta la lucru. Va rog sa va linistiti, sunteti candidat aici, nu ne dati lectii. Dvs la cat plecati de la lucru?
  • Nitu: Cel mai tarziu.
  • Daniel Morar: Nu e pueril sa punem astfel de intrebari. 
  • Daniel Morar: Puteti sa imi raspundeti la intrebare? Dati-ne un motiv pentru care meritati sa fiti procuror general.
  • Nitu: Sunt un procuror cu experienta de 17 ani, un procuror onest, corect si pot face lucruri bune. 
  • Morar: Pe mine m-au intrebat la CSM la investire ce dosare importante am. Si le-am raspuns. Dvs. puteti raspunde?
  • Nitu: De ce faceti diferente intre procurori in tara asta?
  • Oana Schmidt-Haineala: Sunteti extrem de nepoliticos!
  • Morar: Care este raportul dintre procurorul general si procurorul sef al DNA? Procurorul general al Romaniei poate infirma actele unui procuror al DNA?
  • Nitu: De ce sa nu se responsabilizeze actualul sef al DNA? 
  • Morar: Va rog sa imi raspundeti la intrebare. 
  • Nitu: Cred ca puneti o discutie neprincipiala.
  • Morar: Da sau nu.
  • Pivniceru: Va rog sa va linistiti cu totii. Ma stresati pe mine, dar pe audiat!
  • Nitu: Sunt la examenul de grila? Facem evaluari? Va rog, treceti mai departe.
  • Morar: M-am uitat la solutiile dvs. din proiectul managerial pe resurse umane, pe eficientizare. Toate implica majoritar modificari legislative. E ok, cred ca un procuror general trebuie sa propuna si asta. Ce facem in conditiile unei legi date?
  • Nitu: Ne organizam mai bine.
  • Morar: Cum?
  • Nitu: Am raspuns deja colegilor dvs.
  • Morar: Cum?
  • Nitu: Preluarea e o masura temporara. Eu am propus reforma, pe cand dvs. sunteti reticenti la reforma.
  • Morar: Nu e personal, e un limbaj.
  • Nitu: Cred ca e si personal.
  • Morar: Raspundeti-mi, va rog, ca din 4 intrebari nu mi-ati raspuns decat la 2.
  • Nitu: O mai buna organizare, o mai buna comunicare, solutii pentru o repartizare echilibrata a volumului de munca.
  • Morar: Da. Dvs. ati coordonat activitatea sectiei de urmarie penala si DNA, la Ministerul Public. Ce ati facut in aceasta calitate pentru a creste eficienta?
  • Nitu: Am analizat toate propunerile facute de seful sectiei.
  • Morar: Cum ar fi?
  • Nitu: Inclusiv aducerea unor procurori de la alte sectii, o mai buna colaborare cu structurile de politie, delegarea unor politisti de la IGPR, la sectia de urmarire penala.
  • Morar: Care era volumul de munca, cate dosare se solutionau?
  • Nitu: Nu mai stiu. Nu pot sa va dau o cifra.
  • Morar: Cate rechizitorii intr-un an?
  • Nitu: Foarte putine.
  • Morar: Cat exact? Eu am cifre statistice de 15 ani.
  • Nitu: Ma bucur, aveti o memorie buna.
  • Morar: Ati coordonat direct sectia de urmarie penala. Ce rezultate a avut sectia?
  • Nitu: Tin sa precizez ca directorul sectiei este seful sectiei. Eu am coordonat activitatea si a sectiei si a altei sectii si a altor parchete din tara asta.
  • Morar: Va intreb doar de sectia de urmarie penala. Ce rezultate a avut?
  • Nitu: Rezultatele sunt in statistici.
  • Morar: Va spun eu: pe conflict de intereze zero, pe combaterea coruptiei zero.
  • Nitu: Si e raspunderea mea?
  • Morar: Eu nu candidez, va pun intrebari. Nu ma intrebati pe mine. Ati spus ca o problema grava ar fi recuperarea prejudiciilor in dosarele instrumentate. Care este activitatea Ministerului in acest domeniu? Cam cat sechestreaza procurorii?
  • Nitu: Cel mai mult sechestreaza procurorii de la DNA si DIICOT.
  • Morar: Cam cat?
  • Nitu: Nu am cifre. Veniti cu o statistica in fata si imi cereti cifre?
  • Morar: Mie asa mi s-a cerut cand am fost audiat de CSM.
  • Nitu: Eu trec prin cea mai grea procedura.
  • Morar: Daca doamna ministru vrea, de ce vreti asa greu doamna ministru? Deci cum va propuneti sa cresteti eficienta, daca nu aveti nicio idee?
  • Nitu: Cum nu am nicio idee? Tot ce am vorbit pana acum. O mai buna organizare, de aici trebuie sa plecam.
  • Morar: Ne puteti explica cum ati obtinut cei 8.000 de metri patrati ca revolutionar?
  • Nitu. Da, in baza unei legi. Cu orice alta ocazie va explic. Acum de ce sa va explic? Nu am facut nimic ilegal, Nu am fraudat nimic.
  • Morar: Deci ne puteti explica.
  • Nitu: Nu am fraudat nimic, ce vreti sa insinuati? Dvs vreti sa planeze asupra mea o prezumtie de necinste. Am facut o cerere. Sunt foarte impacat, nu am facut nimic.
  • Morar: Linistiti-va. V-au fost puse intrebari. Puteti spune nu raspund si asta este.
  • Oana Schmidt-Haineala: Cand ati formulat aceasta cerere, ocupati o functie de conducere in Ministerul Public?
  • Nitu: Da!
  • Oana Schmidt-Haineala: Va multumesc!

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Mona vrea, Băsescu zice ”BA”

18 ianuarie 2013 Lasă un comentariu

Preşedintele  Băsescu a respins respinge propunerile de numire a lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie pentru funcţia de procuror general şi cea de şef la DNA, propunerile înaintate de Ministrul Justiției Mona Pivniceru,  pentru șefia Parchetului General și a DNA.

Mona Pivniceru

Un comunicat al Administrației Prezidențiale anunță că „Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte Traian Băsescu este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie”.

Totodată „pentru a accepta, în viitor, propunerile făcute de ministrul Justiţiei este necesară revizuirea totală a procedurii de selecţie a procurorilor care urmează a-i fi propuşi pentru funcţii de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în Direcţia Naţională Anticorupţie” – atenționează șeful statului, Traian Băsescu.

Cei doi primiseră aviz negativ și din partea CSM, după niște audieri extrem de tensionate, în luna noiembrie, examinarea arătând că aceștia erau slab pregătiți. Singurul vot de susţinere pentru cei doi candidaţi în ședința CSM a fost dat de către Mona Pivniceru.

%d blogeri au apreciat: