Arhiva

Posts Tagged ‘Tiraspol’

Când Medvedev pupă Republica Moldova în Starleţ, aceasta dă frumos din codiţă

Se pare că Republica Moldova de când are un Starleţ în frunte doreşte să revină la status qvo-ul din 2012.

Într-o discuţie telefonică  între premierul rus Dmitri Medvedev şi noul premier moldovean, Valeriu Streleț, a apărut propunerea de a se relua „cât mai curând posibil a activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, ultima şedinţă a căreia a avut loc în anul 2012.”

Deci, cum ar veni,  Republica Moldova mai visează că este posibil să sugă şi de la Europa şi de la Federaţia Rusă. 

Poate la dreapta de Prut nu se ştie zicerea conform căreia mielul vrea să sugă de la două oi moare flămând.

A băli la binefaceriule venite din Europa şi a da frumos din coadă când te mângâie pe scăfârlie Moscova este politica cea mai neinspirată pe care o poate face statul moldovean.

Poate ar trebui să îi amintească lui Starleţ cineva cât de frumos făcea Ucraina în faţa Rusiei şi cum aceasta, permiţând rămânerea Flotei Mării Negre a Rusiei contra  unui preţ mic la gaz, a făcut exact ce dorea Moscova. Când a început povestea crimeeană, respectiva flotă a drăngănit un pic din arme şi armata ucraineană s-a scăpat în izmene.

Să fie oare această discuţie începutul sfârşitului drumului Moldovei spre Europa?

Discuție telefonică dintre Streleț și Medvedev. Ce au stabilit oficialii 

Valriu Starleţ - Dmitri Medvedev

Valriu Starleţ – Dmitri Medvedev

Premierul Valeriu Streleț a avut astăzi o discuție telefonică cu omologul său de la Moscova, Dmitri Medvedev. Șeful Guvernului rus l-a felicitat pe Valeriu Streleţ cu ocazia învestirii în funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Mai mult, cei doi au discutat subiectele de actualitate de pe agenda relaţiilor bilaterale moldo-ruse, pledând pentru promovarea de mai departe a dialogului politic între cele două ţări, dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, energetic şi cel umanitar, informează UNIMEDIA.

De asemenea, cei doi şefi de guvern s-au pronunţat pentru reluarea cât mai curând posibil a activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, ultima şedinţă a căreia a avut loc în anul 2012.

Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problematica reglementării conflictului transnistrean, fiind remarcată necesitatea revigorării procesului de negocieri şi întreprinderii unor acţiuni concrete menite să contribuie la consolidarea încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol. Premierul Valeriu Streleţ a pledat pentru finalizarea procesului de retragere a forţelor militare şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova.

Premierul moldovean l-a invitat pe omologul său rus să întreprindă o vizită în Republica Moldova.

Sursa articolului: unimedia.info

RĂZBOI PE NISTRU … paranoia sau clarviziune? Ori e vorba de un război neterminat?

Vitalie Călugăreanu, jurnalist de la Chişinău publică în capital.ro  un articol în titlul căruia  care exclamă  „Pericol de război la Nistru!”…

Deşi pune asta în gura publicaţiei DEUTSCHE WELLE având în vedere că omul prestează pentru D.W. Chişinău putem crede că zicerea cu semnul exclamării ţeapăn ca un deget de ginecolog îi aparţine totuşi … de aceea ne putem întreba dacă Vitalie este clarvăzător ori paranoic?

Pe de altă parte, mie povestea aceasta îmi aminteşte de un bătrân care, cu ani în urmă, vorbind de Republica Moldova, de Transnistria, de război … îmi spunea că acolo există un război neterminat şi  războaiele neterminate fac mai multe victime şi va custa mult mai mult decât cele duse la capăt.

Să fie oare adevărat ce se auzea în urmă cu câţiva ani, că deşi au semnat la Istanbul un act prin care Armata a 14-a are urma să se retragă doar un act care să adoarmă atenţia, ei înşişi pregătind un război de să nu mai stea piatră pe piatră?

TANC

 

DEUTSCHE WELLE: Pericol de război la Nistru!

Vitalie CălugăreanuReprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale şi observatori independenţi care monitorizează situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova atenţionează asupra unei posibile escaladări a situaţiei la Nistru în această vară.

Potrivit experţilor militari de la Chişinău, situaţia ar putea fi împinsă de anumite grupări influente de la Moscova, cu mâna regimului separatist de la Tiraspol, „până la vărsări de sânge”, pentru a bloca, astfel, intenţia Chişinăului de a parafa, la toamnă, Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu UE, la sumitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Titlurile la această temă, apărute în presa de la Chişinău sunt înspăimântătoare.

Şi autorităţile moldovene sunt îngrijorate, dar spun că situaţia este încă sub control. Zilele trecute, postul de radio „Vocea Rusiei” titra că la Nistru conflictul îngheţat poate oricând escalada. Experţii citaţi de postul rusesc de radio legau „iminentele ostilităţi armate” de ceea ce ei numeau „demarcarea frontierei“, decretată săptămâna trecută de liderul separatist de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Decretul semnat de liderul transnistrean, întitulat: „Cu privire la frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene”, stabileşte limitele aşa-numitei graniţe, în care a fost inclus şi oraşul Tighina, cu trei sate aflate sub jurisdicţia Chişinăului, printre care şi satul Varniţa. Conform decretului emis de Şevciuk, timp de câteva zile după intarea în vigoare a documentului, aşa-numita graniţă ar urma să fie demarcată cu „piloni de frontiră” şi „turnuri de observaţie”, regimul de trecere a aşa-zisei frontiere moldo-transnistrene urmând a fi înăsprit din partea forţelor separatiste. Dacă aceşti paşi vor fi întreprinşi de separatiştii de la Tiraspol, Chişinăul va fi pus în situaţia de a-şi apăra integritatea.

Cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul?

Răspuns la această întrebare oferă publicistul moldovean Nicolae Negru: “Chişinăul trebuie să-şi păstreze calmul, oricât de „timidă” ar părea reacţia sa. E mai bine să pari timid, decât iresponsabil. Calm, calculat nu înseamnă însă laş. Adevărul trebuie rostit, cetăţenii Republicii Moldova, dar şi opinia publică internaţională trebuie să afle cine este adevăratul agresor şi ce scop urmăreşte acesta. Parlamentul (care va discuta joi, 20 iunie, această chestiune într-o şedinţă extraordinară închisă), trebuie să spună lucrurilor pe nume, că e vorba despre o reeditare a războiului din 1992, început de Rusia, sub alt pretext. Numai astfel putem conta pe ajutorul UE, SUA, OSCE şi ONU”, susţine Nicolae Negru.

Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti a convocat luni Consiliul Suprem de Securitate pe fondul tensiunilor crescânde dintre Chişinău şi Tiraspol. „Analizând comportamentul separatiştilor, mă îndrept spre gândul că cineva doreşte destabilizarea situaţiei. Atunci când Republica Moldova reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de procesul de integrare europeană, apar probleme din partea susţinătorilor Transnistriei”, a remarcat, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, preşedintele Nicolae Timofti. El a spus că a avut o discutie cu omologul sau de la Kiev, Viktor Ianukovici, pe care l-a încurajat să ia atitudine faţă de tensiunile de la Nistru, Ucraina fiind ţara care deţine momentan preşedinţia rotativă a OSCE şi care face parte din formatul de negocieri 5+2 în dosarul transnistrean.

Semnal de alarmă din partea OSCE

În scurt timp, OSCE a difuzat un comunicat oficial în care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia unilaterală a părţii transnistrene privind aşa-numitul act normativ cu privire la frontiera de stat emis de Evghenii Şevciuk. Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Kojara cheamă părţile implicate în conflictul transnistrean să nu complice procesul de negocieri prin acţiuni unilaterale.

Şi şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău, Mihai Balan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evenimentele care au loc la Varniţa. El a apreciat că „ceea ce se înâmplă este o provocare” şi a spus că „trebuie să fim vigilenţi şi să păstrăm echilibrul”.

Acum câteva zile, ziarul moscovit “Kommersant” scria că situaţia recentă de pe malurile Nistrului se aseamănă foarte mult cu situaţia premergătoare războiului ruso-georgian din 2008. “Nu uitaţi că acordurile de la Vilnius vor fi semnate nu numai cu Republica Moldova, dar şi cu Ucraina, care monitorizează negocierile privind conflictul transnistrean, în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, iar destabilizarea situaţiei în regiune va lovi atât Chişinăul cât şi Kievul”, scrie publicaţia menţionată, care citează „un diplomat implicat în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean”.

Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinãu au prezentat luni o declaraţie cu privire la evoluţia situaţiei în raioanele de est ale Republicii Moldova. Semnatarii solicitã ca “UE şi SUA, în calitate de parteneri ai Republicii Moldova, să manifeste vigilenţă maximă şi să anticipeze posibila degradare a situaţiei în zonă”, iar “OSCE şi Ucraina să nu admită declanşarea vreunui conflict armat în regiunea transnistreană şi alimentarea acestuia din exterior”. În paralel, structurile de stat ale Republicii Moldova sunt îndemnate “să ia o atitudine fermă faţă de posibilele provocări, să nu se lase atrase în capcanele pregătite şi să continue ferm parcursul european al Moldovei”. Experţii mai cer ca Federaţia Rusă să respecte prevederile Tratatului de prietenie şi colaborare cu Republica Moldova, semnat la 19 noiembrie 2001.

Europarlamentarul lituanian Vytautas Landsbergis, primul preşedinte al Lituaniei după desprinderea de URSS, susţine că existã probabilitatea ca Transnistria să-şi proclame oricând independenţa şi să declare că se află sub protectorat rusesc. Acest lucru se va produce, consideră fostul preşedinte lituanian, dacă Moscova va dori sã divizeze Republica Moldova. „Nu văd nici o şansă pentru o soluţie la acest conflict, câtă vreme este o situaţie total dependentă de Kremlin. Câtă vreme Rusia va folosi Transnistria ca pe o unealtă pentru a înrăutăţi situaţia în Moldova şi va ţine Moldova în afara UE, acest conflict va rămâne aşa cum îl ştim”, a declarat Vytautas Landsbergis.

Trubaduri ruşi la televiziunile din Moldova

Prezent la Chişinău (nu se ştie cu ce ocazie), politologul rus Aleksandr Dughin a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că “armata rusă va rămâne în Transnistria, deoarece aceasta este garanţia că forţele NATO nu vor pătrunde în acest spaţiu” şi a vorbit despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Euroasiatică. (…) „Pentru Rusia, obiectivul numărul unu este apărarea graniţelor şi ca blocul NATO să nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial şi pentru asta vom face orice scheme şi formule. Rusia va face apel la folosirea forţei în Transnistria, doar dacă NATO va veni în Moldova”, a conchis politologul rus.

În replică, directorul de program din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, i-a „mulţumit” zeflemitor lui Dughin că îi ameninţă cu război pe moldoveni la ei în casă: „Înainte de a spune despre visul euroasiatic, scoateţi trupele militare din Transnistria. Să arate Rusia că nu ne ia drept vasal, ci ca partener de discuţii, că nu trebuie să fim robi în Uniunea Euroasiatică, ci vom fi parteneri cu drepturi egale. Uniunea Euroasiatică înseamnă mult zgomot din nimic. Dacă Uniunea Europeană înseamnă o serie de reguli bine definite, atunci Uniunea Euroasiatică este un balon de săpun„, a menţionat Nantoi. El a acuzat Rusia că susţine regimul separatist de la Tiraspol: „Diferendul transnistrean este un conflict între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Rusia este unicul stat care sfidează cinic suveranitatea Republicii Moldova şi care susţine acest regim falimentar şi xenofob în regiunea de Est a ţării”, a conchis Oazu Nantoi.

Autor: Vitalie CălugăreanuDW-Chişinău 

Data publicării: Miercuri, 19 Iunie 2013

Sursa: capital.ro

Interesant articol, dar tot nu cred că Vitalie are şanse să ajungă membru al Academiei Moldovei cum zice pe contul său de  Facebook

Vitalie Călugăreanu  .

E adevărat, cineva îi  şi dă un fel de răspums prin învăluire… cică:  „50000 de uro si vsio, esti prezident” …

Vitalie Călugăreanu ..Nu ştiu eu ce monede sunt uro si vsio, dar dacă pentru preşedinte trebuie vreo 50.000, pentru academie, 5000 ar trebui să ajungă. Sau,  poate cu două pachete de ţigări şi o sticlă de vodcă de pufoaică se rezolvă… 😀

Şi totuşi, un nou război? Ţîţîţî … 

 

În perspectiva asocierii cu UE, R. Moldova are nevoie de semnarea a două acorduri esenţiale: acordul de comerţ liber şi acordul de liberalizare a vizelor. Pentru asta e nevoie însă de securizarea frontierei estice.

23 iunie 2013 Un comentariu

 

 

 

Teritorii contra UE sau de ce Transnistria nu e Kosovo?

Dan Dungciu„Zece ani m-am minţiti pe mine însumi că provincia Kosovo este a noastră, deşi aceasta este scris în Constituţie. Astăzi nu mai ajută la nimic. Preşedintele Serbiei nu poate merge liber în Kosovo, la fel ca premierul, miniştrii, poliţia sau armata” (premierului sârb Ivica Dacic, martie 2013).

Anii 2013-2014 vor fi hotărâtori pentru politicienii de la Chişinău. Cum se putea anticipa cu uşurinţă, urmează decizii esenţiale pentru viitorul cetăţenilor R. Moldova. Cu atât mai suspectă şi necugetată pare acum tentativa celor care au desfiinţat Alianţa pentru Integrare Europeană, înlocuită, in extremis, cu o salutară Coaliţie proeurpeană marcată, însă, de timpul pierdut în ultimele şase luni, tensiunile interne acumulate şi majoritate precară în Parlament.

Tabloul arată aşa: În perspectiva asocierii cu UE, R. Moldova are nevoie de semnarea a două acorduri esenţiale: acordul de comerţ liber şi acordul de liberalizare a vizelor. Pentru asta e nevoie însă de securizarea frontierei estice. Condiţia este cunoscută, nenegociabilă, indiferent despre ce guvern ar fi fost la Chişinău. Cu ceva vreme în urmă, se lansase, timid, ideea ca EUBAM, respectiv misiunea europeană de asistenţă la frontiera de est a RM (între regiunea transnistreană şi Ucraina) să preia această sarcină. Ideea a murit înainte de a se naşte cu adevărat. În aceste condiţii, Chişinăului nu îi rămâne decât să securizeze „frontiera” teritoriului pe care îl controlează, respectiv linia de demarcaţie de regiunea separatistă transnistreană. Că se va numi „frontieră administrativă” sau „zonă de frontieră”, contează mai puţin. Şi, tacit, Chişinăul a purces la securizarea acesteia. Tăcut, fără vorbe, sperând, parcă, să treacă totul neobservat, RM încerca să fie şi cu slănina în pod (condiţiile UE) şi cu sufletul în rai (eliminarea suspiciunii de separare de Transnistria).

Era limpede însă că va veni şi momentul adevărului, respectiv al contr-reacţiei. Şi la acesta asistăm acum, iar gesturile „autorităţilor” de la Tiraspol trebuie citite în această grilă. Recenta decizie a liderului regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk – acelaşi care mai ieri era invitat la Chişinău şi pentru care fuseseră acoperite toate simbolurile RM! -, a semnat zilele trecute un document privind „frontiera de stat” a regiunii, în care este inclus satul Varniţa, dar şi opt localităţi aflate sub jurisdicţia R. Moldova. Moscova, via Tiraspol, a simţit că are o cale ieală de atac şi a reacţionat în consecinţă.

Stupoarea autorităţilor de la Chişinău şi a observatorilor externi este, prin urmare, ipocrită. La ce trebuia să ne aşteptăm? La un salut cordial şi prietenesc din partea Rusiei pentru parcursul european al RM? La presiuni din partea Tiraspolului pentru retragerea trupelor ruse? Evident, nu. Iar ceea ce face acum Moscova, via Tiraspol, este ceea ce a făcut cu Transnistria de la război încoace: blochează parcursul occidental al Chişinăului. Problema nu este deci ce face Rusia, ci ce (poate) face Chişinăul în asemenea condiţii. Ce va face în condiţiile în care provocările pe Nistru vor continua, dincolo de reacţii verbale sau apostrofările reprezentanţilor OSCE?

Până la urmă va trebui să ia o decizie. Drumul european, presupune, obligatoriu, o frontieră estică consilidată şi controlată de Chişinău, pentru că, odată semnate acordurile economice, UE va începe de la Oceanul Atlantic şi se va încheia la… frontiera estică a R. Moldova. Prin urmare, orice pudibonderii legate de această temă sunt complet ridicole. Dar discuţiile vor exploda la Chişinău. Între cei care vor „UE şi apoi reîntregire” şi cei care vor „reîntregire, apoi discuţii eventuale cu UE”. Aşa cum va reapare în discuţia publică o hotărâre mai veche a Parlamentului R. Moldova unde Transnistria era considerată „teritoriu ocupat” în urma războiului de pe Nistru…

Cazul Kosovo va intra în joc, inevitabil, şi va inflama unele voci publice. Sigur, pe fond (istorie, genealogia separtismului), Kosovo înseamnă altceva decât Transnistria. Şi totuşi, un precedent se va crea: faptul că Serbia poate ceda teritorii – al doilea caz european după Franţa cu Algeria -, în schimbul beneficiilor din partea UE! Acest aspect nu va putea fi evitat. Aşa cum Serbia va putea ceda teritorii în schimbul integrării în UE, de ce – se vor întreba unii – R. Moldova nu va putea face la fel? Indiferent ce răspuns vom da acestei chestiuni, interogaţia ca atare nu va putea fi ignorată. Va fi asumat sau nu acest punct de vedere, vom vedea.

Şi totuşi, Transnistria nu e Kosovo! Paradox? În niciun ca. Cei care se vituperează la orice comparaţie Kosovo/Transnistria se pot linişti. Dar asta nu e bine deloc! Să nu ajungem în clipa când toţi, inclusiv cei care acum apără integritatea RM cu îndârjire, să regrete că nu este aşa. Căci mai este o posibilă interpretare a gestului intempestiv al lui Evgheni Sevciuk: a semnat documentul în care scrie că „frontiera de stat” a Transnistreie va fi apărată militar tocmai pentru că simte că Chişinăul s-ar putea despărţi de Tiraspol şi va accepta idea de „teritorii contra UE”. Şi de aceea au început presiunile şi provocările. Nu pentru ca Rusia să recunoască Transnistria, nu pentru ca Tiraspolul să se separe de Chişinău, ci pentru ca Chişinăul să nu se separe de Tiraspol!

În acest caz, viitorul este sumbru. Nistrul stă să dea în clocot, pentru că orice semnătură pe un accord cu UE la Chişinău poate deveni, prin recul, o semnătură pe o declaraţie de război la Tiraspol.

Autor: DAN DUNGACIU

Sursa: romanialibera.ro

Maimuțoiul Rogozin, exponentul unui Kermiln isterizat…. (o fi având vreo legătură această isterie cu reacția la exploatarea gazelor de șist în România?)

Înțelegând că influența ei în lume devine tot mai mică, Moscova se isterizează și arogantă trimite tot felul de maimuțoi să o reprezinte prion vecinătăți.

Unul din aceștia este Dmitri Rogozin, un isteric naționalist, cu grave probleme sus… la mansardă… (Deh, vodca rusească tradițională dizolvă chiar și cele mai rusești creiere.

Pentru a arăta ”Ia uite ce mușchi am” în perioada 2008-2011 a fost ambasador al Rusiei la NATO.

 La finalul anului trecut, el a fost numit în funcţia de vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial rus. În februarie, preşedintele Medvedev i-a mai încredinţat o sarcină, aceea de a conduce negocierile Moscovei cu NATO privind scutul antirachetă.

Înainte de a fi ambasador la NATO, Rogozin a avut o misiune similară celei din Transnistria – negocierea chestiunilor legate de enclava Kaliningrad, înainte de aderarea ţărilor baltice la NATO. Rogozin a fost numit în aceeaşi zi în două funcţii care vizează Republica Moldova: reprezentant special al Kremlinului pentru conflictul transnistrean şi preşedinte al Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică cu Republica Moldova.

Numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentat al Moscovei pentru Transnistria provoaca iritare la Chisinau si Bucuresti

Chişinăul este nemultumit de initiativa Kremlinului de a-l numi pe Dmitri Rogozin drept reprezentant al Rusiei pentru Transnistria, considerand ca este vorba despre inca o incercare a Moscovei de a oferi legitimitate regimului de la Tiraspol. La randul sau, consilierul prezidential de la Bucuresti Iulian Chifu este de parere ca Romania trebuie sa numeasca si ea un diplomat cu responsabilitati pe probleme de securitate est-europeana care sa contracareze desemnarea lui Rogozin.

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova a fost convocat, saptamana trecuta, la Ministerul de Externe de la Chisinau pentru a da explicaţii în legătură cu numirea lui Dmitri Rogozin (foto) în calitate de „reprezentant special al preşedintelui rus pentru Transnistria”.
 
„Am luat act cu surprindere de această decizie a autorităţilor Federaţiei Ruse care nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Chişinăul va întreprinde acţiuni corespunzătoare, prin canale diplomatice, pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă emis de Ministerul de Externe de la Chişinău, citat deDeutsche Welle.
 
 
Chişinăul protestează diplomatic
 
Într-o declaraţie de presă, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a menţionat că „Moldova aşteaptă să înţeleagă motivele ce au determinat această decizie a Rusiei”. „Noi mizăm pe o relaţie bazată pe respect reciproc”. (…) „Nemulţumirile încep în primul rând de la formularea “Rogozin este numit reprezentant pentru Transnistria”. Eu nu cunosc aşa entitate. Puteau să spună regiunea transnistreană a Repubicii Moldova”, a explicat Iurie Leancă. El susţine că „era de datoria Moscovei să se consulte cu Chişinăul în asemenea situaţii sau cel puţin să-şi anunţe din timp intenţiile… Este straniu că ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov, a fost recent la Moscova şi nu a fost informat despre această chestiune”, a conchis ministrul Leancă.
 
In calitate de ambasador al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin s-a remarcat printr-o serie de replici tăioase la adresa României şi a Statelor Unite ale Americii în perioada când se discuta despre decizia SUA de a amplasa în România elemente ale scutului antirachetă.
 
 
Instrucţiuni pentru Rogozin
 
Rogozin a anunţat că va efectua o vizită de documentare la Tiraspol în luna aprilie, după care va începe implementarea instrucţiunilor primite din partea conducerii Federaţiei Ruse. Noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a salutat numirea lui Rogozin în funcţia de reprezentant special pentru regiunea transnistreană. El i-a expediat o scrisoare de felicitare lui Rogozin în care a menţionat că numirea sa „va contribui la dezvoltarea relaţiilor între Tiraspol şi Moscova”.
 
 
Şevciuk reînvie odiosul „plan Primakov”
 
Mai mult, un comunicat al pretinsului minister transnistrean de externe, prin care se încearcă justificarea numirii lui Rogozin, readuce în prim plan controversatul „Memorandum Primakov” din 8 mai 1997 care pune Chişinăul şi Tiraspolul pe poziţii egale în procesul de negocieri.
 
„Considerăm important să amintim de Memorandumul privind bazele normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, semnat la 8 mai 1997, inclusiv de către preşedintele Republicii Moldova. În conformitate cu punctul 3 al acestui document, Transnistria are dreptul să stabilească şi să întreţină de sine stătător contacte internaţionale în astfel de domenii ca economic, ştiinţifico-tehnic, cultural etc.”, se menţionează în comunicatul pretinsului minister transnistrean de externe.
 
Unii analişti politici de la Chişinău atenţionează că trimiterea lui Rogozin în misiune la Tiraspol nu a fost întâmplătoare. Ei cred că „instrucţiunile Kremlinului” pe care Rogozin ar urma să le implementeze după vizita sa la Tiraspol, în luna aprilie, se referă la pregătirea terenului pentru recunoaşterea Transnistriei de către Rusia.
 
După ce diplomaţia de la Chişinău şi-a exprimat protestul faţă de numirea lui Dmitrii Rogozin în funcţia de „reprezentant pentru Transnistria”, preşedintele rus Dmitrii Medvedev l-a numit pe Rogozin şi în funcţia de copreşedinte al Comisiei Interparlamentare de Cooperare Economică moldo-rusă.
 
 
Nezavisimaia gazeta: Numirea lui Rogozin, start al politicii lui Putin in spatiul postsovietic
 
Ministerul moldovean de Externe l-a sfatuit pe presedintele Rusiei sa convina cu autoritatile molodovene deciziile luate in legatura cu nerecunoscuta republica, iar ajutorul umanitar destinat regimului de la Tiraspol sa fie trimis nu direct, ci prin Chisinau. Motivul acestei izbucniri emotionale a fost numirea lui Dmitri Rogozin in functia de emisar permanent al presedintelui rus in Transnistria. In capitala Moldovei, aceasta numire a fost apreciata drept start al politicii lui Vladimir Putin in spatiul postsovietic, scrie Nezavisimaia gazeta.
 
„Rogozin este o figura puternica, iar desemnarea lui ca reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria a fost pentru Chisinau o senzatie. Ce poate insemna asta? Va sustine in continuare Rusia acelasi statut pentru Transnistria sau va permite dezlegarea acestui nod, obligand Chisinaul la un acord in conditiile Moscovei? Mai degraba a doua varianta. In caz contrar, putea fi numit in aceasta pozitie oricine altcineva. Dar Rogozin, care s-a evidentiat deja la Bruxelles, poate inclina balanta negocierilor in format 5+1 in interesul Rusiei. Astfel ca tratativele pot deveni platforma de negociere nu atat pentru aceasta regiune, cat pentru Siria, spre exemplu, pentru sitemele de aparare aeriana in Europa etc”, a comentat pentru NG directorul Institutului pentru politica sociala, Arcadie Barbarosie.
 
„Pentru noi, numirea lui Rogozin a fost o surpriza totala. Pe de o parte, aceasta decizie poate confirma importanta acordata de Federatia Rusa procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de alta, acest pas nu a fost convenit in prealabil cu autoritatile moldovene”, se subliniaza in documentul MAE de la Chisinau citat de Nezavisimaia gazeta.
 
Institutia precizeaza ca va incerca prin canale diplomatice sa obtina explicatii corespunzatoare in legatura cu o hotarare care „afecteaza in mod direct o parte componenta a Moldovei”. In acest context, seful diplomatiei de la Chisinau, Iurie Leanca, a afirmat ca ajutorul financiar acordat Transnistriei de Rusia trebuie sa ajunga la destinatie prin Chisinau. Ministrul a mentionat ca aceasta pozitie a Moldovei a fost adusa la cunostina Moscovei.
 
Chisinaul a primit raspuns, dar nu din partea Moscovei, ci a Tiraspolului. MAE transnistrean a afirmat ca decizia legata de Rogozin corespunde in totalitate pozitiei oficiale a Rusiei ca participant la procesul de reglementare a conflictului si menit sa apere interesele a peste 60.000 de cetateni ai Federatiei ruse care traiesc in regiune.
 
„Cu Rusia trebuie sa lucrezi. Oricum, nu trebuie sa scuipi in directia ei, asa cum isi permit unii dintre politicienii nostrii, aflati la putere. Iar numirea lui Rogozin, care are reputatia de politician dur si lipsit de compromisuri, este un semnal clar de neincredere a conducerii Federatiei Ruse fata de actuala elita politica de la Chisinau”, a estimat fostul ambasador al Moldovei la Bucuresti, Emil Ciobu. „Pe teritoriul Romaniei sunt deja patru baze militare ale NATO. Poate Rusia ramane indiferenta?”, a intrebat el retoric.
 
„Numirea lui Rogozin denota intentiile Kremlinului de a spori gradul de eficienta a politicii sale in regiune. Ce va insemna asta in realitate, cred ca vom avea ocazia sa aflam cat se poate de curand. Deocamdata, se poate spune numai ca Tiraspolul este optimist, iar Chisinaul, dimpotriva, este pesimist”, a apreciat, pe de alta parte, politologul Victor Josu.
 
 
Rogozin sfidator: In cotet s-a facut zarva
 
”Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”. Dmitri Rogozin a scris aceste cuvinte pe contul sau de Twitter, făcând aluzie la reacţia Chişinăului faţă de recenta sa numire ca reprezentant special al Kremlinului pentru autoproclamata RMN, transmite Agerpres.
 
 
Consilierul prezidenţial Iulian Chifu: securitatea în spaţiul ex-sovietic trebuie să redevină o prioritate a politicii externe a României
 
Consilierul prezidential Iulian Chifu, citat de Adevarul, crede că numirea lui Dmitri Rogozin în postura de „trimis special pentru Transnistria” şi şef al părţii ruse în Comitetul de cooperare interministerială Federaţia Rusă – Republica Moldova, păstrându-şi poziţia de vicepremier pentru industria militară şi agenda critică în privinţa scutului antirachetă, este un semnal puternic potrivit caruia Moscova transmite Europei şi Americii deopotrivă că miza regiunii transnistrene, cu tot ce înseamnă ea geopolitic, în termeni de securitate şi relevanţă simbolică, s-a schimbat dramatic, că greutatea Moscovei s-a aşezat solid şi pe un termen de durată pe problematica regiunii separatiste nistrene a Republicii Moldova.
 
In aceste conditii, crede Chifu, România este în situaţia în care trebuie să dea tonul şi să asume că a înţeles acest mesaj şi că ridică de jos mănuşa aruncată, că nu trimite în derizoriu şi nici nu desconsideră acest gest de început de nou mandat al lui Vladimir Putin – deşi numirea a făcut-o formal preşedintele încă în funcţie, Medvedev. 
 
Revenirea la agenda de securitate e absolut necesară, cred Chifu, pentru că deja s-a pierdut prea mult timp, iar cultura impusă de soluţia germană la criză, austeritatea şi controlul cheltuielilor publice au transformat politica în contabilitate şi au scos de pe agendă componente importante ale acţiunii conducătorilor naţiunilor europene, în special. Numirea lui Rogozin readuce securitatea în prim-plan, conchide el.
 
Iulian Chifu este de parere ca Romania trebuie sa numeasca si ea un diplomat, pe probleme de securitate est-europene, pentru a contracara numirea lui Rogozin, a carui menire ar fi sa aiba „o diplomatică susţinută, ieşiri publice mai bine ţintite şi relevante pentru efectul de antrenare şi coagulare al sprijinului aliat” care „să privească, în mod specific, la Republica Moldova şi regiunea separatistă nistreană”. 
TEMĂ DE CASĂ:
Hai să facem un exercițiu de imaginație. Să e imaginăm cam care ar fi legătura dintre isteria Moscovei și isteria unor mijloace media legată de gazele de șist care ne potscăpa de  dependența energetică față de Moscova.
 
%d blogeri au apreciat: