Arhiva

Posts Tagged ‘Trafic de influenţă’

Penalii juriști din Senat au votat grațierea penalilor de la bulău …

3 Mai 2017… o dată de ținut minte.

Astăzi, juriștii din gașca de la Senat a Grupului Penal Organizat numit Parlamentul României,  a reușit să își dea arama pe față. Au votat un amendament care grațiază penalii condamnați pentru luare și dare de mită, trafic de influență. Da … cum ar veni, ”Free șpăgarii” .

Interesant e că, sub lumina lui ”Free Nuți” Traian Băsescu, fost comandant, fost președinte, actualmente devenit  luptător pentru cauza penalilor s-a implicat și a cerut (de parcă ar  considera cineva că mai reprezintă oarece în politica mioritică) să fie grațiată luarea de mită, susținând absolut aiuritor că mulți oameni politici sunt acuzați atât de această infracțiune, cât și de cea de abuz în serviciu pentru fapte săvârșite în campanii electorale, „când toate partidele s-au finanțat ilegal”- vorba lui.

E drept că omul are o vârstă și la câte flegme a luat în șuviță (era să zic ”freză” dar părea nerealist) s-o fi senilizat dacă a ajuns să spună ceva similar cu ”dacă fură toți nu e nimeni vinovat”.

„Luarea de mită – a susținut Băsescu, la dezbaterea în Comisia juridică a Senatului pe marginea legii grațierii – am propus-o pentru grațiere având în vedere că se face eventuala grațiere cu plata prejudiciului și având în vedere că nu discutăm de recidiviști. (…) Până la ultima lege a finanțării campaniilor electorale, toate partidele pot fi acuzate, așa cum s-a și întâmplat cu foarte mulți oameni, și de luare de mită și de abuz în serviciu, lucruri pe care se cam merge. Eu sunt de acord să fie pedepsiți cei care au dus banii acasă. Și trebuie pedepsiți. Banii ăștia s-au dus în geci, în umbrele, pentru că așa au funcționat lucrurile în realitate. Dacă ne facem acum că au venit fecioarele Maria, neprihănite, și Parchetele noastre pleacă pe această linie, asta a creat o atmosferă de supunere a clasei politice, dacă observați. Toți oamenii politici care au trecut prin campanii, cu excepția ultimei campanii, din 2016, pe noua lege — și aici mă refer și la oamenii politici și la partidele care au trecut prin alegerile din 2014, au aceste probleme”. 

Și cum, când cineva care iasă în arătură, niciodată nu înțelege că trebuie să se oprească, Băsescu a continuat:

„Dacă vrem să legăm toate partidele putem să o ținem așa. Eu cred că trebuie să vină un moment zero. Este părerea mea. Comisia face ce vrea, dar să avem curaj să ne asumăm ce a fost. Sigur, dacă vrem să ne menținem rezervorul de viitori penali, care încă n-au fost denunțați de oamenii de afaceri, nu facem nimic. (…) Insist pentru grațierea acestor fapte, care unele sunt considerate acte de corupție, altele sunt considerate infracțiuni de serviciu. (…) Știu toate instituțiile că partidele s-au finanțat ilegal. (…) Cred că e momentul să punem capăt și numai printr-o grațiere se poate pune capăt având în vedere că avem o nouă lege de finanțare a partidelor politice” – a explicat Băsescu, având senzația că dacă spune că toate partidele fură spune cineștie ce noutate.

Nu credeam că voi trăi destul să pun că sunt de acord cu ce spune senatorul PNL Daniel Fenechiu, dar nu am cum să nu spun că mi se pare OK   că liberalii nu vor susține „un amendament privind grațierea niciunei fapte de corupție”.

De asemenea, nu am cum să nu remarc declarația reprezentantului USR, senatorul George Dircă:

„Nici USR nu susține sub nicio formă grațierea niciunei fapte de corupție. Trebuie să transmitem, avem obligația să transmitem un mesaj foarte important, ca faptele de corupție, chiar dacă sunt la prima faptă sau nu, nu trebuie grațiate sub nicio formă. Este foarte important ca toată lumea să înțeleagă că odată ce ai ajuns într-o funcție publică nu trebuie să faci abuz de acea funcție, nu trebuie să iei mită, nu trebuie să soliciți mită pentru a îndeplini sau nu un act și trebuie să înțelegem că societatea românească trebuie să devină mai responsabilă, iar cineva care ajunge într-o funcție publică trebuie să-și exercite acele atribuții cu bună credință, nu în interesul de a acumula averi personale” – a spus George Dircă.

Decizia de grațiere a acestor fapte a fost luată în comisie cu cinci voturi ”pentru” și trei ”împotrivă”.

Nu bag mâna în foc, dar, prin această decizie se pare că penalii juriști de la Senat tocmai și-au băgat picioare (asta ca să mă exprim academic) în ceea ce se numește separația puterilor în stat. Practic prin votarea acestui amendament, respectivii fac praf niște decizii (sentințe) ale Puterii Judecătorești.

Dacă mai punem aici și intenția parlamentarilor de a crea acel rahat de comisie de anchetă, Parlamentul României devine un fel de superputere care calcă în picioare Puterea Judecătorească, pe cea executivă putând oricum să o controleze cât se poate de legal … o moțiune de cenzură și Guvernul devine istorie.

P.S. Cum era aia? Că Parlamentul este reprezentantul voinței electoratului? Când mama dracului o fi spus electoratul că vrea să fie scoși din pușcării megapenalii condamnați pentru luare și dare de mită și pentru trafic de influență? Stau și mă întreb …ce sens mai au  în țara asta justiția și organele de anchetă dacă Parlamentarii fac anchete și anulează prin grațiere sentințele judecătorești? 

SORINA MATEI: AMARIEI VIOREL și VOINEA ALEXANDRU … cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

9 aprilie 2014 5 comentarii

Jurnalista Sorina Matei arată pe Facebook (Contul Sorina Matei Privat) că  AMARIEI VIOREL și VOINEA ALEXANDRU „ persoane fără calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată. „ 

 

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor: 

Sorina Matei

Sorina Matei

AMARIEI VIOREL și VOINEA ALEXANDRU, persoane fără calitate specială, sunt cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată. 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: 
În cursul perioada iunie-octombrie 2013, inculpații Amariei Viorel și Voinea Alexandru i-au pretins unui denunțător, administrator al unei societăți comerciale, suma de 3 milioane lei, invocând o influență asupra fostului ministru al finanțelor, Chițoiu Daniel, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru S.C. Termocentrale S.A. Oradea (CET Oradea).
Prin acest demers, denunțătorul urma să-și recupereze banii pe care S.C. Termocentrale S.A. Oradea (CET Oradea) îi datora în schimbul cărbunelui livrat de societatea denunțătorului.
În aceeași perioadă, inculpații Amariei Viorel și Voinea Alexandru, prevalându-se de aceeași influență pe care ar fi avut-o asupra unor funcționari din cadrul Guvernului României (Ministerul Economiei), i-au pretins aceluiași denunțător un comision de 18% din valoarea unui contract de 9.150.900 lei. De această dată, inculpații i-au promis că îi vor determina pe funcționarii respectivi să atribuie, direct, către societatea comercială administrată de denunțător, un contract ce avea ca obiect ecologizarea și conservarea unei cariere din județul Bihor.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea: 
Din anul 1992, societatea denunţătorului livrează anual către CET Oradea cantitatea de 600 – 650.000 tone cărbune energetic – lignit. CET Oradea a înregistrat în permanenţă întârzieri la plata contravalorii cărbunelui energetic livrat de către această societate, iar începând cu data de 15.05.2013, a încetat plăţile către societatea furnizoare, valoarea facturilor neachitate la data 12.06.2013 pentru marfa livrată a ajuns la suma de 24.724.496 lei, iar la penalităţi la 6.269.631 lei, astfel că CET Oradea avea în data de 12.06.2013 faţă de respectiva societate o datorie de 30.994.128 lei.


Societatea denunţătorului are în proprietate şi o carieră de cărbuni situată în jud. Bihor. 
Prin H.G. 313/2002 s-a înfiinţat în cadrul Ministerului Economiei Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor „Conversmin” S.A. 


Potrivit H.G. 898/22.08.2002 şi a Legii 85/2003 (Legea minelor), cariera de cărbuni a fost cuprinsă în etapa VI a Programului de conservare şi închidere/ecologizare a minelor, fiind prevăzută pentru această activitate o sumă de 9.150.900 lei.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că în cursul anului 2013, inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru l-au cunoscut prin intermediul unei alte persoane pe administratorul societăţii comerciale, care este denunţător în cauză.
În acest context, inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru au aflat de faptul că CET Oradea are faţă de societatea respectivă din Oradea o datorie totală de 30.994.128 lei dar şi că mina aflată în proprietatea S.C. Maestro Trading SRL Oradea intră în Programul de conservare şi închidere/ecologizare, existând posibilitatea ca activitatea de conservare şi ecologizare a carierei să fie făcută chiar de societatea denunţătorului.


Inculpaţii Amariei Viorel şi Voinea Alexandru sunt în relaţii de prietenie, susţinând că desfăşoară afaceri împreună, deşi nu s-a făcut dovada existenţei vreunui contract de afaceri comun.
Dacă în cazul inculpatului Amariei Viorel putem vorbi de o persoană cu influenţe reale în rândul funcţionarilor sau oamenilor politici din municipiul Satu Mare, în cazul inculpatului Voinea Alexandru a rezultat fără echivoc că acesta are o relaţie strânsă atât cu oameni politici cu funcţie de decizie, cât şi cu oameni de afaceri aflaţi în relaţii de prietenie cu funcţionari cu putere de decizie.
Profitând de aceste relaţii, inculpatul Voinea Alexandru, secondat de inculpatul Amariei Viorel, în cursul lunii iunie 2013, în mod direct, s-a angajat în faţa denunţător că poate să-l determine pe ministrul Finanţelor de la aceea dată, numitul Daniel Chiţoiu, să aloce fonduri pentru CET Oradea, în aşa fel încât societatea denunţătorului care poprise conturile debitoarei, să-şi recupereze creanţa în valoare de 24.724.496 lei.


Cu aceeaşi ocazie, inculpatul Voinea Alexandru, secondat de inculpatul Amariei Viorel, prevalându-se de o influenţă asupra unor funcţionari neprecizaţi la aceea dată din cadrul Ministerului Economiei, a promis că poate să-i determine să dispună atribuirea directă către societatea denunţătorului a contractului de conservare şi ecologizare a carierei din jud. Bihor, în valoare de 9.150.900 lei.
Pentru aceste influenţe, cei doi inculpaţi Amariei Viorel şi Voinea Alexandru i-au pretins denunţătorului suma de 3.000.000 lei şi un procent de 18% din valoarea contractului de închidere şi ecologizare a carierei.


Pentru a fi mai convingător, inculpatul Voinea Alexandru a schiţat pe o coală de hârtie şi o schemă în care indica ministerele la care îşi va trafica influenţa, dar şi suma de bani pretinsă şi comisionul de 18%.


Aşa cum a rezultat din probele administrate, inculpatul Voinea Alexandru avea o relaţionare reală, directă şi indirectă cu persoane care puteau, prin prisma poziţiilor deţinute, să determine actele promise denunţătorului. Astfel că, pentru a-i întări denunţătorului convingerea că aceste influenţe de care s-a prevalat în faţa lui sunt reale, prin intermediul inculpatului Amariei Viorel i-a cerut susnumitului să meargă în Bucureşti pentru a discuta în mod direct cu persoanele influente invocate şi pentru a-l convinge că se fac demersurile promise în vederea alocării sumei de 24.000.000 lei către CET Oradea şi atribuirii contractului de conservare şi ecologizare a carierei.


Astfel, în data de 11.06.2013 şi 28.07.2013 la solicitarea inculpaţilor Voinea Alexandru şi Amariei Viorel, denunţătorul s-a deplasat în Bucureşti pentru noi discuţii cu aceştia, discuţii care au avut acelaşi subiect, respectiv exercitarea influenţei asupra unor funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor şi Economiei, în vederea determinării lor să efectueze actele promise denunţătorului.


În data de 7.08.2013, pentru că denunţătorul era plecat din ţară, la iniţiativa inculpaţilor Voinea Alexandru şi Amariei Viorel, la Bucureşti s-a deplasat o persoană din familia denunţătorului. Acesta a participat la o întâlnire intermediată de către inculpatul Voinea Alexandru, cu o persoană din anturajul unui fost, cu preşedintele de la acea dată al unei agenţii şi cu un om de afaceri.
Dacă în cazul întâlnirilor avute cu inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel s-a discutat şi de folosul material al acestora (3.000.000 lei şi 18% din valoarea unui contract de aproximativ 9.000.000 lei), la întâlnirea din data de 7.08.2013, persoanele participante nu au pomenit nimic de vreun câştig patrimonial, ci doar şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta societatea, în vederea recuperării creanţei de 24.000.000 lei de la CET Oradea şi obţinerea contractului de conservare şi ecologizare a carierei.


Cu toate că promisiunile de intervenţie în vederea alocării de fonduri către CET Oradea şi atribuirea contractului de conservare şi ecologizare a carierei Vărzari II au fost făcute şi reiterate cu ocazia fiecărei întâlniri directe avute cu denunţătorul, ultima în data de 10.10.2013 la sediul societăţii din Oradea, din probele administrate în cauză, a rezultat că acestea nu s-au concretizat, motivul invocat fiind conjunctura politică nefavorabilă de la finele anului 2013.


Potrivit aceloraşi probe, influenţa şi intervenţia promisă de către inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel a rămas doar la stadiul de demersuri făcute la persoane care prin prisma poziţiilor lor puteau într-adevăr influenţa şi determina pe unii demnitari să efectueze acte ce intrau în atribuţiile lor de serviciu, care aveau legătură directă cu societatea din Oradea.


În data de 10.10.2013, când a avut loc şi ultima întâlnire cu denunţătorul, inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel au reiterat pretenţiile lor, ca urmare a influenţelor pe care au susţinut că le-au exercitat şi le exercită la diferiţi demnitari, unul dintre ei fiind Chiţoiu Daniel – ministru de finanţe la aceea dată.


Astfel, inculpaţii Voinea Alexandru şi Amariei Viorel au pretins din nou de la denunţătorului suma de 3.000.000 lei şi un procent de 18% din valoarea contractului de conservare şi ecologizare a carierei, foloase care, conform înţelegerii, urmau să fie primite doar după ce actele promise erau îndeplinite, adică după ce societatea din Oradea şi-ar fi recuperat de la CET Oradea creanţa de 24.724.496 lei şi i s-ar fi atribuit contractul de conservare şi ecologizare a carierei în valoare de 9.150.900 lei.


Cu toate că s-au prevalat de o influenţă pe care puteau să o exercite asupra unei persoane din Ministerul Economiei, nu au fost identificate la această autoritate acte sau înscrisuri care să ateste vreo intenţie din partea ministerului de a atribui contractul de conservare şi ecologizare a carierei societatea din Oradea, motivul principal fiind lipsa resurselor bugetare.


În mod similar, şi în cazul datoriei pe care CET Oradea o avea faţă de societatea din Oradea, nu au fost identificate demersuri pe care debitorul să le fi făcut la Ministerul Finanţelor, astfel încât să genereze o decizie de alocare de fonduri din partea ministrului.

În cauză procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. 

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul Satu Mare. 

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Autor: Sorina Matei

Sursa: Contul de Facebook Sorina Matei Privat

%d blogeri au apreciat: