Arhiva

Posts Tagged ‘Uninominal’

Democrația ne doare, de fapt lipsa ei …

5 noiembrie 2012 2 comentarii

Pentru a avea o țară democratică, este nevoie de câteva condiții minimale:

– Existența și respectarea unui Statului de Drept puternic și funcțional și a instituțiilor aferente.

– Existența unui sistem electoral uninominal, în două (sau mai multe) tururi de scrutin fără nici un fel de liste de candidați și fără un prag electoral.

– Existența și restectarea până la virgulă a unui sistem legislativ bazat pe principii simple și neinterpretabile.

– Un control eficient și la vedere asupra aleșilor.

– Dispariția imnunităților de care se bucvură politicienii în fața legii, cu excepția cazurilor prevăzute în Constituție. Este nevoie de aceasta pentru a se respecta principiul egalității cetățenilor.

– Asigurarea unei existențe decente a populației pentru ca mituirea lor din partea politicianilor să fie cât mai grea

 

Democrație …

Pe unde vrei și unde nu vrei auzi cum se vorbește despre democrație … În numele democrației se fac o mulțime de lucruri, toți politicianii se rup în figuri încercând să ne arate cât de democrați sunt ei și cât de ticăloși și nedemocrați sunt adversarii lor…

De fapt, ce e și democrația aceasta? Pe scurt, democrația este un sistem politic. Nu este un sistem politic perfect, dar se pare că la ora aceasta este cel mai evoluat. Ce urmează după? Poate va urma ca frâiele sucității umane să ajungă în ”mâinile” computerelor… se crează un sistem de legi și de reguli după care se va conduce societatea umană, se crează softurile necesare și nu ne mai batem capul… sau poate vine meteoritul ăla ciudat, îi trage una Pământului și dispărem pentru o lungă perioadă ca societate umană…

Totuși, până că vine meteoritul sau lăsăm computerele să ne conducă, să vedem cum e cu democrația…

Democrația (în traducere directă „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία – demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”) este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.

De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separația puterilor în stat.

În ziua de astăzi termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat de obicei în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat, pe principiul egalității tuturor în fața legii. Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)

Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii a conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.

Având în vedere astea, cred că ar trebui să ne uităm în jur și să ne întrebăm dacă avem sau nu democrație pe plaiul mioritic…

Cred că la noi, democrația e cam ca virginitatea blondelor, uneori da, alteori ba … după caz…

Dacă ar fi democrație 100% am constata că politicienii sunt aleși de popor și prima lor ocupație ar fi să reprezinte interesele celor care i-au trimis în funcțiile pe care le ocupă…

Definiția „conducere de către popor” de fapt este oarecum aproximativă deoarece, din motive obiective, poporul nu are cum să exercite direct actul de conducere, astfel că se aleg un număr de reprezentanți.

În ceea ce privește alegerea reprezentanților se întămplă, cred, primul pas în încălcarea democrației, pas care face posibil tot resul de încălcări mai mari sau mai mici, mai flagrante sau mai ascunse.

Problema apare din cauza sistemelor de vot.

Există sisteme de vot care duc mai spre elector decizia finală în ceea ce privește alegerea reprezentantului și siteme de vot care introduc între alegător și ales voința altor persoane.

Sistemele electorale sau sistemele de vot întâlnite în întreaga lume sunt strâns legate sistemele de partide din țara luată in considerare. Sistemele de vot reprezintă mecanismul prin care se selectează reprezentanții unei grupări cărora li se deleagă autoritatea de a-și reprezenta alegătorii și de a lua decizii în numele și pentru aceștia din urmă.

În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).

Diferențele dintre cele două tipuri de sisteme electorale pot fi corelate așadar cu două interpretări majore ale procesului democratic. Una dintre ele, bazată pe logica deciziei eficiente, privilegiază ideea potrivit căreia, într-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinței majorității. Cealaltă, pornește de la o cu totul altă viziune în privința reprezentării politice. Conform principiului proporționalității, nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezența unei majorității, ci este necesară o inventariere cât mai fidelă a opțiunilor electorale, astfel încât minoritățile semnificative să nu fie dezavantajate.

Sistemul electoral majoritar

Se organizează în circumscripții uninominale și prezintă următoarele caracteristici.

Sistemul electoral majoritar se numește și the winner takes it all sau first past the post, în sensul că acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi, fie printr-o majoritate relativă fie printr-o majoritate absolută, câștigă cursa electorală, obținând toate mandatele puse în joc în circumscripția respectivă. Cei care pierd, deci, nu vor fi reprezentați, chiar dacă numărul lor depășește 50%. Acest lucru se poate întâmpla când regula câștigării este majoritatea relativă. De exemplu, Candidatul X obține în urma alegerilor 37% din opțiunile alegătorilor, fiind plasat pe primul lor în circumscripția uninominală respectivă. El va primi toate mandatele, chiar dacă 63% din totalul alegătorilor nu își regăsesc opțiunile reprezentate de Candidatul X.

Sistemul electoral majoritar este foarte competitiv, generând antagonismul părților. Nu se poate vorbi de o colaborare a partidelor sau a liderilor într-un astfel de sistem. Si pentru că majoritatea populației rămâne nereprezentată, sistemul este mai corect denumit: metoda pluralității sau cea mai mare majoritate.

O altă caracteristică a sistemului electoral majoritar este aceea că distorsionează rezultatele, suprareprezentând partidele mari care câștigă de obicei cursa electorală și subreprezentând partidele perdante, de obicei mai mici. Acest sistem încurajează teoria votului util: diminuează șansele unui partid mic deoarece raționamentul spune că un vot pentru un partid care nu are șanse să câștige cursa electorală este un vot irosit.

Sistemele electorale cu reprezentare proporțională (RP)

Sunt mai puțin competitive și generează coaliții de guvernământ, care sunt mai puțin eficiente, dar iau în considerare opțiunile întregului electorat.

Sistemele electorale cu reprezentare proporțională prezintă 3 forme distincte de organizare: Sisteme RP pe liste de partid, sisteme RP forma mixtă membru proporțională și sisteme RP cu vot unic transferabil.

Sisteme RP pe liste de partid: sunt caracteristice Europei de Vest și Europei Centrale și de Est. Alegătorii votează una din listele propuse de partide în circumscripții plurinominale, iar locurile se atribuie în funcție de procentele obținute. Redistribuirea resturilor se face prin metoda d’Hont. Distorsionare există și în cazul acestui sistem de vot și ea este dată de existența pragului de vot, implicit sau explicit (prin legislație). Pragul implicit se calculează conform formulei de calcul P= 75%:(M+1) unde M este magnitudinea medie a circumscripției.

Sistemele RP formă mixt membru proporțională este așa cum îi spune chiar denumirea o formă mixtă care combină listele de partid cu elemente ale sistemul majoritar. Fiecare alegător are la dispozitie 2 voturi: unul se acordă unei liste din cele propuse de partide și celălalt se acordă unui candidat la fel ca în sistemul majoritar. Resturile se atribuie după liste. Sistemul se poate întâlni în Germania unde 50% din candidați se aleg pe liste și 50% în circumscripții uninominale, sau în Italia unde ¾ se aleg prin metoda pluralității și ¼ pe liste.   Sisteme RP cu Vot unic transferabil este un sistem întâlnit în Irlanda și Malta. Alegătorii au în față liste propuse de partide. Ei aleg lista partidului care le reprezintă opțiunile și apoi, ordonează cu pixul candidații din lista respectivă.

Ca să traducem puțin în limbaj mai simplificat, orice fel de liste introduse într-un sistemul electoral fac ca decizia dă se îndepărteze de alegător, cel puțin prin faptul că va trebui să aleagă din ceea ce i se poropune.

E adevărat, indiferent de sistemul de vot, alegătorul ca trebui să aleagă între cei care candidează. Problema ce apare este că cel propus spre alegere din partea unui partid are la dispoziție o cale mai ușoară deoarece se bucură de o logistică pusă la dispoziție de partide. Este extrem de costisitor pentru un independent să ajungă în postura de candidat, astfel în clasa politică apare o problemă în ceea ce privește înnoirea, schimbarea celor deja ajunși în anumite poziții…

Ei îi vor propune întotdeauna pe cei care îi susțin pe ei și ideile lor, blocând accederea adversarilor personali.

Să vorbim puțin despre ceea ce înseamnă vot uninominal…

După cum spune și numele, sistemul uninominal înseamnă votarea unor nume de candidați și nu a unor partide.

Sistemele uninominale sunt în general dorite de alegători deoarece, măcar aparent, alegătorul pare mai ușor de tras la răspundere, nemulțumirile alegătorilor mergând direct spre om și nedizolvându-se în grupul din care face parte respectivul reprezentant.

De muulte ori, din partea reprezentanților unor partide, dar și din partea unor alte persoane (jurnaliști sau nu) interesate în zona politică se aude tot mai des ceva ce sună cam așa: ”Vedeți, uninominalul e rău deoarece astfel ajung în clasa politică tot felul de neaveniți, oameni cu mulți bani, artiști sau vedete care nu au nici o treabă cu politica”. Personal, când aud asta regret enorm că nu-l pot scoate din televizor pe nesimțitul care afirmă asta și să îi trag vreo două palme pentru că mă ia de cretin.

Sistemul de vot care există acum în România este un fel de struțocămilă. NU ESTE UN SISTEM UNINOMINAL.  Dacă ar fi uninominal am vedea ca cel care câștigă colegiul se duce în Parlament, or, dac aparține unui partid care nu a câștigat un număr de voturi peste pragul eletoral rămâne cu ochii în Soare.

Se aleg bogătași și  vedete care nu prea au trabă cu politica dacă avem un vot uninominal direct? Te pomenești că, Gigi Becali, Irina Loghin, Dolănescu (D.zeu să-l ierte), Mircea Diaconu, Victor Socaciu, Gabriela Firea, Dan Diaconescu, Florin Condurățeanu, Sorin Ovidiu Bălan etc auocupat, ocupă sau vor ocupa un loc în Parlament deoarece au mai talente politiceti ori s-au ales cumva în sisteme uninominale directe? Nțț… nici vorbă, s-au ales sau se vor alege DOAR PENTRU CĂ FAC PARTE DIN ANUMITE PARTIDE ȘI SERVESC CU CONTURILE ȘI IMAGINEA LOR INTERESELE ANUMITOR GRUPURI DE INDIVIZI CARE CONTROLEAZĂ LA UN MOMENT DAT PARTIDELE POLITICE… PRACTIC NIȘTE GĂȘTI…

Personal mi se pare că sistemul mixt de vot este introdus doar pentru a se demonstra că votul uninominal nu e în regulă.

Cei care o fac știu foaarte bine că pentru a se vedea adevărata valoare a votului uninominal este nevoie de două până la cinci-șase scrutinuri electorale. Este nevoie de asta pentru ca alegătorii să își dea seama că doar astfel pot ca dacă nu le convine porestația unui parlamentar pot foarte ușor să îl îndepărteze nemaivotându-l…

Existența pragului electoral care face ca niște candidați care nu aparțin unor formațiuni politice care nu trec pragul să nu se califine indiferent de procentul de voturi obținut poate duce la adevărate aberații…

Avem la îndemână chiar un caz extrem de elocvent: Crin Antonescu.

Acesta, cu doar 9000 de voturi și cu doar un loc trei câștigat la alegeri,a ajuns să fie șeful Senatului și să îl înlocuiască pe președinte atunci când a fost suspendat. Crin Antonescu, deși a fost numit, ocupă o funcție în care se ajunge prin alegeri. Crin Nu a fost ales ci, practic, numit.

O capcană în ce privește votul uninominal este sistemul uninominal proporțional…

În fond ce este un scrutin electoral? O întrecere între candidați…

Subtil se face o paralelă cu atletismul unde câștigător este cel care trece primul linia de finish.

Greșit și parșiv… La un scrutin electoral, din punctul de vedere al candidatului oamenii se împart în trei categorii… Cei care au votat cu el, cei care au votat împotrivă și cei care s-au abținut… Dacă ultimii nu sunt luați în seamnă pe principiul că acei oameni se declară indirect de acord cu cei care participă la vot, cei care votează împotrivă sunt de fapt cei care au votat cu alți candidați.

Astfel, în peste 90% din cazuri, după un tur de scrutin cu mai mulți candidați, vedem că   împotrivă au votat o majoritate zdrobitoare, mascată de majoritatea relativă. Se poate ajunge ca un candidat votat de doar 20%, să zicem, să câștige deoarece următorul candidat are 19% iar al treilea 18%.

Cum se poate elimina această eroare?

Simplu… prin introducerea unor tururi de scrutin suplimentare, oferindu-se celor care nu au votat cu nici unul din candidații intrați în finală posibilitatea de a arăta pe cine  preferă din cei doi rămași (În cazul în care e vorba de două tururi de scrutin).

O altă aberație a sistemelor electorale este existența pragurilor electorale.

Acestea fac imposibilă practic apariția de noi partide în cazul în care masa de alegători care se simte nereprezentată este destul de consistentă.

După părerea mea, singurul sistem electoral, cu adevărat democratic, este un sistem realmente uninominal în două tururi de scrutrin.

Spun politicianii că sitemul uninominal pur, fără liste și praguri electorale dce la apariția unor sumedenii de partide, astfel fiind greu crearea unor majorități…

Complet aiurea… tocmai existența a doar trei, patru formațiuni parlamentare poate foarte ușor să ducă la adevărate blocaje … Se poate vedea cum în parlamentarismul ultimilor ani am avut parte de adevărate blocaje atunci când îi convenea unui singur om destul de puternic pentru a fi luat în seamă: Dan Voiculescu.

Erorile introduse în sistemul electoral și în legile conexe acestuia sau, măcar, care ajută la regelemantarea asigurării unor alegeri corecte și respectării egalității de șanse, practic atentază dramatic la ideea de democrație adevărată.

Mă refer de exemplu la acea Lege a Audiovizualului. Nerespectarea acesteia a dus la apariția unei aberații politice cum este Partidul Poporului Dan Diaconescu. Partid fără doctrină, partid destinat susținerii și promovării unei singure persoane și a grupului din jurul lui apărut și promovat doar la televizor deși acest lucru este ferm interzis deoarece prin prestația lui OTV îi oferă stăpânului său de facto un  avantaj pe care nici un alt candidat nu îl are… poate să își prezinte nonstop și agresiv  mesajul populist.

Doar Dan Voiculescu se mai bucură de un astfel de avantaj.

Ultina chestiune care zdrobește indeea de democrație la care mă voi referi este una legată de bani.

Pentru a se motiva faptul că se trag sfori și nu se respectă legislația fegată de finanțarea partidelor, foarte mulți spun că ”Democrația costă”.

E vărat, costă, funcționarea unui Parlament înseamnă alocarea unor sume destul de consistente.

Doar că sub această chestiune se ascune o adevărată țesătură de cheltuieli ilegale și inutile…

Începând de la autoturismele de lux pe care le folosesc parlamentarii (autoturisme care, conform foilor de parcurs și a benzinei consumate, fac ocolul româniei lunar, de câteva ori, asta deși poate nu ai ieșt  mai mult de o jumătate de oră din  garaj) sau de la cazarea de superlux de care se bucură parlamentarii, precum și de la decontarea unor sume cheltuite de parlamentari deși aceste sume ar trebui achitate din buzunarul propriu… și mergând până la influența pe care o exercită parlamentarii în schimbul unor sume colosale (sute de milioane de euro necesari la șpăguirea electorilor) sunt doar câteva urmări ale lipsei de democrație care impune existența unui sistem eficient prin care alegătorii își pot controla aleșii pentru ca aceștia să nu o ia prin arătură…

O altă urmare a faptului că democrația este cam varză la noi, neezistânt acel control minim necesar din partea electoratului duce la existența unor salarii și pensii jenante, demne de Africa și nu de Europa în care ne dăm mari că am început să intraăm.

Se spune că salariile sunt mici și în economia privată și nu doar în zona bugetară. Adevărat, dar dacă ar fi salarii mai mari la stat, privații ar trebui și eu să le mărească.

De ce ar fi interesați politicianii ca salariile să fie la limita de jos sau sub ea, socialmente acceptabilă, limită care permite cel mult o supraviețuire…?

Simplu, dacă o persoană are un venit de 2-300 de euro, poate fi șpăguit la alegeri cu o bere un mititel, o brichetă și un kil de ulei.. Cineva care câștigă 2-3000 de euro ar costa mult mai mult … Sume pe care politicianii și le-ar permite mai greu.

Da, mirabil, nu? O salarizare decentă înseamnă o democrație consolidată.

Lucrul se poate vedea dacă ne uităm pe hartă.. unde e puternică democrația? În țăti ca Germania, S.U.A. , Suedia, Elevția, Norvegia, Franța,  Regatul Unit al Marii Britanii, etc țări cu venituri mult mi mari ca la noi…

Unde e varză democrația? În țări latino americane, africane, țări din Asia sau din fosta Uniune Sovietică … țări cu venituri mici…

Un exemplu destul de interesant sunt unele țări din fosta Yugoslavie, țări venite din Comunism ca și noi… Democrția este tot mai solidă, în parale, sau tocmai datorită creșterii veniturilor, deci a nivelului de trai…

Care ar fi concluzia?

Dacă există vreuna… cred că pentru a avea o democrație reală, puternică, profundă și adevărată e nevoie de câteva principii care nu pot fi încălcate. Oricare din aceste principii, dacă nu este respectat ad literma, poate induce adevărate aberații, derapaje care duc spre ceva ce cred că nu își mai dorește nimeni: Spre dictatură.

Câteva din aceste principii ar fi:

– Existența și respectarea unui Statului de Drept puternic și funcțional și a instituțiilor aferente.

– Existența unui sistem electoral uninominal, în două (sau mai multe) tururi de scrutin fără nici un fel de liste de candidați și fără un prag electoral.

– Existența și restectarea până la virgulă a unui sistem legislativ bazat pe principii simple și neinterpretabile.

– Un control eficient și la vedere asupra aleșilor.

– Dispariția imnunităților de care se bucvură politicienii în fața legii, cu excepția cazurilor prevăzute în Constituție. Este nevoie de aceasta pentru a se respecta principiul egalității ctățenilor.

– Asigurarea unei existențe decente a populației pentru ca mituirea lor din partea politicianilor să fie cât mai grea.

Ar mai fi și altele, dar cred că acestea sunt minimale dacă avem pretenția să trăim într-o țară democrată… Dacă populațiapoporul preferă să trăiască precum o turmă… asta e din păcate… Dacă poporul preferă să accepte să fie mințit și umilit în schiml unei găleți, a unei brichete, a unui mititel ori a unei beri sau a unei sarmale… asta e … își merită soarta… e bine totuși să știe că indirect, va plăti ceea ce primeșe șpagă…

De exemplu mititelul dau berea ieftină și de proastă calitate le va plăti indirect la prețul unei porții barosane de caviar sau de șampanie Champagne Moët & Chandon ori a unei sticle de coniac Hennessy… și nu cumpărate de la alimentara din colț ci de la un restaurant de lux unde nu își va permite niciodată să cumpere măcar scobitori…

 

Adoptând un sistem de vot neconstituțional și incorect, politicienii doresc să ne scoată din cap ideea de vot uninominal real. Nu le folosește

22 mai 2012 2 comentarii

Observ că politicienii sunt hotărâți să ne scoată din cap  ideea de vot uninominal real.

Am impresia că dorința lor este să nu ne mai ducem la vot ca să se poată vota între ei…

Conform DEX: UNINOMINÁL, -Ă, uninominali, -e, adj. Care conține sau indică un singur nume. – Din fr. uninominal. 

Votul uninominal e de două feluri:

  • Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
  • Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obținute 51% din voturi de către un candidat

Precizări:

–         Singurul sistem de vot, după părerea mea,  cu adevărat corect, este un sistem real uninominal pur, cu cel puțim două tururi de scrutin,  fără nici un fel de prag electoral și fără nici un mandat acordat suplimentar …. Orice alt sistem face ca putrearea reală a votului să scadă în favoarea interesului personal și de grup al găștii de ticăloși autodefinită drept clasă politică,

–         Votul nu poate fi oblogatoriu, cine are dreptul să voteze, trebuie să aibă drepul și să nu voteze,

–         Deoarece suntem locuitori ai aceleriași țări, indiferent de statutul de minoritar sau majoritar, trebuie să avem EXACT eceleași drepturi și obligații. Nimeni nu poate fi discriminat nicxi pozitiv, nici negativ.

–         Singurul mod în care poate fi înțeles termenul de ”reprezentativitate” este acela în care cel care reprezintă un grup de oameni, reprezintă majoritatea numerică a acelui grup.

–         Sensurile unor principii democratice sunt nu pot fi schimbate de fiecare după cum îi cere interesul personal și de grup în anumite situații și momente.

–         Politicienii trebuie să pună pe primul plan interesul alegătorilor  care le-au acordat încrederea și nu interesul personal sau al grupului din care fac parte, indiferent de senstul cuvântului grup.

Dacă spun că avem o clasă politică infectă ar însemna  să îi fac un mare și nemeritat compliment.

Din păcate, cunoștințele de limă română nu include un cuvânt care să definească ordinăria mizeriei mai sus citate, cred că dacă vrei să jignești pe cineva cu adevărat ar trebui să îi spui politician.

Nuu mă vor înjura pentru această afirmație, alții vor spune poate că nu toți membrii clasei politice sunt niște ordinari infecți. Poate au dreptate, dar când unul comite o crimă îl considerăm vinovat nu doar pe cel care a comis-o efectiv ci și pe complicii lui.

Văd că s-a adoptat legea votului uninominal majoritar.

Camera Deputaților a adoptat prooiectul de lege privind votul uninominal majoritar. Proiectul prevede ca alegerile parlamentare sa se desfasoare in sistem uninominal majoritar intr-un singur tur astfel incat sunt declarati invingatori cei care reusesc sa obtina cele mai multe voturi in colegiile in care candideaza.

Sărmana Constituție e strigă sărmana ”Viol” și nu o aude nimeni…

În constituție, la Articolul 2 Suveranitatea de spune clar:
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

De asemenea, Titlul III – Autoritatile publice, Capitolul I:  Parlamentul, Sectiunea 1:  Organizare si functionare, Articolul 61:  Rolul si structura scrie clar
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. 

Atenție!!! Vorbim de reprezentativitate…

Păi ia să vedem…

Acest nou sistem e vot presupune ca, după alegeri să se facă un clasament, câștigător fiind cel care  are cele mai multe voturi. Totul se va desfășura într-un singur tur de scrutin. În plus, s-a scos și pragul eletoral.

Scoaterea prgului electoral mie mi se pare corectă, crește puterea voinței  cetățeanului  în detrimentul voinței unui grup restrâns de conducători ai unor partide politice mari, bine situate, dar care ar exzclude șansele oricărei formațiuni politice mici care astfel este complet invizibilă, mesajul ei aproape că nu ajunge la electorat, generându-se astfel un cerc vicios.

Tot câștigul care se obține din punt de vedere al democrației prin înlăturarea pragului electoral, este făcută praf și pulbere de acel nenorocit un singur tur de scrutin.

Plecând de la principiul că în vavoarea unui anumit candidat va vota un număr de oameni, toți ceilalți considerându-se că, votând pentru alții, vor vota ÎMPOTRIVA lui.

Un al doilea tur de scrutin, o finală de fapt,  la care ar participa primii doi candidați, ar însemn clar care este candidatul majoritar.

Eu aș fi optat, dacă mă întreba cineva, chiar pentru un sistem cu trei tururi de scrutin în cazul în care, suma procentelor primilor doi nu depășește 50% din voturile legal exprimate.

 Cu un singur tur de scrutin ajungem la o situație absolut inadmisibilă.

Este de presupus că în cele mai multe locuri, nici un candidat nu va obține un procent de peste jumătate din voturi, astfel, din ponct de vedere al colegiului respectiv, cel considerat ales, de fapt fa fi ales de o minoritate, astfel că mandatul care I se va da alesului nu este legitimat  de o majoritate reală.

Acest sistem de vot va duce și la un altfel de aberație.

În localitățile cu o populație minoritară de minim 20-25% va duce la alegerea candidatului minoritar. Experianța arată că minoritarii votează cu xel de etnia lor, majoritarii în schimb se împart între partidele celelalte.

Un candidat UDMR  de exemplu nu ar avea nici o șansă dacă în localitate sunt 30% de maghuiari și restul români dacă ar fi un sistem cu două sau trei tururi de scrutin, în sistemul cu un singur tur, ungurul câștigă…

Astfel vom vedea că localități cu un astfel procent de minorotari vor fi reprezentate de minoritari…

Deputații Puterii au amendat proiectul inițial, introducând două amendamente. Primul amendament prevede ca în județele unde există comunități minoritare care sunt mai mari de 7% din numărul de locuitori, minoritatea respectivă primind un mandat suplimentar… Lucru mirabil și șocant după mine.

Vicepreședintele Comisiei Juridice, social democratul Florin Iordache a explicat foarte clar care este scopul introducerii acestui amendament. 

„Cei care au reprezentativitate peste 7% intr-un judet primesc un mandat de deputat. De exemplu, pentru Harghita si in Covasna sunt patru deputati. Daca toti cei patru care castiga mandate sunt maghiari, automat, pe langa cei patru, romanii vor primi un mandat de deputat.
In Brasov sau in Cluj, unde maghiarii au peste 7%, daca ei nu castiga un mandat in aceste judete vor primi automat un mandat de deputat. Ni se pare normal si credem ca este oportun si in Brasov, Cluj sau alte judete populatia etnica sa aiba un deputat. in extremis, exista 7, 8, 10 mandate care ar aparea in plus fata de cele care sunt acum prin acest amendament”, a explicat Iordache.

Rog să mi se permită să îl declar pe Iordache ăsta un imbecil sadea. Locurile unde românii sunt minoritari sunt mult mai puține decât cele unde există minorități cu un procent mai mare de 30%. În aceste localități, din cauza dispersiei majoritarilor, minoritarii vor primi pe lângă mandatul ce le revine din alegeri și un mandat suplimentar…

La ședința de plen au participat și reprezentanții unor ONG-uri. Peste 50. Aceștia au afișat bannere pe care scria: „USL pontează/ Votul tău nu mai conteaza”, „Democrație reala acum!”, „Vom fi multi în marea noastră minoritară”.

Printre cei care au participat la protestul împotriva legii Ponta-Antonescu se numără membrii de la  asociațiea Pro Demmocrația, APADOR CH, ActiveWatch, Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul pentru Jurnalism Independent. 

Crin Antonescu spunea că acest sistem de vot „ofera sansa unei majoritati solide in viitor si este practicat de tari cu democratie veche si eficienta precum Marea Britanie”. Antonescu a sustinut ca nu exista în niciun fel pericolul limitarii democrației prin introducerea votului uninominal pur.

Citiez  HotNews    : „Pericolul limitarii democratiei sau punerea ei in discutie vine din atacul dus de aproape doua decenii, sub o forma sau alta, dintr-o directie sau alta, cu un interes sau altul, la adresa institutiilor partidelor politice, vine din atacul dus si dus foarte recent si dinspre institutia prezidentiala si dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului insusi ca institutie. 
In legatura cu acest proiect pe care l-am initiat impreuna cu dl deputat Victor Ponta exista deja o discutie publica destul de incinsa
(…) Este o formula de vot practicata de Marea Britanie de foarte multa vreme, fara ca cineva sa puna vreodata la indoiala soliditatea si eficienta democratiei parlamentare britanice. 
Este reprezentativ in masura in care, pana la urma, vointa directa a alegatorului si criteriul egal, acela al castigatorului, al primului clasat in optiunile electoratului intr-un colegiu castiga in orice caz si fara exceptie mandatul de reprezentare si nu vad cum ar putea fi declarat anticonstitutional sau nedemocratic atata vreme cat nu impiedica in niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent si dreptul alegatorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la indemana, alegerea pe care o doreste.

Este reprezentativ in masura in care, pana la urma, vointa directa a alegatorului si criteriul egal, acela al castigatorului, al primului clasat in optiunile electoratului intr-un colegiu castiga in orice caz si fara exceptie mandatul de reprezentare si nu vad cum ar putea fi declarat anticonstitutional sau nedemocratic atata vreme cat nu impiedica in niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent si dreptul alegatorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la indemana, alegerea pe care o doreste”.

Nu am cum să nu o spun iar. Crin Antonescu ori este imbecil sadea, ori îi consideră pe cei cărora li se adresază a fi așa, în acest caz este on mare și ordinar mincinos.

Păi, cum mama dracului poate să spună că acest sistem de vot uninominal într-un singur tur este reprezenativ în măsura în care zice dumnealui? Marea majoritate a mandatelor vor fi câștigate de nuște maimuțoi care vor avea între 25 și 30 la sută din voturi…

Mâ întreb ce va spune nătărăul cân populația va înțelege că minciunile lor din ultimii doi ani nu au fost decât niște minciuni ale unor nesimțiți dispuși să spună orice pentru a ajunge la ciolan… Deja Guvernul Ponta dă semne de scădere din cauză că nu își mai aminteșe nimic din ce a promis… Atunci, adept al adevărului și al politicii de bunsimț, oare va recuinoaște că e vorba de o porcărie nedemocrată? Că se încalcă astfel Constuția?  Hehehe … tare m-aș mira

La rândul său, Mircea Toader, lideril deputaților PDL spunea (Citat  HotNews   ) „PDL ca vota proiectul de lege privind votul uninominal majoritar intr-un singur tur de scrutin daca se accepta introducerea pragului electoral de 5% si reducerea numarului de parlamentari la 300. Daca aceste amendamente sunt introduse noi vom vota proiectul de lege cu toate problemele lui (…) Noi atunci, cand am fost la putere, puteam sa folosim majoritatea sa facem legea cum vrem noi. Cred ca e corect ca o lege care priveste viitorul Romaniei sa fie dezbatuta cu toate grupurile parlamentare. 
Asta e motivul pentru care, de comun acord cu toate partidele parlamentare, am facut acea Comisie de cod electoral si mai mult a fost un consens referitor la un proiect de lege care sa elimine pe de o parte marile probleme pe care le creeaza votul uninominal intr-un singur tur si lista. Acea combinatie de vot mixt cu care cazusem de acord rezolva toate problemele
„.

Vai de mine… se trezi și ăsta…

Adică, dacă înțeleg bine PDL nu a făcut o lege ca lumea cât a putut pentru a putea fi discutată de toți? Să ne râdem oare sau să îl băgăm și pe ăsta în mă-sa de nesimțit?

Vot mixt? Adică acea sinistră struțocămilă, nici măgar, nici cal nici pe lită, nici unimonimal…

Oare chiar nu îi e rușine nesimțitului.

Păi hai să îi arătăm ceva…  E vorba de alagrile locale, dar tor despre principul repezentativității e vorba…

Legea 129/2011 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 24 iunie 2011 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. 

Articol unic
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 97 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 97
(1) Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie.
(2) Este declarat ales primar candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in primul tur de scrutin.
(3) In caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la doua săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidatii care se afla in aceasta situatie.” 

2. Articolul 98 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 98
In cazul in care situatia de balotaj intervine intre 2 candidati la functia de primar, intre care urmeaza sa se desfasoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre acestia decedeaza, renunta sau nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscriptie declarandu-l primar pe celalalt candidat.” 


Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata. 

Atenție, repet: (2) Este declarat ales primar candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in primul tur de scrutin. 

Deci, pentru nesimțiții care au făcut legea importantă e ordinea în care se situază candidații și nu voința majorității, conform celor mai elementare reguli ale democrației…

Alt maimuțoi politic,  Kelemen Hunor, de la  UDMR: „Functiona foarte bine acel vot pe lista care pana in 2008 a asigurat o reprezentare parlamentara in Romania. Dintr-o demagogie intinsa pana la limita ati schimbat acest sistem parlamentar si ati adoptat un sistem mai prost, mai putin functional decat era pana in 2008. Acum propuneti un sistem care va fi si mai prost si mai rau ca toate. Prin aceasta propunere facem un pas inapoi(…)

Cui foloseste acest sistem? Coalitiei aflate la guvernare, dar nu foloseste cetatenilor si nu aduce nimic sistemului politic. Sa schimbi un sistem electoral cu cinci luni inainte de alegeri eu cred ca este o greseala si aceasta se va intoarce ca un bumerang impotriva celor care adopta acest sistem”

Să nu exagerăm bey pui de dac… vă folosește vouă, politicenilor și mai folosește cuiva, minoritarilor care sunt reprezentați ilegal, de o formațiune politică ilegală, creată ilegal oricum ai lua-o. La data creeri ei, Constituția României nu permitea crearea de formațiuni politice pe criterii etnice, iar UDMR pentru a ezista a spus că este o uniune de asociații culturale, așa că locul ei nu e în Parlamentul României ci la Căminul Cultural…

La rândul său Varujan Pambuccian zice că : „De data asta o sa votam proiectul asta de lege pentru ca este foarte bine sa ducem lucrurile pana la ultima lor consecinta, ca dupa aceea sa intelegem ca poate ar trebui sa regandim sistemul, sa cautam o cale echilibrata in care puterile din stat sa se poata amenda in mod real unele pe celelalte, in care partidele sa devina institutii puternice, in care politica sa devina o chestiune facuta cu mult profesionalism. Vom vota, o sa vedem si consecinta acestui sistem si cu asta cred ca ideea de uninominal se va incheia odata pentru totdeauna”

Vicepresedintele PDL, Sever Voinescu a anuntat ca PDL va contesta legea Ponta-Antonescu la Curtea Constitutionala. „Vom contesta la CCr legea ponta-Antonescu si vom invoca nerespectarea referndumului 2009 dar si problemele de reprezentativitate in Parlament. In acest moment USL a decis sa dea raspunsul la referendumul din 2009: „Este adevarat ca nu vreti 471 de parlamentari? Va dam 481”, a declarat Sever Voinescu, pentru Hotnews.ro.
„Vom verifica daca aceasta lege este neconstitutionala. La prima vedere, este neconstitutionala, pentru ca nu respecta proportionalitatea. Dar vom vedea cu specialistii nostri in drept constitutional si, sigur ca daca sunt conditii o vom ataca la Curte”
, a spus Toader, la B1TV.

Camera Deputaților fiind for decizional, legea urmează a merge la promulgat la Președintele Traian Băsescu.

Conform Constituției României Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” (Cap II- Președintele României; Art 80 – Rolul Președintelui; Aliniatul (2) )

În virtutea acestui articol, Președintele Romnâniei, Traian Băsescu ESTE OBLIGAT să respingă această lege pe motiv de neconstituționalitate deoarece se încalcă ARTICOLUL 2 din Constituția României în vigoare
”(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

Acest sistem de vot duce la faptul de a fi aleși indivizi care nu reprezintă majoritatea.

Tot aici se încadrează și acordarea de m,andare suplimentare minorităților.

Dacă domnia sa consideră totuși  că asta nu e o problemă, atunci îl rog să întoarcă totuși legea în Parlament, pentru introducerea unor noi cateorii, pentru fiecare localitate, care să primească mandate suplimentare:avocați,  autostivuitoriști, adventiști, analfabeți, anarhiști, afemeiați, blonde, bunicuțe, boarfe, bâlbâiți, buboși, baptiști, brutari, bone, bătrâni,  brunete, bețivi, ciobani, criminali,  cafegii, cocoșați, clopotari, contabili, chimiști, croitori, cantaragii, corupți, coafeze, constructori, cofetari, chiriași, ceaprăzari, casnice, calculatoriști,  curve, debili, directori, datornici, economiști, efeminați, fotbaliști, franzelari, fumători, florărese, funcționari femei de serviciu, fricoși, flautiști, florari,  fraieri, gargaragii, gunoieri, gângavi, ginecologi,  gravide, grăsani, grădinari, hăbăuci, hoți, idioți, imitatori, interniști, imbecili, iubăreți, ingineri, împuțiți, încăpățănați, judecători, japițe, jigodii, javre, lăptari, lăuze, loaze, lepădături, lepre, mineri, măturători, matracuci, muncitori, marinari, militari, milițieni,   metrosexuali,  naturiști, nudiști, nervoși, nebuni, nubile, negustori, oligofreni, orășeni, ochioși, paralirici, proști, pușcăriași, poștași, pișăcioși, portari, patroni, rudari,  roșcate, rurali,  rapandule, radioamatori, retardați, ratați, sugari sifilitici,  stăpâni, secretare, seducători, seduși, slugi, spâni, șchiopi, șoferi, șnapani, șmenari, tâmpiți, temerari, timizi, troglodiți, tautologi, țăcăniți, țărani, țoape, țațe, urdari, vidanjori, vatmani, visători, vaccinați,  vagonetari, zăpăciți, zăbăuci, zâmbitori ș.a.m.d

E normal să se gândească cineva și la ei…  sunt și ei ai noștrii, nu? Unii plătesc și taxe…

Update: 

Vot uninominal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_uninominal

Din  Wikipedia, enciclopedia liberă
Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporțional) și este întâlnit și sub formula „Câștigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariția unor guverne stabile ca urmare a majorități stabilite prin vot, dar și faptul că are drept consecință nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

  • Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
  • Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obținute 51% din voturi de către un candidat
Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripție electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea științifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situație în care candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câștigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obținerea majorității absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripții electorale cu numai un loc, votanții trebuie să pună pe buletinul de vot toți candidații în ordinea descrescătoare a preferinței. Cel care întrunește majoritatea absolută ca primă preferință este ales câștigător. Dacă niciunul nu obține o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalți candidați urmând preferința a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidați reușește să obțină majoritatea absolută în calitate de primă preferință.Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidați individuali și nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale și nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus și în care apar multe persoane necunoscute și fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiștii au câștigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă și exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicația acestui rezultat este că, cu 3 excepții, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist și cel Muncitoresc au avut candidați unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromiși, pentru care niciun partid nu și-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câștigat Primăria Sectorului 5 al Bucureștiului ca independent și a fost reprimit în PSD.

Avantaje

Exista si avantaje, politicienii corupti sau compromisi nu se mai pot strecura in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidat sau altul exprima mai exact optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritati parlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.

Pentru conformitate:

Cele două ilustrații, sunt aduse și adaptate de pe site-ul: vidu.ro

Raluca Turcan dorește uninominal pur

15 noiembrie 2011 Lasă un comentariu

Turcan vrea direct la judecata poporului, uninominal pur

După hotărârea reducerii numărului de parlamentari, deputatul Partidului Democrat Liberal (PDL), Raluca Turcan, spune că reprezentarea în Parlament ar trebui să se facă direct, prin vot uninominal, şi nu prin compensare.

Turcan susţine că recentul consens din coaliţiei pe tema  reducerii  numărului de parlamentari de la 471 la mai puţin de 400  va fi însoţit de un regres dacă nu se va reglementa modul de alegere al parlamentarilor.

„Consider însă necesar ca progresul făcut pe o direcţie să nu fie însoţit de regres în altă zonă, respectiv în ceea ce priveşte modul de alegere a parlamentarilor. PDL are datoria să susţină ferm şi neechivoc votul uninominal pur, astfel încât fiecare candidat câştigător în colegiul său să devină parlamentar şi niciun candidat să nu poată intra în Parlament fără să câştige un colegiu electoral”, a declarat Raluca Turcan.

Deputatul sibian este de părere orice sistem de compensare, fie el printr-o listă de partid sau prin menţinerea actualei modalităţi, „permite de fapt unor candidaţi să se ascundă de votul direct al cetăţeanului”.

Coaliţia de guvernământ a hotărât în şedinţa de luni, 14 noiembrie, comasarea alegerilor pentru noiembrie 2012 şi reducerea numărului de parlamentari.

Sursa:  CityNews.ro

%d blogeri au apreciat: