Arhiva

Posts Tagged ‘unire’

Federația Rusă premiază liderii de la București pentru distrugerea mitingului unioniștilor

22 octombrie 2016 2 comentarii

Țarul Putin

După cum deja se știe la București s-a desfășurat o demonstrație a unioniștilor, demonstrație încheiată, cum era și normal, cu un scandal provocat de jandarmi care l-au și arestat pe George Simion, liderul Unioniștilor.

Ce nu se știe este reacția Moscovei. Pe surse aflăm că în cursul serii la Ambasada Federației Ruse la București doamna Nadejda Bucilanov Țîțova, colonel NKVD, consilieră a Țarului Putin în probleme intime, probleme cu femeile și probleme cu barosanii din fostul bloc sovietic a sunat pe telefonul roșu cu fir direct la Kremlin.

Din discuție a reieșit că Țarul Putin a fost extrem de impresionat de modul în care liderii de la București servesc interesele și dorește să îi premieze pe, citez Regele Legumă deoarece doamna colonel Bucilanov Țîțova nu a reușit să își amintească numele Regelui Mihai …

Conform Agenturii Secrete a Regelui Cioabă (ASRC) care încerca să fure cuprul din care e făcut cablul  Nadejda Bucilanov Țîțova a spus (textual) către domnul ambasador:

„Măi, labagiu vodcar, încheie-te la nădragi, scoate capul din sticla de vodcă și ascultă ce îți spun. Nu mă face să repet că ambasador în Republica Congelată Antarctica ajungi.

În cel mai scurt timp să îi contactezi pe cei pe care îi voi pomeni și să îi anunți că vor primi medaliile respectiva așa cum Regele … nu mai știu, Regele legumă … a primit medalia de la tătucu Stalin.  Vor fi decorați cu Steaua Rusiei cu spade și nu numai după cum urmează:

Președintele Klaus Verter Johannis, Steaua Rusiei cu șase spade și scut,

Premierul Dacian Julien Cioloș, Steaua Rusiei cu cinci spade,

Președintele Camerei Deputaților Florin Iordache și Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, Steaua Rusiei cu patru spade,

Ministrul de interne Dragoș Tudorache, Steaua Rusiei cu trei spade,

Comandantul Jandarmieriei, general de brigadă Marin Andreiana, Steaua Rusiei cu două spade. Ăsta va pimi și gradul de colonel NKVD,

Jandarmii care au participat la arestarea liderului unioniștilor, Steaua Rusiei cu o spadă plus un angajament ca agenți secreți de influență a KGB.

Zi și tu că decorațiile li se dau pentru servicii aduse intereselor Rusiei ca să sune mai oficial.

Dacă uiți ceva, dracu te-a luat … te mai sun mâine.

Și ai grijă, dacă mai puți a vodcă de se simte de cum ridic telefonul ai de-a face cu mine. Mori dacă bei o pălincă serioasă de prună? Vezi că vin la București…”

Unele surse afirmă că deja cei din lista transmisă telefonic de Nadejda Bucilanov Țîțova au fost anunțați că urmează a se întâlni, în mare secret, în cursul zilei de mâine, cu respectiva doamnă colonel în buda primăriei din Voluntari unde li se vor înmâna medaliile.

ANA GUŢU … un licăr de speranţă din stânga Prutului

19 ianuarie 2016 Lasă un comentariu

Cu mare bucurie am descoperit o doamnă de dincolo de Prut.

Se numeşte Ana Guţu şi în numele  Blocului Unității Naționale adresează pe siteul dânsei  o scrisoare Preşedintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti.

Interesant este că doamna Guţu publică această scrisoare exact pe 15 ianuarie 2016, ziua în care îl aniversam pe Mihai Eminescu.

Ana Guțu

După ce îi mulţumeşte domnului Preşedinte, pentru faptul că nu a permis formalizarea în parlamentul Republicii Moldova a unei coaliții monstruoase, care ar fi pus la cârma statului descendenții comuniștilor de ieri, cei care au maltratat națiunea românească și au deportat buneii noștri în Siberii de gheață, în scrisoarea postată de doamna Guţu se cere dorect, şi fără menajamente:

„Domnule președinte Nicoale Timofti, cerem

să declarați reunificarea Republicii Moldova cu România drept unica șansă de revenire la normalitate – în sânul națiunii române, România fiind membru de drept a Uniunii Europene, țară membru al NATO/OTAN.”

Simplitatea, claritatea şi lipsa de echivoc a acestui mesaja făcut pur şi simplu să mă furnice pe spinare pentră că am constatat că în toată nebunia de la Chişinău există oameni care gândesc româneşte …

Bravo doamnă Guţu …

Iată mai jos, integral, scrisoarea adresată de doamna Guţu în numele Blocului Unității Naționale de la Chişinău, domnului Preşedinte al Republicii Moldova:

La 15 ianuarie, de ziua nașterii marelui poet român Mihai Eminescu, Dreapta și Blocul Unității Naționale au adresat o scrisoare deschisă președintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti.

SCRISOARE DESCHISĂ PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA DOMNULUI NICOLAE TIMOFTI

 Stimate Domnule Președinte,

Prin prezenta, noi, reprezentanții grupului partidului unionist DREAPTA și ai Blocului Unității Naționale (BUN), vă aducem mulțumiri pentru faptul că nu ați permis formalizarea în parlamentul Republicii Moldova a unei coaliții monstruoase, care ar fi pus la cârma statului descendenții comuniștilor de ieri, cei care au maltratat națiunea românească și au deportat buneii noștri în Siberii de gheață.

Totodată, vă amintim că unii din semnatarii acestei scrisori deschise, v-au votat la 16 martie 2012 și v-au încredințat mandatul președinției Republicii Moldova pentru patru ani.

Pe parcursul acestor patru ani ați putut să vă convingeți, cât de dificilă este asumarea responsabilității de demnitar de stat, în mediul unor politicieni meschini, măcinați de dorința nesănătoasă de îmbogățire personală prin corupție  fățișă. Înțelegem cât v-a fost greu în acești patru ani de mandat, ca fost magistrat integru, să pledați pentru un stat de drept cu instituții funcționale, libere de orice influență partinică.

Mandatul dumneavoastră a cunoscut mici victorii – precum liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova și semnarea/ratificarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană – evenimente ce s-au întâmplat în anul 2014. Aceste mici victorii păreau să asigure o ireversibilitate a procesului de modernizare a Republicii Moldova.

Din păcate, nu a fost așa. Anul 2015 a marcat dezintegrarea totală a tot ceea ce înseamnă stat de drept, instituții funcționale, demnitari onești și integri, securitatea economică și socială a cetățenilor. Eșecul se datorează imaturității politice incurabile de care au dat dovadă toți politicienii – cei de la guvernare și cei din opoziție. Republica Moldova s-a transformat într-o barcă, pe care o clatină clanuri mafiote, măcinate de interese financiare. Oricare ar fi învingătorul acestei lupte politice, ea nu va aduce decât satisfacție viscerală unei minorități rupte completamente de realitate. Actualmente doar 5 % din populația Republicii Moldova dețin 80% din bogățiile materiale ale acestui stat în derivă. Republica Moldova este zguduită de crize politice interminabile, menite să sărăcească și să exaspereze cetățenii.

V-ați convins de faptul că sunt previzibile alte confruntări politice, similare celor ce durează de 25 de ani, care nu vor face decât să prelungească agonia acestei palme de pământ, incapabile să se autoguverneze în pace și democrație veritabilă.

Noi, subsemnații, reprezentanții partidului unionist DREAPTA și organizațiilor non-guvernamentale unioniste din Blocul Unității Naționale, în ultimul ceas al mandatului dumneavoastră prezidențial,

Domnule președinte Nicoale Timofti, cerem

să declarați reunificarea Republicii Moldova cu România drept unica șansă de revenire la normalitate – în sânul națiunii române, România fiind membru de drept a Uniunii Europene, țară membru al NATO/OTAN.

Vă îndemnăm să demarați urgent dialogul cu președintele României Klaus Iohannis în vederea elaborării unui plan strategic de reunificare a celor două state românești, cu eșalonarea acțiunilor concrete ce țin de unificarea armatelor, abolirea actualelor frontiere între frați, aplicarea legislației românești fără excepții pe întreg teritoriul națiunii române reîntregite.

Prin declararea reunificării Republicii Moldova cu România veți intra în istoria națiunii române în calitate de mare om de stat. Suntem siguri că aveți curajul și voința de a face acest gest.

Semnează:

Membrii grupului de inițiativă al partidului unionist DREAPTA

Membrii Blocului Unității Naționale

Scrisoarea poate fi văzută în original pe :

Siteul doamnei Ana Guţu

Cum eu, spre marea mea ruşine, nu am ştiu despre această doamnă cred că mai sunt şi alţii care nu ştiu de dânsa, aş dori să postez mai jos câteva date biografice a acestei frumoase moldovence cu suflet mare, românesc.

Conform Siteului dânsei, doamna Ana Guţu (născută Petrov, în satul Alexandru Ioan Cuza, judeţul Cahul) de naţionalitate română, cetăţean al Republicii Moldova de profesie filolog, trăducător, profesor de limba şi literatura franceză, ocupă funcţea de Prim-Vicerector ULIM (Universitatea Liberă Internațională din Moldova),Vice-preşedinte al Senatului ULIM, Preşedintele Consiliului Educaţional ULIM.

Doamna Guţu a fost  Deputat în Parlamentul RM de legislatura a XVII-a şi a XVIII-a. 

În organisme  organisme academice internaţionale doamna Ana Guţu este:

 – Membru Biroului Consiliului de Asociere al Agenţiei Universitare a Francofoniei din partea Europei Centrale şi de Est (din mai 2009) Paris, Franţa – Montreal, Canada;

– Membru al Consiliului de Administrare a Institutului Francofon pentru Administrare şi Gestionare (IFAG), Soia, Bulgaria

Doamna Guţu deţine un titlu de doctor în filologie romanică (1993) şi a devenit conferenţiar universitar în 1997, iar în 2005, profesor universitar ad interim.

A absolvit Şcoala medie nr.2 din Cahul (1979), U.S.M., facultatea de limbi străine (1979-1984), doctorat la U.S.M. (1985-1990)
Teza teza de doctorat a dânsei se intitulează: “Aspectul sistemic şi funcţional al antonimiei” (studiu lexico-stilistic) (Chişinău, 1993), iar ca domeniul ştiinţific de activitate dânsa este specialist în : Lexicologie, Traductologie, Terminologie, Semiotică, Hermeneutică, Stilistică.

C experienţă profesională putem consemna :

Tiraspol (Institutul pedagogic “T.G. Şevcenko”, lector, 1984-1985;

Şcoala nr. 2, profesor de limbă franceză, 1985-1988),

U.A.S.M. (lector, 1988-1991), A.S.E.M. (lector superior 1991-1995),

U.L.I.M.(din 1995, unde a fost lector superior, conferenţiar, şefa catedrei limbă şi literatură franceză, director de departament, vicerector, prim-vicerector)
Are 150 de lucrări publicate de-a lungul timpului.

A fost conducător ştiinţific a 4 teze de doctorat
Lucrări fundamentale: Despre aspectul structural semantic al antitezei // Cercetări în filologia romano-germanică (Chişinău, 1989, articol); La grammaire francaise en tests et exercices (Chişinău, 1996, manual); Curriculum naţional de limbi străine, ciclul gimnazial şi liceal (Chişinău, 1999, 2000, în colaborare); Aspects systémique et fonctionnel des antonymes (Chişinău, 2000, monografie); Dulce lacrimă de dor (Chişinău, 2001, culegere de versuri); Poezii pentru copii – Poésies pour les petits (Chişinău, 2003, culegere de versuri); Unele probleme de teorie, empirism şi didactică a limbilor – Certains problèmes de théorie, empirisme et didactique des langues (Chişinău, 2004, culegere de articole ştiinţifice); Exegèse et traduction littérare. Méthode de formation en traduction littéraire (Chişinău, ULIM, 2005); Sistemul de gestionare a calităţii la ULIM, ULIM, Chişinău, 2007; Théorie et pratique de la traduction (Chişinău, 2007); Introduction à la traductologie française (Chişinău, 2008);  Fascination (culegere bilingvă de poeme lirice franco-română, autotraducere, Chişinău, 2008).

Cursuri universitare: Limba franceză practică; Limba franceză de afaceri, Lexicul limbii franceze/Exegeza textului, Bazele traductologiei, Teoria şi practica traducerii, Traducerea simultană, Traducerea literară, Traducerea specializată, Monitorizarea documentară multilingvă, Filosofia şi semiotica traducerii (ULIM).
Cele mai marcante realizări: elaborarea tipologiei lexicografice a antonimelor limbii franceze şi tipologiei modelelor semantico-structurale ale actualizării acestora în textul literar francez (studiu semiotic); fondarea sistemului educational (concepţie, planuri didactice, programe analitice) în domeniul formării universitare a traducătorilor-interpreţi în Moldova (fondarea specilităţii respective la ULIM); promovarea noilor tehnologii în predarea/învăţarea limbilor străine şi pregătirea traducătorilor-interpreţi la facultăţile filologice; restructurarea sistemului catedral lingvistic la ULIM; elaborarea curriculumului naţional de limbi străine, ciclul gimnazial şi liceal; elaborarea curriculei universitare şi sstemului de gestionare a calităţii procesului educaţional la ULIM.

• Doamna Guţu a participat la mai multe congrese, simpozioane, conferinţe, foruri internaţionale de specialitate: Colocviu internaţional al FIPF (Paris, 1997); Conferinţa mondială pe problemele învăţământului superior, UNESCO (Paris, 1998); Seminar internaţional pe problemele multiculturalităţii în predarea limbilor străine (Sarajevo, Bosnia-Herţegovina, 1998); Conferinţă internaţională pe problemele minorităţilor francofone “Limbă şi pputere” (Saint-Vincent, Italia, 1998); Colocvium internaţional “Traducerea: alteritate sau echivalenţă?”(ESIT, Paris, Franţa, 2000); Seminar internaţional „Terminologie şi limbaje specializate”, Chişinău, mai 2001; Conferinţă internaţională „Conexiuni şi perspective în filologia contemporană”, Chişinău, 2002; Seminar internaţionale formare în terminologie şi traductologie, Chişinău, 2002; Probleme de lingvistică generală şi romancă, Conferinţă internaţională, in memoriam Grigore Cincilei; Chişinău, 2003; Seminar internaţional „Probleme curente ale învăţământului superior din Moldova, Soros, Chişinău,Moldova, 2002, 2003; Cunoaştere, guvernare şi cercetare, Forum internaţional UNESCO pe problemele învăţământului superior, decembrie 2004; Sensul în traducere, Seminar internaţional, ESIT, Paris-III, Franţa; Guvernarea în învăţământul superior, Consiliul Europei, Strasbourg, Franţa, septembrie 2005; Colocviul internaţional „La francopolyphonie comme vecteur de la communication”, ULIM, 2006; Simpozionul „L’Impressa y il nuovo umanessimo” Roma, Italia, iunie 2006; Conferinţa anuală a Comitetului Director pentru Învăţământ superior şi Cercetare, Consiliul Europei, Strasbourg, Franţa ş.a.

Director de ediţie al revistei Intertext, membră a Asociaţiei Profesorilor de Limbă Franceză din R.M.; Lider în Domeniul Educaţie şi Ştiinţă a Asociaţiei Absolvenţilor programelor Ambasadei SUA în RM (2005).
Distinctii: Profesor Magna cum Laudae al ULIM, 1999; Ordinul ULIM 2002, Ordinul “Gloria Muncii”, 2002; Medalia “ULIM – 15 ani de ascensiune”, 2007.
Personalia: Busuioc L. Pe lângă toate cele…//Universitas, martie, No 3, 1999 ;Bussuioc L. Dincolo de toate celea…//Universitas, martie, No 3, 1999 ; Dragoş Vicol, « Limbile străine nu sunt deloc străine la ULIM » in: Analele ştiinţifice ULIM, seria Filologie, Chişinău, Pontos, 2003; Tudor Palladi, « Diastihul „Lacrimii de dor” între poesis şi catharsis » in: Analele ştiinţifice ULIM, seria Filologie, Chişinău, Pontos, 2003; Dragoş Vicol, « Trecerea inexorabilă a timpului şi permanentizarea valorilor sapienţiale » in: Literatura şi Arta, decembre, 2003 ; Dragos Vicol, Rădăcina veşniciei in: Literatura si arta, 22 aprilie 2004.

• Specializări şi cursuri de perfecţionare peste hotare: Universitatea Rennes-II, stagiu în traducere, redactare şi frazeologie (Rennes, Franţa, 1997); Centrul de perfecţionare a cadrelor didactice, stagiu în problemele sistemului de învăţământ (Jerusalem, Israel, 1998), Universitatea Bordeaux-IV, stagiu în problemele folosirii noilor tehnologii în predrea/învăţarea limbilor străine (Bordeaux, Franţa); ESIT, Universitatea Paris-III Sorbonne-Nouvelle, schimb de experienţă în metodologia predării traducerii (Paris, Franţa, 2000); International Visitors Program (SUA, 2003); Tempus-Tacis pe problemele managementului calităţii în instituţiile universitare, deplasări de documentare în Suedia, Universitatea din Vaxjo, (octombrie, 2006), Franţa, Universitatea Sophia Antipolis, Nisa (2007), Lituania, Universitatea din Vilnus (2007).

• Granturi: participarea la colocviumul internaţional al FIPF, Paris (Fundaţia Soros Moldova, Alianţa Franceză, 1997); stagiu în traducere, redactare şi frazeologie, Rennes, Franţa (Alianţa Franceză, 1997); stagiu în didactica şi noile tehnologii în predarea limbilor străine, Bordeaux (Alianţa franceză, 1998); colocviu internaţional în probleme de traducere, Chişinău, 1998 (Fundaţia Soros, Alianţa Franceză, 1998); organizarea Zilei Internaţionale a traducătorului, ULIM, 1999 (Fundaţia Soros, 1999); schimb de experienţă ştiinţifico-didactică la ESIT, Franţa (Fundaţia Soros, 2000) ; International Visitors Program (SUA, 2003); contribuţia la dezvoltarea grantului instituţional SCM Tempus-Tacis 2006-2007 pe problema dezvoltării sistemului de management al calităţii studiilor universitare.

În afară de limba română, doamna Guţu vorbeşte franceza, rusa, spaniola, italiana, engleza, portugheza.

Toate datele biografice provin de pe

Siteul Doamnei Ana Guţu

P. S. Faptul că Blocul Unităţii Naţionale nu este cineştie ce amărâtă  formaţiune politică formată din aventurieri,ci o formaţiunea care chiar contează ne este relevat de news.russiatoday.ro care publică pe Mai 16, 2015 articolul:

Chişinău: A fost creat Blocul Unităţii Naţionale 

Un articol interesant şi bine scriscare poate fi văzut dând clic pe numele scris cu roşu

Preşedintele Iohannis a fugit de la Cotroceni ca să nu fie găsit de tinerii care aduceau un mesaj de unire de la Chişinău …

Trist că nu şi-a văzut salariul mărit, Preşedintele Iohannis  a plecat să îşi caute alinare prin străinătate.

Cum vizita la Bruxelles fiind anulată deoarece oricât de mare e Iohannis a fost considerat prea mic pentru un asemenea război ca cel de rezolvare a problemei greceşti, Preşedintele şi consoarta au fugit în străinătate la Sibiu unde au aşteptat avionul prezidenţial spre Spania unde a fost încropită în grabă  o vizită. 

Se temea, probabil, că îl vor găsi la Cotroceni tinerii veniţi de la Chişinău cu un  mesaj de unire.

Probabil speră că, data viitoare, sau dacă o fi vreo suspendare să îl voteze spaniolii … de la români ar fi cazul să nu mai aibă speranţe. 

Oare Iohannis ştie că avem în limba română cuvântul: RUŞINE? Dacă da, oare ştie ce înseamnă?
Tinerii, unire, Iohannis

Nimic nu e mai urât decât ca atunci când vine cineva la tine tu să cauți cu orice preț să nu fii acasă.

Așa și nesimțitul nr. 1 al României președintele Iohannis a făcut tot ce putea să nu fie la Cotroceni când vin tinerii Basarabeni plecați pe jos de la Chișinău până la Iaşi de unde au mers la Bucureşti cu trenul ca să ceară unirea cu România.

Din păcate România are un președinte care are alte priorități. De exemplu, să vadă lumea pe banii prostimii.

E drept, omul e cam supărat…  taman când își făcea planuri că va câștiga pe lună mai mult decât atunci când dădea meditații între două ședințe de shoping de case iată că a venit Palgiatorul cel Șchiop de la Stanbul și i-a tăiat macaroana.

Extrem de fericit că urma să se ducă la Bruxelles şi să scape de a trebui să inhaleze duhoarea moldovenilor ( deh, veneau oamenii pe jos de la drum lung după care au transpirat în vagoanele CFR-ului, deci nu se făcea ca nasul său fin,  de neamţ cu pretenţii, să se infecteze cu mirosul lor). Nici nu cereau cineştie ce chestie care ar putea să îl intereseze pe singurul fost primar necondamnat pentru incompatibilitate deşi ceilalţi erau.

Mai era unu care nu suporta duhoarea valahilor … unu Brukenthal care refuza orice fel de apropiere de vre-un autohton de origine română.  Avea nasul sensibilos, deh. Cum încerca unu să se apropie cum se trezea la prin beciurile palatului.

Ei bine, era să îi joace lui Iohannis soarta una de să o ţină minte. Cât e neamţul de mare cei de la Bruxelles au considerat că e prea mic pentru a avea cela de opinat în problema Greciei şi au zis că mai bine să mai steaşi pe acasă.

Speriat omul şi-a luat nevasta şi hai, la drum … în străinătate  … la Sibiu. Cum necum i-a venit ideea să devanseze o vizită în Spania. Dacă tot veneau moldovenii de care se temea mai rău decât Mircea Badea de motocilişti nu avea ce face.

Dacă cineva spune că vizita în Spania era programată şi nu avea ce face mine mai rău decât Ponta. Nu avea cum  să fie programată acum de vreme ce în program era până mai deunăzi vizita la Bruxelles.

Când au ajuns tinerii moldoveni la Cotroceni, ce să vezi? Iohannis era la Sibiu şi aştepta să i se confirme probabil devansarea vizitei în Spania…

Pentru prima dată în istoria României aeronava prezidenţială a trebuit să decoleze de la Otopeni fără a-l avea la bord pe Preşedinte, urmând să îl ia de pe traseu.

Dacă îşi amâna vizita oricum decalată cu câteva ore ca să îi promească pe acei tineri nu se făcea gaură în cer. Putea să le dea nişte mici şi să ciocnească o bere. Nu era nevoie de vin, oamenii veneau din ţara în care se fac vinuri mai bune decât cele franţuzeşti.

Le arăta un pic de respect … ah, Santa Klaus von Siebenburger nu cunoaşte cuvântul? OK … treacă  … putea să mimeze măcar deoarece şi mulţumită lor are ocazia să tragă vânturi la Cotroceni după întâlnirile cu austriecii care ne lasă fără păduri.

George Simion, Iulia Modiga

Adept al lucrului bine făcut, Iohannis punea echipa de comunicare, el nu stăpâneşte foarte corect limba română să scrie duminică pe Facebook referindu-se la cei circa 1.000 de tineri care au pornit, în 5 iulie, din Chişinău spre Bucureşti, după Marea Adunare Naţională, mergând pe jos într-o încercare de a reface „Marşul lui Ştefan cel Mare”.: „Sunt foarte impresionat de drumul pe care îl fac tinerii de la Chişinău la Bucureşti. Din păcate, nu voi fi în ţară şi nu îi pot întâmpina la Palatul Cotroceni, dar fiţi convinşi că mi-ar fi făcut o reală plăcere”.

Vicepreşedintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, Iulia Modiga, a declarat pentru AGERPRES că evenimentul de duminică are rolul de a transmite „un semnal clar Președinției, Parlamentului, Guvernului de la București — și anume că românii din Basarabia doresc unirea cu România”. Da, numai că a cam greşit adrisantul … respectivul mesaj trebuia transmis unui român veritabil şi nu unui nemţ pasionat doar de aface turism pe banii românilor, aflat temporar la Cotroceni doar pentru că alternativa ar fi fost un comunisoid mitoman.

„Noi ne-am strâns astăzi aici pentru a merge împreună la Cotroceni pentru a cere președintelui Iohannis unirea. Ni s-a spus că, dacă vom cere unirea, unirea se va face. Aceste cuvinte le-au spus atât președintele Iohannis, premierul Ponta, cât și fostul președinte Băsescu, și că până în 2018 se va realiza unificarea. Tinerii basarabeni au ajuns în București arătând că dorința lor e vie și momentul este aproape”, a spus Iulia Modiga.

George Simion, Președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, a ținut să atragă atenția că organizația sa nu acceptă simboluri politice în acest demers. „Politica se face în Parlament și unirea trebuie să se facă tot în Parlament”, a arătat Simion.

 Ce fraier… Păi cum dracu să le susţină demersul vreo gaşcă de penali numită partid dacă nu putea puncta  electoral?

Tinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare, ca nişte frumoşi nebuni, au plecat din Chișinău spre București duminică, 5 iulie, imediat după Marea Adunare Națională, și au mers pe jos, cu drapele tricolore, pentru a ajunge la Prut, unde au refăcut celebrele Poduri de Flori, potrivit Platformei Unioniste.

Participanții la marș au mers duminică din Iași spre Bucureşti cu trenul.

„Acești tineri poartă în suflete flacăra dorinței de Unire și au nevoie de tot sprijinul românilor pentru a o duce aprinsă la Cotroceni! Veniți, români, să vă întâmpinați frații de pe celălalt mal al Prutului! Acum, mai mult ca oricând, au nevoie de voi!”, a declarat George Simion.

Moldovenii vor acasă dar politicienilor de la Bucureşti nu le pasă… Ruşine să vă fie domnilor politicieni (dacă mai ştiţi ce-i aia)

11 iulie 2015 2 comentarii

La Bucureşti, Preşedintele refuză să aprobe legea cu pensiile politicienilor ca represalii că Premierul nu e de acord să îi crească salariul …

Premierul inaugurează o aşchie de 10 km de autostradă de parcă ar fi inaugurat o autostradă care uneşte estul cu vestul ţării. Ba, mai mult,  este şi foarte mândru că un înaintaş al lui, un italian, Ponte, a venit în România ca să pietruiască un drum.

Televiziunile zise de ştiri comentau de mama focului aceste evenimente alături de faptul că una a fost scoasă cineşie ce motive de la coadă de la pomana pe care Băsescu a dat-o în memoria socrului său.

Nimeni nu a vorbit de noile evenimente din R.Moldova legate de dorinţa în creştere a moldovenilor de a se uni cu ţara mamă …

Ruşine domnilor politiciani de la Bucureşti … azi mi-a fost ruşine că sunt compatriot cu voi …

Basarabia

MARŞ PENTRU UNIRE. Sute de tineri moldoveni au fost întâmpinaţi de un pod de flori la Prut. Mulţimea de oameni a ajuns, între timp, în România, după 100 de kilometri străbătuţi pe jos

Celebrul „Pod de Flori” a fost refăcut astăzi, la graniţa României cu Republica Moldova, iar sute de oameni au trecut podul feroviar de peste Prut, pentru a cere unirea Basarabiei cu patria mamă. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată după 24 de ani.
Marșul lui Ștefan cel Mare a început, duminica trecută, imediat după Marea Adunare Națională, eveniment de amploare la care au participat 30.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Sute de tineri au început atunci marșul spre București pentru a cere Unirea celor două state româneşti.
 
„România n-a avut graniţă la Prut!”, „Jos hotarul de la Prut!”, „România!”, „Unire!” şi  „Şi-am venit să te salut, fratele meu de peste Prut” au fost cele mai scandate lozinci. În jurul orei 11, mulţimea a traversat podul feroviar de la Ungheni, unde sute de oameni veniţi în mare parte din Iaşi i-au întâmpinat cu flori.
De aici, traseul s-a îndreptat spre Iaşi, unde ar putea ajunge în jurul orei 19.00, urmând să participe la o slujbă la Catedrala Mitropolitană. Duminică, tinerii sunt aşteptaţi la Bucureşti. Platforma Unionistă „Acţiunea 2012” a lansat un apel către toţi cetăţenii României să îi întâmpine pe tinerii de peste Prut în Piaţa Universităţii, la ora 14.00.
 
În următoarele zile vor străbate România pentru a face cunsocut mesajul lor şi pentru a convinge cât mai mulţi români să li se alăture. Un imens steag tricolor de 300 metri a unit simbolic, în urmă cu o lună, Republica Moldova cu România la podul de peste Prut de la Sculeni, în amintirea podurilor de flori din anii ’90.
Basarabia

Ce îi cer tinerii unioniști din Basarabia lui Klaus Iohannis: DOCUMENT

Tinerii care parcurg pe jos distanța Chișinău – București(FOTO), pentru a spune României dorința de unire a basarabenilor au trimis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis.
Redăm textul integral care ne-a parvenit la redacție:
Domnule Președinte,

În aceste zile, mai mult ca oricând, ne adresăm în primul rând Dumneavoastră, dar în același timp, fiecărui membru al Guvernului, fiecărui parlamentar în parte, tuturor președinților partidelor politice, pentru a ne fi alături.
Suntem în toiul unei acțiuni grele, prin care am vrut să arătăm Țării cât de mult înseamnă pentru noi și că setea noastră de reîntregire nu a fost oprită nici de sutele de mii de deportări și crime din perioada sovietică, darămite acum, când avem dreptul la libera exprimare.

Am mers spre Țară 20-30 de kilometri pe zi. Am mers în caniculă, pe temperaturi de 40 de grade; acum, când vă scriem această scrisoare, tocmai continuăm marșul pe furtună. Nu ne va împiedica nimic să ajungem la București: sâmbătă la 10:00 trecem Prutul pe jos la podul feroviar de la Ungheni, iar duminică la ora 14:00, prietenii sau simpli bucureșteni care nu au uitat de noi ne așteaptă în Piața Universității.

Noi n-am vrut să fim așteptați. Când revii acasă des, mama nu te mai întâlnește cu masa întinsă, ci te ceartă de ce n-ai spălat cana după tine când ai plecat. Domnule Președinte, noi vrem să ne certați că n-am spălat cana, nu mai vrem să fim așteptați. Suntem tineri, suntem entuziaști, e adevărat. Dar suntem o mie care gândim la fel. Fiecare dintre noi are cel puțin părinții, frații, verișorii și vecinii care gândesc la fel. Domnule Președinte, noi suntem doar 3 milioane peste Prut. 

Ce vrem să vă rugăm, Domnule Președinte, este să nu uitați nici Dumneavoastră de noi. Știm că sunteți un om foarte ocupat, care are griji foarte mari pe cap, dar duminică ajungem la București pentru a vă transmite Dumneavoastră, ca reprezentant al poporului român, dorința de Unire a românilor basarabeni, exprimată în Apelul Marii Adunări Naționale din 5 iulie de la Chișinău, și mesajele venite de la oamenii simpli din satele și orașele Republicii Moldova cu care ne-am întlnit în marșul nostru pedestru. Vă scriem Dumneavoastră.

Drumul nostru lung ne-a făcut fericiți, nu ne așteptați ca pe niște oaspeți, noi nu mai avem ce să oferim, decât pe noi înșine Maicii Românii. Știm că rigorile diplomatice nu vă permit mai multe, dar vă rugăm, domnule președinte, să ne primiți măcar cu o strângere de mână și un cuvânt bun, cum ați făcut-o când ne-am văzut la Chișinău.
 

Sursa: http://www.activenews.ro

Miting la Chişinău. Moldovenii vor acasă … în România

Moldovenii de peste prut vor acasă ... în România

Moldovenii de peste Prut vor acasă … în România

Astăzi autodefinitele televiziuni româneşti de ştiri au bătut toată ziua câmpii legat de greci, ba că nu sunt chiar atât de leneşi pe cât se spune, ba că ar fi oneşti, ba că dracu mai ştie ce…

Au comentat în fel şi declaraţiile lui Traian Băsescu cel care, plictisindu-se, stă călare pe telefon poate-poate l-o mai chema cineva la televizor. Are timp berechet dacă tot a uitat că promitea ca, după terminarea mandatului, să plece iar pe mare …

Evident, despre ceea ce trebuia să ne intereseze nici una nu a spus nimic.

Mă refer la faptul că la Chişinău câteva mii de oameni au manifestat pentru reunirea cu România …

Această prezentare necesită JavaScript.

Câteva mii de persoane au participat la Marea Adunare Națională

La Chișinău s-a desfășurat astăzi o manifestație unionistă, la care au participat câteva mii de persoane, denumită de către organizatori cea de-a patra Mare Adunare Națională.

Participanții veniți din întreaga Republică Moldova, dar și din diasporă, au pledat pentru unirea cu România și au cerut autorităților din cele două state să elaboreze politici pentru atingerea acestui deziderat. 

Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului a fost neîncăpătoare astăzi. Un drapel tricolor de câteva zeci de metri a fost desfășurat în centrul capitalei. Evenimentul, organizat  de o coaliție a mai multor organizații unioniste, Blocul Unității Naționale, a început cu binecuvântarea din partea unui sobor de preoți de la Mitropolia Basarabiei și cu un recital de cântece patriotice.

Consiliul onorific al Blocului Unității Naționale, constituit din artiști, jurnaliști și oameni de știință, a elaborat un apel adresat către popor, dar și către autoritățile din România și Republica Moldova de susținere a unirii celor două state, făcând trimitere la actele istorice din 1918, dar și la necesitatea abolirii consecințelor Pactului Ribbentrop – Molotov. Declarația a fost citită de către actorul Nicolae Jelescu.

”Facem apel către toți factorii de decizie din România și Republica Moldova ca mai presus de ideologiile și interesele de partid, să promoveze solidaritatea națională și să contribuie la reunirea celor două maluri ale Prutului”.

După încheierea Marii Adunări Naționale, participanții au pornit într-un marș spre București, numit Marșul lui Ștefan cel Mare. Manifestanții unioniști intenționează să treacă hotarul pe jos la vama Ungheni. În România, în perioada 12-20 iulie, participanții la marș vor face un tur al Munteniei și Ardealului cu trenul și autocarul.

Aursa: radiochisinau.md

Fost președinte al României, despre Unire

Realizarea unirii României cu Republica Moldova este un obiectiv demn de un partid al viitorului, a declarat duminică fostul preşedinte Traian Băsescu, la şedinţa reprezentanţilor organizaţiilor judeţene ale PMP din regiunea Sud Muntenia, transmite Agerpres.

‘Nu sunt dintre aceia care spun că actuala clasă politică şi-a încheiat misiunea, are misiunea ei şi prima ei misiune este să fie bătută în următoarele alegeri. Fără a denigra trecutul politic, pentru că aş denigra propriul meu trecut politic, trebuie să spunem că am avut o clasă politică ce şi-a îndeplinit principalele obiective, aşa cum este ea, cu defectele şi cu calităţile ei. Cert este că această clasă politică a dus România în NATO, a dus România în Uniunea Europeană. Dar ne trebuie ceva mai mult, iar clasa politică ce a participat la tranziţie nu are curaj pentru obiectivul naţional major al României, obiectivul unirii cu Republica Moldova. Acesta este obiectivul major al unui partid serios’, a spus Băsescu.

Fostul şef al statului le-a cerut partenerilor săi din PMP să facă din unirea cu Republica Moldova principalul obiectiv politic al partidului.

‘Aş vrea ca acest partid, care îmi este partener, să-şi asume obiective cu adevărat demne de un partid al viitorului, iar realizarea unirii cu Republica Moldova este un obiectiv demn de un partid al viitorului. (…) Refacerea integrităţii teritoriale a statului român este un obiectiv demn de un partid care vrea să facă ceva, un partid care vrea să schimbe istoria ţării. Am pierdut Basarabia în urma deciziei a doi criminali, Stalin şi Hitler, şi nu putem sta la nesfârşit aşa cum au hotărât ei’, a afirmat Băsescu.

În opinia sa, realizarea unirii nu este o utopie în actualul context politic, în care curentul favorabil acestei idei este în creştere în Republica Moldova.

‘Astăzi, eu, fost preşedinte al României (…), vă spun: România se poate reface. Nu este un gând utopic, uitaţi-vă la tinerii care sunt astăzi în piaţa de la Chişinău, cer unire cu România (…). Lucrurile se mişcă şi dacă tot se mişcă este momentul să le şi împingem puţin în direcţia în care trebuie să meargă‘, a mai spus Traian Băsescu. 

Sursa: www.radiochisinau.md

Mihai Viteazul, al doilea unificator al ţărilor române. Primul a fost un ungur: Sigismund Báthory de Somlyó – Principele Transilvaniei, Prinț imperial

4 decembrie 2013 Lasă un comentariu

Istoria ne învaţă nu că noi, românii, nu doar buricul planetei ci chiar buricul buricului galactic.

Uneori îţi vine să te şi miri că nu suntem cel puţin consideraţi un fel de semizei şi restul planetei stă ca proasta şi nu vine să ne constriască o ţară pe măsură. Şi să ne mai şi plătească pentru onoarea că le suntem coplanetari, astfel, istoria noastră ne învaţă că am avut nişte superdomnitori, principii de vitejie şi inteligenţă strategică …

Legat de Mihai Viteazu, la un moment dat, mă întrebam cum dracu de nu s-a dus să îl ia de barbă pe sultan şi să îl bage în biserică, să îl creştineze după care să îl treacă la sectia unde se creşteau porcinele ca să asigure bunăstarea naţiei… ştiam că ne-a unit pe cei din Transilvania, Moldova şi Ţara Românescă, lucru care a fericit românul chiar dacă l-a legat de moşie mai abitir decât era… mai ştiam că le-a tras-o la turci pe unde i-a prins de umblau otomanii crăcănaţi şi cu şalvarii maro…

De ce ştiam asta? Pentru că avem nişte istorici care considderă o blasfemie a spune că Mişu Caftangiu de fapt nu era cel dintâi care a unit Principatele Române, sau a pune la îndoială mult clamata Victorie de la Călugăreni…

Să citim: 

Mihai Viteazul, al doilea unificator al ţărilor române

Poate că personajul istoric al evului mediu care a fost ridicat pe cel mai înalt piedestal de istoriografia română este Mihai Viteazul.

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul

Devenit simbol al unităţii românilor într-o perioadă în care nu exista încă România, voievodul a devenit apoi un erou, un salvator, al cărui rol era să îl anunţe pe conducătorul comunist care îi împrumuta virtuţile. Dar simplicarea istoriei prin proiectarea în trecut a unor realităţi moderne nu ne ajută să înţelegem acţiunile celui care a fost primul român ce a unit Muntenia, Transilvania şi Ţara Românească. 

La momentul în care Mihai Viteazul ajunge pe tronul Ţării Româneşti cumpărându-şi tronul de la Istanbul, Imperiul Otoman trecea printr-o perioadă de criză, marcată de conflicte în Asia şi de schimbări rapide ale sultanilor. În acest context internaţional, în jur de 1593, împăratul habsburg Rudolf al II-lea decide să reia cruciada împotriva turcilor, iar la iniţiativa Papei, mai multe state se grupează în Liga Sfântă. 

„Mihai Viteazul se naşte ca personaj istoric în contextul războiului de 15 ani, dintre 1593-1606. Iniţial, delegaţii Ligii Sfinte s-au ferit să îl contacteze pe Mihai, care a fost văzut ca un om al turcilor. L-au contactat pe domnitorul moldovean, dar pe Mihai s-au ferit”, spune Marius Diaconescu, lector doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializat în istoria Transilvaniei.

Sigismund Bathory, primul care stăpâneşte cele trei ţări

Sigismund Báthory de Somlyó - Principele Transilvaniei Prinț imperial

Sigismund Báthory de Somlyó –
Principele Transilvaniei, Prinț imperial

Habsburgii i-au lăsat lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, conducerea acestei părţi a frontului antiotoman. Mihai Viteazul şi domnul din Moldova, Ştefan Răzvan, aderă şi ei la Liga Sfântă, însă în anumite condiţii: înainte de a începe războiul, cei doi trebuie să încheie, din îndemnul împăratului, un tratat cu principele Transilvaniei. 
„Cu toţii ştim de Mihai Viteazul că a făcut prima unire a ţărilor române. Formula corectă ar fi Mihai Viteazul este primul domnitor român care a făcut unirea ţărilor române. Fiindcă nu este primul”, spune Diaconescu. 
În 1595 a fost semnat un tratat între principele Transilvaniei şi delegaţiile celor doi domni de dincolo de Carpaţi (Mihai Viteazul în mai, Ştefan Răzvan în iunie): „Acele două tratate sunt actul de unire. Prin acele documente, domnitorii români sunt reduşi la funcţia deguvernatori. Nu puteau să administreze vistieria ţării singuri. Acesta este un atribut al suveranităţii, al domniei. Domnul poate decide în evul mediu ce face cu banii ţării. I se ia acest drept”, explică istoricul. Mihai Vitazul putea folosi vistieria numai cu acordul principelui. În plus, trei soli munteni trebuia să participe la Dieta Transilvaniei, care devenea forul suprem pentru cele trei ţări. De asemenea, boierii munteni primeau dreptul de a nu mai putea fi ucişi fără învoirea principelui din Ardeal. „Doar aşa a intrat în Liga Sfântă, direct n-a putut să intre pentru că cei din Ligă s-au temut că e omul turcilor”.
Din acel moment, titulatura lui Sigismund e „principe al Transilvaniei, Valahiei şi Moldovei”. Pe sigiliul şi pe stemele afişate de el apar stemele celor trei principate. „Nu numai atât, chiar dacă nu le convenea, ambasadorii ţărilor străine şi principii ţărilor străine recunosc titulatura, asta este important. Habsburgilor nu le convenea, dar au acceptat-o pentru că aveau nevoie de Sigismund pe frontul antiotoman”, spune Diaconescu. Mihai a acceptat şi el aceste condiţii deoarece era interesat să aibă spatele protejat de armata Transilvaniei, precum şi de ajutorul financiar al habsburgilor pentru susţinerea viitoarei lupte antiotomane.

Politica externă a Transilvaniei, condusă de un român

„Sigismund Bathory era un principe tânăr, aventurier, cu vise mari, că o să ajungă mare domnitor, rege cu multe coroane, cu ţări multe supuse. Era ambiţios. A avut şi consilieri care au ştiut să-i aţâţe ambiţia. Era un român, Ştefan Iojica: el a copilărit împreună cu Sigismund şi erau prieteni foarte buni. Iojica, din simplu slujitor a ajuns mare cancelar: automat el dictează politica externă a principatului. Îl influenţa foarte mult pe principe. Se pare că el era cel care îi gâdila orgoliile”, îi conturează istoricul personalitatea.

Potrivit lui, prima unire a ţinut, pentru Moldova, până în august 1595 (deci numai trei luni, începând cu iunie), deoarece la acea dată ţara este ocupată de Ieremia Movilă, care se înscăunează cu sprijin polonez. Pentru Ţara Românească, unirea a ţinut până în decembrie 1595: „De Crăciun, Mihai a fost în solie la Sigismund Bathory în Transilvania şi atunci principele, ca mulţumire pentru efortul depus în războiul antiotoman, i-a dat voie să foloseacă vistieria ţării”. 

După ce a încheiat tratatul cu Sigismund (foto), Mihai începe lupta împotriva turcilor şi atacă cetăţile turceşti de dincolo de Dunăre. Apoi vin turcii şi are loc vestita bătălie de la Călugăreni, din august 1595. „Într-un război sunt mai multe etape. Poate fi victorie pe moment, dar analizând pe ansamblu, a fost o înfrângere. Într-adevăr, la Călugăreni, probabil că Sinan a căzut de pe cal cum spune legenda, probabil că au murit mai mulţi turci decât români. Dar după aceea, când s-a ridicat Sinan din nămol şi s-a uitat în zări, n-a găsit nici picior de ostaş român”, povesteşte Diaconescu.

După Călugăreni, Mihai Viteazul s-a retras către valea Prahovei, spre munţi, aşteptând să vină Sigismund Bathory cu oastea Transilvaniei. „Să nu uităm că Sinan a intrat în Bucureşti, a intrat în Târgovişte, şi-a pus gardă otomană acolo. Deci practic n-a fost o victorie a lui Mihai Viteazul, în ciuda monumentelor care împânzesc ţara”, mai spune el. Armata transilvăneană a venit la Braşov, a trecut munţii, iar turcii au plecat din Ţara Românească, în urma bătăliei de la Giurgiu, unde s-a afirmat Mihai Viteazul.

„Lui Sigismund îi plăceau titlurile, victoriile militare, dar nu-i plăcea efortul”

Însă Bathory era o fire fluctuantă. În 1597 se strică relaţiile dintre cancelarul Iojica şi Sigismund deoarece principele se gândea să predea Transilvania habsburgilor şi el să renunţe la tron: „Pricipele Transilvaniei era un om labil psihic, nu era coerent în planurile sale. Şi îi plăceau titlurile, victoriile militare, dar nu-i plăcea efortul. Şi-a dat seama că era prea mare efortul pentru el să conducă acest front”, explică Diaconescu.

Acesta a fost motivul conflictului dintre cei doi deoarece Iojica se împotrivea cedării principatului. Istoricul arată că exista la acea dată un curent antihabsburgic în rândurile nobilimii ardelene: „Habsburgii, când ocupă o provincie, o organizează sistematic. Limitează exact pentru fiecare ce proprietăţi are şi ce obligaţii are faţă de stat. Pe când ardelenilor le convenea situaţia existentă. Totul era suficient de neclar şi puteau să facă o mulţime de abuzuri în privinţa plăţii impozitelor şi aşa mai departe. Iojica era exponentul acestei nobilimi care nu voia să fie cedată Transilvania habsburgilor”.

Iojica încearcă atunci să găsească o soluţie: în 1597, el îi propune lui Mihai să devină principe peste Transilvania, peste Ţara Românească şi peste Bulgaria, de unde sperau să-i alunge pe turci: „Cel care lansează pentru prima dată ideea ca Mihai să fie în frunte este Iojica. Nemulţumit de instabilitatea lui Sigismund Bathory, îi propune varianta aceasta”, evidenţiază cercetătorul.

„Mihai era strâns într-un cleşte”

Însă planul nu se pune în aplicare deoarece în 1598 Sigismund renunţă oficial la tron, iar în mijlocul Dietei îl arestează pe Iojica şi îl predă austriecilor. Românul este închis la Satu Mare, iar apoi este executat. Sigismund primeşte în schimb de la habsburgi două provincii din sudul Poloniei de astăzi, pe post de feude viagere. Însă viaţa liniştită de acolo nu i-a fost pe plac, aşa că după câteva luni se întoarce pe furiş în Transilvania, iar nobilii îl primesc bucuroşi.

„A stat câteva luni pe tron pentru că erau prea multe probleme în Transilvania din cauza războiului. Din nou s-a plictisit. Îi plăcea să conducă, dar fără responsabilităţi. Şi nu-l mai avea pe consilierul Ştefan Iojica să ducă greul administraţiei. Şi atunci, din nou cedează coroana, de data asta vărului său Andrei Bathory”, remarcă istoricul.

Andrei Bathory fusese crescut în Polonia, era filootoman şi antihabsburg, deci nu mai dorea o alianţă cu Rudolf al II-lea. El preia Transilvania în 1599. În acel moment, Mihai era strâns într-un cleşte: turcii la sud de Dunăre, iar în Moldova şi Transilvania doi duşmani ai săi susţinuţi de Polonia: Ieremia Movila şi Andrei Bathory. Orice culoar către habsburgi era închis. În aceste condiţii nefaste, voievodul român alege soluţia războiului: trece Carpaţii şi îl înfrânge pe Bathory la Şelimbăr, cu ajutorul secuilor, iar apoi intră în Alba Iulia. „El vrea să se proclame principe, dar n-o face oficial. Oficial este guvernator sau locţiitor al lui Rudolf al II-lea. În Transilvania le spune nobililor că el guvernează Transilvania în numele habsburgilor. Era conştient că nu i se recunoaşte titlul, deşi ar fi vrut asta”, explică Diaconescu.

Mihai copiază modelul Sigismund, la sugestia lui Iojica

Acest gest aţâţă apele, în ciuda faptului că Mihai i-a asigurat pe habsburgi că intenţia lui a fost să scoată Transilvania din mâinile polonezilor şi să o returneze împăratului.

Îngrijorat de veştile pe care le avea de un plan al Poloniei de a-l răsturna în Muntenia şi a-l pune domn pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă, el atacă Moldova, în 1600. „Mihai pune în aplicare ceea ce a făcut Sigismund înainte: este domn peste cele trei ţări. Cum a fost principe Sigismund Bathory în 1595, este el acum. El copiază un model, un model care i-a fost sugerat de Iojica în 1597. Aceste idei s-au dezvoltat în mintea lui, fireşte, era un strateg, era un militar, un domnitor. Dar ideea a pornit de la unirea făcută de Sigismund, când a văzut că toate cele trei ţări împreună au o forţă armată puternică. Aşa s-a ajuns să facă Mihai unirea, care a fost efemeră, câteva luni de zile”, spune cercetătorul.

„În momentul în care a ocupat şi Moldova, spaima, inclusiv la habsburgi, a fost prea mare. Toţi s-au temut că Mihai, valahul ăsta, are prea multă putere şi atunci va fi greu de ţinut în frâu. Şi atunci, practic, deşi el se aştepta să aibă ajutor, toţi i se împotriveau”, continuă el. Nobiliii maghiari din Transilvania, cu ajutor austriac, alungă soldaţii lui Mihai din cetăţile din Transilvania, iar în Moldova intră imediat polonezii. În câteva săptămâni, Mihai pierde tot. 

„Mihai Viteazul rămâne un model ca primul român ce a unificat ţările române. Mihai Viteazul trebuie să rămână în cărţile de istorie, bineînţeles, ocupă un loc important în Panteonul istoriei noastre. Dar trebuie spus adevărul. El a unit cele trei principate pentru a se elibera de presiunea polonă şi turcă, şi a copiat un model, creat de Iojica şi aplicat de Sigismund Bathory. De fapt, s-a urmărit crearea unei puteri care să reziste turcilor. Şi aceasta să înlocuiască Ungaria care a fost un factor de echilibru în zonă”, Marius Diaconescu

Mihai, exponentul boierimii muntene, guvernează cu elita maghiară

În secolul XIX începe însă cariera de erou naţional a lui Mihai Viteazul, cel care ar fi fost condus de ideea unităţii naţionale a românilor din cele trei principate. S-a susţinut astfel că Mihai a realizat o Dacie românească şi că un factor esenţial al construcţiei sale politice a fost conştiinţa de neam, el urmărind să realizeze suprapunerea graniţelor statale cu cele etnice.

Pentru istoricul Lucian Boia, ceea ce a făcut Mihai Viteazul este mai mult o cucerire decât o unire: „Nu înseamnă că Mihai Viteazul a avut o idee românească. A existat şi înainte de comunism o fază de interpretare naţională, destul de naivă, a ceea ce a făcut Mihai Viteazul, în secolul XIX, începând cu cartea faimoasă a lui Bălcescu, „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”. Apoi, treptat, generaţie după generaţie, istoricii au nuanţat şi chiar au modificat interpretările în sensul că nu putea înainte de era naţiunilor să existe o idee naţională. Cred că aici lucrurile sunt mult prea clare şi ele sunt complicate numai de perpetuarea unor interpretări care pot să facă plăcere, dar care nu servesc la nimic”.

Mihai Viteazul şi fiica sa, Florica, într-o pictură din anul 1601 a lui Franz Francken Citiţi mai mult: Mihai Viteazul, al doilea unificator al ţărilor române > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/mihai-viteazul-al-doilea-unificator-al-tarilor-romane-879011.html#ixzz2mXO1974M  EVZ.ro

Mihai Viteazul şi fiica sa, Florica, într-o pictură din anul 1601 a lui Franz Francken

În timpul regimului comunist se spunea că Mihai Viteazul a luat multe măsuri pentru românii din Ardeal, însă el a păstrat organizarea existentă şi organele de guvernământ, a menţinut şi întărit privilegiile nobilimii deoarece avea nevoie de sprijinul dietei maghiare pentru a guverna. Măsurile luate de el au fost minore: i-a scutit pe preoţii români de muncile servile şi a dat păşunat liber satelor româneşti de pe domeniile marii nobilimi. El chiar a înăbuşit mişcările ţărăneşti din Transilvania.

„Nici nu putea să ia măsuri prea multe pentru că ridica împotriva lui nobilimea din Transilvania. Şi hai să fim serioşi, Mihai era exponentul boierimii româneşti. Mihai e cel care i-a legat pe ţărani de glie, a făcut şerbia în Ţara Românească. Deci era de aceeaşi parte ca şi nobilimea transilvăneană”, explică Diaconescu.

Lucian Boia are aceeaşi poziţie: „Iar Mihai Viteazul, când a devenit şi principe al Transilvaniei, a guvernat atât, puţin, cât a avut ocazia, cu elita ungurească, nu cu ţăranii români. Când spui că a făcut o unitate românească, cu cine? Cu moldovenii care n-aflaseră încă că sunt români şi cu ardelenii care, la nivelul de sus, erau unguri, nu erau români? N-a fost vorba de aşa ceva şi nu-i niciun bai. Amestecăm epocile”.

El atrage atenţia că Radu Popescu, un cronicar muntean, ce scrie la 100 de ani după Mihai Viteazul, spune că domnitorul „i-a bătut pe toţi şi-i ţinea pe toţi, şi pe turci, şi pe unguri, şi pe moldoveni, ca pe nişte măgari de-ai lui”, deci îi includea în categoria „înfrânţilor” şi pe moldoveni.

„Noi, românii, trebuie să avem bine în minte faptul că România există, că s-a dovedit un stat viabil, şi că n-avem nevoie să forţăm istoria acum ca să susţinem existenţa, integritatea şi perpetuarea României”, Lucian Boia

Marele respect al lui Ceauşescu pentru Mihai Viteazul: dărâmarea bisericii Mihai Vodă

În perioada comunismului cu tentă naţională, în prim-plan erau puşi voievozii, prezentaţi drept personalităţi excepţionale, eroi şi salvatori. S-a ajuns astfel la personalizarea istoriei, deşi era cazul unei evidente contradicţii între universalismul comunist care trece dincolo de frontiere şi de naţiuni, şi naţionalismul comunist din România.

„De la conducerea unui grup restrâns de partid s-a ajuns la un comunism de familie, la o conducere strict personală. Şi atunci răspunsul e evident de ce apelul acesta la voievozi: pur şi simplu pentru că Ceauşescu era şi el unul singur, sau el şi soţia. Şi atunci Ceauşescu se regăseşte în marile figuri ale trecutului, în voievozi”, explică Boia.

Astfel, Ceauşescu avea nevoie de lideri excepţionali care să îl anunţe şi să îl legitimeze: „În vremea lui Ceauşecu, pe piedestal, pe partea cea mai înaltă, este Mihai Viteazul, cu siguranţă, cel care prefigurează România. Până la urmă, se vede foarte bine cum eroii ăştia sunt folosiţi. Ei întotdeauna sunt folosiţi de oamenii politici. Se vede până la urmă cât de mult ţinea cu adevărat Ceauşescu la Mihai Viteazul când a dărâmat mănăstirea Mihai Vodă. Mie nu mi-a venit să cred. Era la Izvor (în Bucureşti – n.r.). Biserica au mutat-o cu vreo 200 de metri, între blocuri, pe cheiul Dâmboviţei. Iar mănăstirea care înconjura biserica a fost distrusă. Ăsta a fost marele respect al lui Ceauşescu pentru Mihai Viteazul”, îşi aminteşte el.

Potrivit lui Boia, clarificarea istoriei nu trebuie demonizată: „Toate astea nu-l scad pe Mihai Viteazul, care este un personaj foarte interesant şi un personaj cu totul remarcabil, apreciat şi în epocă ca un personaj ieşit din comun. Problema este că nu e cazul să-l modernizăm, să facem din el un lider naţional, n-avea cum să fie”. 

Autor:  Andreea Dogar

Publicat la: 09 Decembrie 2009

Sursa: evz.ro

Aici, cei interesaţi, pot citi :GÂNDIREA POLITICĂ A LUI ŞTEFAN JÓSIKA CANCELARUL PRINCIPELUI SIGISMUND BÁTHORY , CANCELARUL PRINCIPELUI SIGISMUND BÁTHORY” (Paternitatea unei idei politice: unirea Transilvaniei cu Ţara Românească şi Moldova) de Marius Diaconescu

%d blogeri au apreciat: