Arhiva

Posts Tagged ‘UNJR’

CSAT – către magistraţi: „Eşti ofiţer acoperit?”, „Ba” – către SRI „Aveţi ofiţeri acoperiţi ca magistraţi”, „Ba” – Conluzia: „N-au” … nu e banc, să mor io …

19 ianuarie 2016 Lasă un comentariu

Oare îşi poate cineva imagina că dacă îl întreabă pe Ion Iliescu „Eşti omul KGB sau NKVD?” ori pe NKVD sau KGB „Este Ion Iliescu omul vostru?”, ar săspunde careva „DA”?

Dacă nu este membru al CSM, probabil oricine că ar zice că e imposibil…

Treaba, foarte pe scurt, e cam aşa…

CSAT i-a luat la rând, unul câte unul, pe magistraţi de revere, a dat cu ei de perete, apoi le-a pus în ochi lampa  şi a întrebat ferindu-se de licidul gălbui vare le curgea pe picioarele tremurânde: „Bă, recunoşti că eşti ofiţer acoperit?” „Ba”- a răspuns fiecare …

Apoi s-a dus la SRI. „Bă, voi aveţi la noi în sistem ofiţeri acoperiţi?”, „Nţţţ” or fi zis aceştia, aproximativ, că deh …fiind serviciu secret, nu ştim exact câţi de „ţî” foloseşte acesta la negări…

Astfel, cu conştiinţa la fel de împăcată ca cei care au hotârât prescrierea crimelor Loviluţiei din 89, CSAT a concluzionat după care Preşedinţia zice: „Conform declaraţiilor pe care le-am analizat, nu există ofiţeri acoperiţi…”

Oare de ce am senzaţia că, dacă i se mai zbârleşte odată mătreaţa CSAT, se duce la Turcescu, şi dă şi cu el de pereţii televiziunii lui de pe internet şi în întreabă: „Bă, recunoşti că nu eşti şi nici n-ai fost  ofiţer acoperit” acesta va răspunde „Da, recunosc, am glumit şi eu şefu’ şi fraierii e fraieri şi a loat-o de bună…”

Păi, dacă aşa merg treburile, oare dacă dau telefon la CSAT şi la Preşedinţie şi întreb câţi din membrii CSAT şi câţi din consilierii Preşedintelui sunt ofiţeri acoperiţi, mi se va spune că niciunul?

Tot ce se poate …

Oare de ce dracu nu le spune cineva celor de la CSAT şi celor de la Preşedinţia României că cine ar face o astfel de dezvăluire ar înfunda puşcăria? Aşa e legea în Românica.

KLAUS IOHANNIS

Să îţi stea mintea în loc nu alta … I-auzi …

Am aflat că, Consiliul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a verificat declaraţiile magistraţilor şi a stabilit că niciun judecător sau procuror nu este ofiţer acoperit.

Într-un comunicat al Preşedinţiei se spune că:

 „În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“.

Aceastăverificare s-ar fi făcut de către CSAT în urma  solicitărilor Ministerului de Justiţie şi a CSM.

„Din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora“.

Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.  UNJR arăta, într-un comunicat de presă, că a făcut această solicitare, fiind „profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii”.

UNJR a solicitat CSM să ceară clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, „să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»”. 

„Serviciului Român de Informaţii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa”, se arăta în comunicat. 

Prima din solicitările UNJR a venit după declaraţii făcute de Traian Băsescu. Acesta zicea că pâna în 2004 au existat „ofiţeri acoperiţi printre magistraţi”, aceştia fiind şantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituţia din 1991.

 „Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepţia ca aceşti magistrati nu ar fi independenţi”, se preciza în comunicatul UNJR. 

Cea de a doua solicitare către CSM a apărut în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, Dumitru Dumbravă, care „escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit «câmp tactic» de operaţiuni al serviciilor de informaţii…

În prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, a mai declarat Dumbravă în interviul mai sus pomenit.

UNJR preciza că „sala de judecată este locul în care fiecare persoană vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii”.

Deci „acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă”. 

„UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraţilor, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declaraţii”, arăta Uniunea Judecătorilor din România. 

Drept să spun, până aici, sunt cam năucit de ceva…

Rezumând. CSM a verificat declaraţiile megistraţilor şi a constatat că nu există niciun ofiţer acoperit şi a cerut clarificări DE LA SRI?

Adică i-o fi întrebat: „Bă tu eşti ofiţer acoperit?” iar ăia ar fi zis „Nu” după care i-a întrebat pe cei de la SRI: „Bă, aveţi voi  ofiţeri acoperiţi pe la noi?” Şi ăia ar fi spus: „Nu” … şi din asta au tras cocluzia că nici usturoi nu au mâncat şi nici cavitatea bucală nu le pute? Incredibil …

Oare de ce consideră cei de la CSAT mai imbecili decât ei pe cei de la SRI şi pe eventualii ofiţeri acoperiţi?

Să mă ierte Dumnezeu, dar asta pare din filme cu proşti … Tare aş vea să văd un serviciu secret care îţi prezintă lista cu spioni dacă le-o ceri sau că un spion îţi va spune că da, este spoin.

Îşi poate oare imanina cineva că dacă ar suna la KGB şi ar întreba dacă Ion Iliescu e omul lor ruşii ar sări să spună că da, ori că dacă îl întrebi pe Iliescu dacă e omul KGB sau NKVD va confirma …

Dumnezeule mare … cei din CSAT sunt nişte oameni care hătărăsc în treburile grele ale României pentru că se spune că ar avea un discernământ cel puţin egal cu cărărezele oilor lui Becali…

Nici nu e de mirare că domna judecător Adina Daria Lupea-Aghinita de la Curtea de Apel Cluj spune pe Facebook că verificarea pe care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a făcut-o în cazul magistraţilor „acoperiţi” nu lămureşte situaţia din sistem.

Adina Daria Lupea-Aghinita

Reacţia doamnei judecător Lupea-Aghinita a apărut în urma comunicatului de care am vorbit mai sus şi  în care se menţionează că nu există magistraţi care să fie colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Doamna judecător spune că că răspunsul oferit de Administraţia Prezidenţială este unul pur şi simplu „năucitor”.

„Ne-a verificat CSAT pe toţi… Suntem curaţi ca lacrima! Nu contează ca nimeni nu a lămurit ce este cu „câmpul tactic”, nu contează nici de ce au fost solicitaţi magistraţii să semneze angajamente, peste jurământul depus la intrarea în profesie. Nu mai contează că nimeni nu lămureşte problema de ce vicepreşedintele ICCJ îşi semnează adresele cu denumirea „Şeful serviciului de securitate” în loc să semneze firesc „Judecător, vicepreşedinte al ICCJ”. Este un răspuns oficial… şi asta este”, scrie pe contul dânsei de Facebook  judecătoarea Lupea-Aghinita de la Curtea de Apel Cluj.

Adina Daria Lupea-Aghinita este de părere că CSAT ar trebui să facă astfel de verificări anual, altfel, se ridică întrebarea: „De ce acum? Să inchidă gura magistraţilor?”.

„M-am inşelat… Nu punem plombe calului troian. Îi facem implanturi de porţelan!”, a fost concluzia trasă de doamna judecător.

Alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii

20 septembrie 2010 17 comentarii

Vineri, 17 septembrie, a avut loc primul tur în alegerea noului Consiliu Superior al Magistraturii, un eveniment extrem de important în perspectiva întăririi sau nu a statului de drept în România pe parcursul următorilor şase ani.

Evident, pentru  Realitatea tv a  infractorului Vîntu şi pentru antenele inculpatei Camelia Voiculescu alegerile pentru CSM nu reprezintă o ştire la fel de importantă ca Zilele Bucureştiului sau “marşul pentru educaţie” a profilor care şi-au scos elevii ca odinioară la defilarea de 23 august. O populaţie resemnată faţă de o Justiţie dominată de dinozauri şi scoasă la licitaţie de marii puşcăriabili este de preferat unui curent de opinie favorabil tinerilor magistraţi reformişti.

“Cazul Voicu” nu numai că a devoalat lipsa de moralitate şi respect faţă de lege a capilor din sistemul judiciar dar, mai ales, a separat apele: de o parte corpul magistraţilor reformişti, aspiranţi la o justiţie independentă, eficientă şi credibilă, de cealaltă parte CSM-ul controlat de relicvele magistraturii comuniste, judecători şi procurori foşti colaboratori ai Securităţii sau hârşiţi în complicităţi cu politicieni corupţi.

Lipsa de reacţie a CSM în “cazul Voicu” ca şi netransparenţa numirilor la Înalta Curte, a coalizat peste 400 de judecători în lansarea apelului “INTEGRITATE ŞI DEMNITATE”, pe 24 martie 2010.

Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii.
Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.”

http://www.adrianneacsu.jurindex.ro/?p=935

Apelul este semnat şi de judecătoarea Anamaria Trancă, de la Tribunalul Bucureşti, cea care a admis cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Vîntu, pentru 29 de zile. Prin urmare, Viorica Costiniu, soţia celui vizat de acest protest al magistraţilor împotriva încălcării „normelor de etică a profesiei”, a avut un motiv în plus să insiste pentru anularea soluţiei dată de unul dintre judecătorii semnatari.

Depunerea candidaturilor pentru noul CSM a patru dintre membrii actuali şi prelungirea mandatelor pentru trei dintre aceştia au stârnit proteste vehemente atât din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor (UNJR), cât şi din partea Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR). Iată motivul:

UNJR: “De asemenea, Uniunea atrage atentia asupra faptului ca membri actuali au decis prelungirea mandatului pentru un judecator (Ana Cristina Labus) si doi procurori (Gratiana Isac si Bogdan Licu) care au fost alesi ulterior anului 2004. Totodata, patru dintre membrii actualului CSM vor recandida pentru un nou mandat, si, desi candidaturile acestora au fost contestate, „procedura de solutionare a acestor contestatii este netransparenta si sta sub semnul conflictelor evidente de interese.”

„In concret, contestatiile impotriva candidaturilor celor patru membri ai actualului C.S.M. sunt solutionate de Comitetul Electoral Permanent, organ constituit la nivelul C.S.M. si din care fac parte ca membru de drept procurorul Bogdan Licu si ca membru supleant procurorul Gratiana Isac, adica cei doi membri ai Consiliului ale caror mandate vor continua si in viitorul CSM”.

AMR: „Actualul CSM organizează alegeri numai pentru o parte dintre locurile prevăzute ca eligibile de normele legale, norme pe care CSM preferă să le interpreteze în interesul personal a trei dintre membrii săi, aleşi pentru restul de mandat al membrilor pe care i-au înlocuit – judecătorul Ana Cristina Lăbuş, reprezentant al tribunalelor, procurorul Graţiana Isac, reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi Casaţie-DIICOT şi procurorul Bogdan Dimitrie Licu, reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale. În spiritul Constituţiei, durata de 6 ani a mandatului membrilor CSM este indisolubil legată de mandatul instituţiei ca întreg şi nu poate fi interpretată în afara acestuia. În aceste condiţii, restul de mandat al celor trei membri ai CSM este – şi aşa trebuie să rămână – doar un rest. A proceda altfel înseamnă a stabili asupra caracterului perpetuu al unui mandat.”

MAGISTRAŢI CONTESTAŢI DE BREASLĂ :

Judecător LIDIA BĂRBULESCU, membru CSM – Apropiată de Rodica Stănoiu, a promovat direct de la Tribunalul Olt la Curtea Supremă, sărind etapa Curţii de Apel.

Procurorul CRISTIAN DELIORGA, membru CSM – În anul 1999, a fost demis de fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, din funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Medgida. În 2001, sub ministeriatul Rodicăi Stănoiu,  devine prim-procuror Al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa. Deliorga apare în stenogramele interceptărilor DNA în cazul fraudării examenelor pentru funcţiile de conducere în parchete.

Procuror GRAŢIANA ISAC, membru CSM din 2006 (prelungire neregulamentară de mandat) – In 2006, deşi demisă pentru incompetenta manageriala, a fost aleasă si reprezentantă al Parchetului General in CSM, si sef la Combaterea Contrafacerilor.

Gratiana Isac a fost, la sfarsitul anului 2007, subiect de presa din cauza faptului ca s-a abtinut de la votul pe care CSM trebuia sa-l dea pentru anchetarea penala a doi dintre procurorii acuzati de DNA ca au luat mita pentru favorizarea candidatilor la examenul pentru sefia instantelor si parchetelor.

Procurorul DAN CHIUJDEA, membru CSM, s-ar fi întâlnit cu senatorul Cătălin Voicu şi cu judecătorul Cristian Jipa, în 28 oct. 2009, potrivit unei interceptări a DNA. Dan Chiujdea figureaza pe primul loc dupa totalul sumei cheltuite in perioada 2005-2007 pentru deplasaraile in strainatate. Calatoriile sale au costat 77.074 RON (unele la business class), petrecandu-si 48 de zile din partea CSM in Monaco, Albania, Belgia, Polonia, Olanda, Bahrain, Italia si Spania, majoritatea la hoteluri de cinci stele.

Judecătorul DAN LUPAŞCU membru CSM – In scandalul generat de sesizarea facuta de Lidia Barbulescu la Avocatul Poporului, prin care cerea secretizarea declaratiilor de avere, ridicind in acest sens o exceptie de neconstitutionalitate, Dan Lupascu a acuzat presa ca prin dezvaluirile ei actioneaza impotriva „interesului national“.

Judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ, membru CSM din 2007 (prelungire neregulamentară de mandat).


Procurorul BOGDAN LICU, membru CSM din 2005 (prelungire neregulamentară de mandat) – Inainte de a fi ales membru CSM, a lucrat in cadrul Guvernului Tariceanu, ca procuror detasat la Cancelaria primului-ministru, Departamentul pentru Lupta Anti-Frauda.

http://www.romaniacurata.ro/pe-mainile-cui-se-afla-csm-66.htm

Au mai fost contestaţi LIDIA BARAC şi OVIDIU PUTURA a căror detaşare la Ministerul Justiţiei este incompatibilă cu calitatea de candidat şi votant la alegerile pentru CSM.

REZULTATELE TURULUI I  (17 sept. 2010)

REZULTATELE LA JUDECATORI

INALTA CURTE unde exista trei candidati si va exista un singur tur de scrutin, alegerile vor avea loc la data de 1 noiembrie 2010.

CURTI DE APEL

Dan LUPASCUmembru al CSM – Curtea de Apel Bucuresti ales cu 85 de voturi pentru, in fata contracandidatei Doina Anghel, care a obtinut doar 37 de voturi. Au existat 8 voturi nule;

Lidia BARACCurtea de Apel Timisoara, aleasa cu 32 voturi pentru – 7 nevalidate;

Dana Cristina GIRBOVANCurtea de Apel Cluj, aleasa cu 33 voturi pentru si 9 impotriva;

– Gheorghe DIACONU – presedintele Curtii de Apel Pitesti, ales cu 19 voturi in fata contracandidatului sau Dumitru Diaconu (doar 13 voturi);

– Mihai Viorel TUDORAN – Curtea de Apel Ploiesti, ales cu 26 de voturi, fata de 14 ale contracandidatului Dan Enescu;

– Nicolae Horatius DUMBRAVA – Curtea de Apel Targu Mures, ales cu unanimitate de 22 de voturi;

Cezar HINCUCurtea de Apel Suceava, a fost ales cu 29 de voturi – 4 au fost nule;

– Alexandru SERBAN – Curtea de Apel Brasov, a fost ales cu 24 de voturi,  1 vot nul;

TRIBUNALE

Adrian Toni NEACSUpresedintele Tribunalul Vrancea, ales cu 36 de voturi, in fata contracandidatilor sai care au obtinut Mariana Sandina Croitoru (16 voturi) si Rodica Arhip (10 voturi);

Mona-Lisa NEAGOEpresedinta Tribunalului Bucuresti, aleasa cu 138 de voturi, in fata contracandidatei Liliana Ciuperca (35 voturi);

Gabriela BALTAGTribunalul Neamt, judecator sustinut de AMR, a fost aleasa cu unanimitate de voturi;

Marcel Ion RUSUpresedintele Tribunalului Sibiu, a fost ales cu 58 de voturi pentru si 7 nule;

Lacramioara AXINTE Judecatoria Botosani (delegata la tribunal), a fost aleasa cu 17 voturi in fata contracandidatului Aurel Liviu Dicu de la Tribunalul Botosani (15 voturi), 2 voturi au fost nule;

Ovidiu PUTURATribunalul Nasaud, detasat in MJ, a fost ales cu 37 de voturi – 31 au fost anulate;

Norel POPESCUTribunalul Mehedinti, ales cu 130 de voturi, 3 contra si 6 nule;

JUDECATORII

Cristi Vasilica DANILETvicepresedintele Judecatoriei Oradea, ales cu 47 voturi pentru, 3 nule, 4 impotriva;

Elena POPESCUvicepresedinta Judecatoriei Targu-Jiu, a castigat cu 78 de voturi in fata contracandidatei Denis Gabriela Ghervase de la Judecatoria Craiova (67 voturi);

La nivelul candidatilor de la judecatoriile din Bucuresti votul se va relua miercuri, din cauza lipsei de cvorum din runda a doua a votarii… initial, Ana Maria Puiu, de la JS 1 a iesit din cursa (cu doar 68 voturi), iar Mariana Feldioreanu de la JS 4 (69 voturi) si Marius Tudose, presedintele JS 3 (88 voturi) – care nu au obtinut niciunul majoritatea necesara de voturi – au intrat la noua runda de vot. Din pacate insa, intrucat evenimentul  s-a prelungit ore in sir, din cei 222 de votanti prezenti initial, multi au plecat acasa, ramanand doar circa 180 de judecatori. Intrucat numarul celor ramasi in sala nu intrunea cvorumul necesar, votul pentru alegerea unuia dintre candidatii Marius Tudose si Mariana Feldioreanu se va relua miercuri.

REZULTATELE LA PROCURORI

PARCHETE DE CURTI DE APEL

George BALANParchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a castigat cu 25 de voturi, in fata contracandidatului Florin Ene care a primit doar 14 voturi. Au existat 4 voturi anulate;

Elisabeta DRAGUTParchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, a castigat cu 14 voturi pentru, si doua voturi albe;

Elena HACH Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, candidat sustinut de AMR, a fost aleasa cu unanimitate de voturi – 11;

Marian Gigel ALEXANDRUParchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, ales cu 6 voturi din 12;

Valentin MIRISANParchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, ales;

Vasile MANDICIParchetul de pe langa Curtea de Apel Suceava, ales;

Ilie NARITAParchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ales;

PARCHETE DE TRIBUNALE

Oana SCHMIDT-HAINEALAParchetul de pe langa Tribunalul Brasov, aleasa cu unanimitate de voturi;

Cristian DELIORGAmembru CSM – Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, ales cu majoritate de voturi, a avut 3 voturi contra;

Stefan CRISUParchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, care a castigat cu 35 de voturi in fata contracandidatei sale Nicolaeta Stuparu (fosta Bulgaru) – 27 voturi;

Ioan Marius ARONParchetul de pe langa Tribunalul Sibiu, ales;

De mentionat ca Alexandru Florian LELE, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, a picat din cursa, intrucat nu a acumulat jumatate, plus unu, din voturile exprimate.

PARCHETE DE JUDECATORII

– Nicolae Dan CHIUJDEA membru al CSM Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, a castigat cu 107 voturi in fata lui Mihai Betelie de la PJS 4 (49 de voturi) si Marian Trusca de la PJS 2 (45 voturi);

Cristina-Andreea CARDASOLParchetul de pe langa Judecatoria Zarnesti, cu unanimitate de 30 voturi;

http://luju.ro/institutii/csm/381-aas-rs.html

EI SUNT SPERANŢA ÎNTR-O JUSTIŢIE CURATĂ:

Echipă de reformişti care merge în turul al II-lea: judecătorii CRISTI DANILEŢ, NICOLAE HORAŢIUS DUMBRAVĂ şi ADRIAN NEACŞU s-au prezentat cu un proiect comun: „castigarea de catre CSM si justitie e respectului pe care il merita in stat, la descentralizarea administrativa, la asigurarea resurselor umane si finantarea corespunzatoare a sistemului judiciar, trecerea gestiunii bugetare catre ICCJ si promovarea intereselor societatii romanesti pentru o justitie independenta si functionala.”

Judecătorii Adrian Neacşu şi Nicolae Horaţius Dumbravă sunt membri fondatori ai UNJR. Judecătorul Cristi Danileţ este autorul unui amplu raport cu titlul „Vulnerabilităţi ale sistemului juridic din România”.

Judecător DANA CRISTINA GÂRBOVAN, primul preşedinte al UNJR.

Procurorul ELENA HACH, într-o scrisoare deschisă, acuză CSM de exerciţiu nedemocratic:

http://luju.ro/magistrati/parchete/260-scrisoare-deschisa-candidatul-la-csm-procuror-elena-hach-acuza-csm-de-exercitiu-nedemocratic.html


%d blogeri au apreciat: