Arhiva

Posts Tagged ‘Veaceslav Negruța’

Elena Robu a descoperit gaura de la macaroană: a aflat și ea că Republica Moldova nu are nici un viitor

Jurnalista Elena Robu, frumoasa moderatoare a portalului de știri Unimedia  din Republica Moldova, în trecut angajată la Compania Teleradio Moldova şi Radio Moldova, descoperă apa caldă și gaura de la macaroană.

Deși era evident încă e la apariția ca stat independent că această țară va un lamentabil eșec deoarece nu are resursele necesare, Elena Robu constată abia în 2016 că, citez, ”Republica asta nu are viitor”

Nici nu se putea altfel dacă ne gândim că în afară de lipsa de resurse Republica Moldova a încercat să sugă de la două oi, oftând la podurile de flori către România dar dând frumușel din codiță și bălind vesel când era mângâiată pe scăfârlie de Kremlin. Moldovenii constată acum că ipocrizia se plătește …

Pe 27.01.2016, pe siteul său, frumoasa jurnalistă Elena Robu publica articolul Republica asta nu are nici un viitor  pentru a reveni pe 24.08.2016 cu Statul independent R. Moldova a eșuat.

Elena Robu

Citiți:

Republica asta nu are viitor

Astăzi sunt pesimistă în privința viitorului aceste republici în care trăiesc, după discuțiile pe care le-am avut „off the record” cu fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, după emisiunea Alb&Negru. În timp ce oamenii protestează, trăiesc cu frica pentru ziua de mâine, nu văd decât negru în jurul ochilor, cei care dirijează schemele frauduloase fură în continuare din banul public, din banul cetățeanului. Sunt prea mulți oameni implicați la toate nivelurile, încât azi nu pot vedea o ieșire din această mocirlă, nu pot vedea cum și mai ales cine va fi în stare să distrugă toate aceste scheme, monopoluri, instituții preluate/capturate.

De sine stătător acest stat nu poate avea viitor. 6 ani de zile ne-au asistat partenerii europeni, ne-au oferit bani pentru realizarea reformelor, doar că așa-zisa guvernare pro-europeană a compromis tot ce se poate compromite. Și acum spun cu toții într-un glas că situația este gravă.

În cadrul emisiunii Alb&Negru de astăzi, fostul ministru al Finanțelor Veacelsav Negruța vorbea despre faptul că această criză gravă a fost provocată de actuala guvernare, de iresponsabilitatea de care a dat dovadă, în special în ultimii doi ani. De asemenea, această guvernare a evitat să rezolve ghemul de probleme care se tot aduna. A fost un credit de încredere oferit de cetățeni, dar și de partenerii externi pentru guvernarea declarată pro-europeană, dar acum nu mai este nimic.

De la Independență și până acum niciun Guvern nu a fost în stare să aducă bunăstare pe termen mediu cetățenilor acestei țări, nu a fost capabil să democratizeze acest stat și să pună legea mai presus de funcție sau interes personal. Și au fost peste 14 Guverne în 24 de ani de Independență.

Ce m-ar face să cred că de acum încolo lucrurile se pot schimba. Au fost mai mulți așa-ziși eroi în 25 de ani de Independență care au obținut încrederea oamenilor, dar după asta au dezamăgit atât de mult, încât este destul de greu să vezi luminița de la capătul tunelului.

Sursa: elenarobu.wordpress.com

Statul independent R. Moldova a eșuat

Scriam la începutul anului despre faptul că R. Moldova ca stat independent nu are viitor, din cauza unei societăți care nu poate produce elite politice, pentru că timp de 25 de ani nu s-a găsit nicio persoană de la conducere căreia să îi pese de interesul național al acestui teritoriu. Totul rămâne în vigoare.

Iată mai jos câteva dintre declarațiile deputatului din primul Parlament, Andrei Țurcanu, în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.
*Semnarea Declarației de Independență a fost doar o verigă într-un lanț de mari manifestări culturale care atunci viza un singur lucru – ruperea imperiului sovietic.

*Mulți dintre deputați pe atunci nu știau cum să voteze în ziua de 27 august 1991. Se credea că URSS se va reface. Unii deputați s-au aflat departe de țară, la odihnă.

*Ceea ce s-a întâmplat la Moscova a fost hotărâtor pentru republicile unionale.

*Mulți încearcă să face scenarii geopolitice, dar nu cred că scenariul Independenței a fost scris la Moscova. În istorie apar momente de unde nici nu te aștepți.

*La Moscova, forța hotărâtoare a fost Boris Elțin. Între timp, și în republicile periferice s-au găsit doritori să fie președinți. Dar exista și entuziasmului poporului de atunci de a se rupe de URSS, de a fi liberi. Astăzi nu mai există așa ceva, doar se plătește, se hrănește, se organizează muzică, se aduc sarmane. Asta este deja manipulare, nu demostrație populară.

*Ideea de Unire a apărut mai târziu. Dar Bucureștiul a spus NU, adică a tăcut categoric. Atunci România era hărțuită din toate părțile, era în situația Iugoslaviei de mai târziu. Dacă se producea unirea, putea ca această hărțuire să dezmembreze statul român. Asta a fost logica celor de la București care au decis să nu se facă unirea. Era un scenariu plauzibil. Dar nu se pune problema de trupele rusești, ele erau într-o derută totală. Nu se știe dacă era un scenariu dirijat doar de Moscova. Puterea care a decis cel mai mult în Iugoslavia a fost Germania.

*Primul președinte al R. Moldova Mircea Snegur nu a vorbit niciodată în public despre unire, dar cred că în unele momente își dorea unirea. A fost ușor influențabil. Ușor se aprinde, ușor se stinge, este explozibil uneori unde nu trebuie, este întârziat acolo unde ar trebui să ia o decizie categorică. În Parlament erau două forțe: democratice și agrariene. Care îl luau în mâini în anumit moment acela era Mircea Snegur.

*A fost marea greșeală a primului președinte aderarea la CSI. A mai fost și ciocnirea șampaniei la Moscova cu Igor Smirnov. Dar a fost o greșeală strategică că s-a dus acolo. Mircea Snegur era pe atunci un bun moldovean, dar venea din nomenclatura sovietică. Cu siguranță, a fost chemat de Elțin și el nu a putut să refuze, pentru că ceva din șurubașul cela a spus „Du-te” și el s-a dus. Ar fi putut găsi motive să nu plece, dar pentru asta trebuia să mai multă voință.

*Președinția dlui Lucinschi a fost un total tembelism. El n-a făcut greșeli pentru că nu a făcut nimic. Asta este marea greșeală a unui politician care are în mâini atâtea pârghii de decizie și a nu face nimic este crima cea mai mare. Nu a fost neutru în problemele economice, s-a dat în stânga și în dreapta.

*Firul nu s-a rupt. De la bun început nu erau evidente, structurate clanurile, nu erau schemele, dar existau oamenii. La început cei care au fost în sistemul sovietic, au început să se structureze și să găsească schemele pentru a ajunge la ceea ce s-a ajuns azi, unde se știe ierarhia unde se duce și cât se duce.

*Noi am fost așa, societatea, și nu putea fi alt președinte decât Snegur în acea perioadă, deși au fost oameni cu viziune, curaj.

*Algoritmul de partajare a funcțiilor este un blestem pentru această republică. Fiecare știe ce ia.

*Am fi putut câștiga ușor războiul din 1992. Nu l-am câștigat pentru că nu s-a vrut. Forețele oculte, hunul din noi, care în loc să apere interesul național, făceau averile de ieri și azi. Ne-a jucat festa caracterul lui Mircea Snegur. Pe front erau multe persoane care apărau alte interese, nu pe ale noastre.

*Astăzi suntem un vid de putere, un vid de responsabilitate, de sus până jos, nu mă refer doar la elita politică. Este svobădă fără răspundere.

*Alegerile prezidențiale nu rezolvă problemele cu care se confruntă întreaga societate. Scrutinul nu va aduce un președinte care să vrea să răstoarne munții.

*Nu avem dictatură, dar avem monopol de putere politico-economic al unei singure persoane, Vlad Plahotniuc, + PD

*Nu am niciun fel de speranță pentru viitorul R. Moldova. A fost o soluție independența. Putea să existe un stat independent, prosper, democratic, așa cum ne-am dorit. Dar proiectul a eșuat.

*Ideea care prinde aripi tot mai evident este cea a reunirii. Realizarea o văd un pic altfel, decât votată în Parlament. Cere multă organizare, pregătire și neapărat printr-un referendum. Consider că în situația actuală această opțiune este unica alternativă politică a R. Moldova, însă pregătită minuțios.

*Dacă nu ajungem la soluția despre care am vorbit, în 2050, așa cum scriam în poezia mea „Ghid turistic R. Moldova 2050”, rămân aici doar niște coclauri și niște vite fără stăpân pentru că ei au plecat prin marile orașe ale lumii, au emigrat, au murit, au umplut cimitirele. Mai este și un tren care cară aceste vite sălbăticite la abator pentru săpun dincolo.

Sursa: elenarobu.wordpress.com

Unirea dintre România şi Republica Moldova s-a făcut, Maestre Vieru. Se fură identic şi în România şi în Republica Moldova

Unirea dintre România şi Republica Moldova s-a făcut Maestre Vieru.

Se fură de se rupe în ambele state românerşti, se fură identic, tâlharii care fură sunt aleşi ca să coducă ţara …

Alţi tâlhari la fel de mari sunt puşi să stârpeasacă corupţia.toţi tâlharii se îmbogăţesc.

Doar poporul sărăceşte continuu … 

Unirea dintre România şi Republica Moldova s-a făcut, Maestre Vieru. Se fură identic şi în România şi în Republica Moldova …

Acum mai bine de două decenii se crea acel simbolic „pod de flori” peste Prut.

Unii sau entuziasmat de nu mai puteau, zicea poetul  Grigore Vieru, fie iertat pentru inocenţa lui sublimă, că  unirea de facto nu se putea face imediat, dar nu mai e mult. (Omul s-a şi unit cu ţara lui cum numea el România venind să trăiască dincoace de Prut… )

Mai zicea marele poet al limbii române că până la unire era o chestiune de câţiva ani. Dacă nu mă înşel zicea că asta se va produce între doi şi opt ani de la declaraţia lui.

A murit văzând că Prutul continuă să fie frontieră … La început era frontiera URSS-România , Apoi Republica Moldova – România, apoi CSI-România, în prezent Republica Moldova-UE şi tare mă tem că dacă îl mai ţinea Dumnezeu vreo 20 de ani apuca să vadă Prutul ca fiind  o frontieră între doi uriaşi economici: Uniunea Eurasiatică – Uniunea Europeană.

Poate Dumnezeu l-a luat ca să nu se mai amărască …

Acum multă lume tot cere fie dovezi că am fi acelaşi popor, fie că am avea afinităţi, ba unii se mai întreabă încă dacă limbile virbite la stânga şi la dreapta Prutului sunt una şi aceeaşi, dacă pe cete dou7ă maluri ale Prutului trăiesc popoare înfrăţite …

Normal că se întrabă, lumea e plină de imbecili…

Vitalie Călugăreanu

Vitalie Călugăreanu

Ei bine am dovada nu că suntem popoare înfrăţite ci că suntem exact acelaşi popor … avem un verb care ne defineşte ca unică entitate „a fura”… se fură în dracu şi la stânga şi la dreapta Prutului, se aleg tâlhari la conducerea ţării şi la stânga şi la dreapta … cei care ar trebui să stârpească eterna corupţie sunt ei înşişi nişe nega coruoţo care sunt puşi acolo să protejete alţi corupţi…

L-aş ruga pe cititor, dacă nu îi cer prea mult, să facă un mic experiment, în articolul de mai jos să încerce să nu citească numele propii, iar în cazul numelor de instituţii moldovene  să citească numele de instituţii similare din dreapta Prutului…

Va avea senzaţia că este vorba de un articol scris în România în  perioadapremierului Adrian Năstase  fie ceva mai repede. Chiar şi sumele de care e vorba sunt cu mult mai mici decât vedem acum că furau locatartii de la Beciul Domnesc …

Da, acolo, în stânga Prutului totul se întâmplă  identic, dar cu un decalaj de timp.

Dacă se întâmplă cumva ca autorul acestui articol, să citească aici, l-aş ruga ca de la ardelean la moldovean ceva:

Stimabile, printează acest articol şi cu printurile du-te la mormântul Poetului Nicolae Vieru şi du-i-le ca pe o ofrandă de preţ. Nu spune o rugăciune cu spune atât: „Maestre visul ţi s-a îmlinit, unirea s-a făcut, se fură udentic pe ambele maluri ale Prutului.”

Articolul este scris de talentatul  Vitalie Călugăreanu, e publicat pe siteul Deutche Welle şi se numeşte:

Un fost ministru prezintă dovezi: Moldova este un stat captiv, cu instituții în comă

Fostul ministru de Finanțe al Republicii Moldova, Veaceslav Negruța, a deconspirat joi seară, în cadrul unei emisiuni televizate la „TV7”, o schemă de furt major din rezervelor valutare ale statului, prin intermediul a trei bănci comerciale. El a oferit detalii șocante noi în dosarul miliardului de dolari jefuit, care denotă că instituțiile statului au știut că se fură, dar nu au intervenit în nici un fel.

Cătușe, bani

Mai grav, Negruța a lăsat să se înțeleagă că la ora actuală s-ar mai fura încă 10,5 miliarde de lei moldovenești din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), după aceeași schemă, de către aceleași persoane, prin intermediul a două hotărâri secrete ale Guvernului actual.

CNA implicat în „scenariul tăcerii”

Fostul oficial moldovean a spus că în 2013, când s-a întreprins prima tentativă de jefuire a rezervelor valutare ale BNM, el a înștiințat toate instituțiile statului, inclusiv Consiliul Suprem de Securitate, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate și Guvernul. „Am avut impresia că toți s-au înțeles să nu intervină. (…) Procurorul general nu a intervenit deși a avut la dispoziție, încă din 2012, suficientă informație pentru a interveni în cazul jafului de la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Directorul Centrului Național Anticorupție este parte din scenariul tăcerii – o tăcere extrem de periculoasă. Guvernatorul BNM are cea mai mare povară de responsabilitate, pentru că este regulatorul sistemului bancar. A avut toată informația la zi despre toate tranzacțiile care s-au făcut, în special în perioada 2014-2015, între bănci și în afara băncilor, în afara țării, inclusiv în companii offshore și cu rezidență juridică șubredă. Guvernatorul poartă răspundere inclusiv pentru legalizarea tranzacției de cedare a 18,5% din pachetul BEM către 4 companii suspecte pe 27 aprilie 2012. Acela a fost punctul de pornire al scenariului de devalizare a statului”, a menționat Veaceslav Negruța.

El a precizat că a demisionat din funcția de ministru pe 27 iunie 2013, deoarece i s-a cerut să încuviințeze cedarea benevolă a pachetului de control de 56% al BEM: „În aceeași seară am anunțat colegii din PLDM, în prezența a 30 de persoane, că a doua zi dimineață îmi dau demisia. Am solicitat, inclusiv public, convocarea Consiliului Suprem de Securitate. Mai târziu, am solicitat audiență la șeful statului ca să-i explic tot ce se întâmplă la BEM. Au fost discuții cu 2 consilieri prezidențiali. Unul din ei, care a fost mai insistent în a-l informa pe președinte, a fost contactat imediat de niște ofițeri CNA care l-au amenințat cu dosar penal. Celălalt consilier a fost „spălat” (atacat – n.n.) public nemeritat. Acești oameni există și, când vor considera necesar, vor ieși și vor spune lucrurilor pe nume. Mai sunt alte exemple: În luna mai 2013, la Ministerul Finanțelor s-a încercat de două ori ruperea ușii secției „Secret”. În comunicarea mea cu alte instituții a existat un singur subiect secret – Banca de Economii. Bănuiesc că s-a încercat lichidarea corespondenței pe care am avut-o cu instituțiile statului. I-am chemat atunci pe cei de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) care au documentat cazurile”, a dezvăluit fostul ministru al Finanțelor.

Veaceslav Negruța: „Ofițeri sub acoperire au înregistrat tot”

Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță

El susține că cea mai mare parte a ilegalității „a fost înregistrată” de SIS și de un judecător judiciar, dar multe date au dispărut: „Când a avut loc Adunarea Generală (a BEM – n.n.) pe 12 aprilie 2013 și a doua zi – pe 13 aprilie 2013, când era în toi atacul asupra pachetului de 18,5% ale BEM, clădirea Sindicatelor, unde avea loc acel show, a fost înconjurată de oameni dubioși care au venit cu mașini cu plăcuțe ucrainene de înmatriculare, iar în dimineața acelei zile mașinile se tot roteau în jurul Ministerului Finanțelor. Am solicitat la acea adunare, pe 13 aprilie, ajutor serviciilor, inclusiv Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (actualmente CNA – n.n.) și SIS. Au venit ofițeri sub acoperire care au înregistrat tot ce s-a întâmplat la acea ședință. Victor Berlinschi a condus ședința. Am solicitat Ministerului Justiției să trimită un executor judiciar care să fixeze lucrurile. A venit și chiar a făcut și un raport. Toate acestea au dispărut! (…) Cele 4 companii rusești, care au împărțit pachetul de 18,5% al BEM în 2012, au fost reprezentate în Consiliul de Administrație, începând cu data de 12 aprilie 2013, de același Victor Berlinschi. Este un nume sonor în Republica Moldova – e fost deputat. Până acum o lună m-am tot întrebat de ce BNM a luat decizii proaste și ilegale atunci, în 2012? Acum pot să vă spun de ce… Victor Berlinshi este unchiul familiei Drăguțanu (Dorin Drăguțanu este guvernatorul BNM – n.n.). Așa că nu întâmplător anume el a fost cel care pe 7 aprilie 2012 a avut o întrevedere cu conducerea țării și cu conducerea sistemului judecătoresc la care s-au discutat anumite aspecte ce țin de activitatea BEM. Peste 5 zile, Berlinschi devenise membru în Consiliul de Administrare, iar deja în 13 aprilie organizase Adunarea Generală la inițiativa minoritarilor (a celor 4 companii rusești – n.n.). Pe 26 aprilie 2012, am venit în Parlament și am vorbit despre aceste lucruri deschis și tare. Nimeni nu m-a auzit! Pe 27 iunie, am informat despre abuzurile comise de Consiliul Suprem de Securitate, iar peste o lună, în iulie, m-am ales cu dosar penal împotriva mea”, a menționat Veaceslav Negruța.

Săptămâna aceasta, Negruța a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru punerea în aplicare, în calitate de ministru al Finanțelor, a unei decizii judecătorești de acordare a compensațiilor pentru un presupus prejudiciu cauzat unui fost deputat. Lui Negruța i se reproșează faptul că nu a atacat hotărârea instanței.

Gaură de miliarde creată artificial, pentru a pompa bani din rezervele valutare ale BNM

În cadrul interviului televizat, Negruța a tălmăcit un detaliu important din raportul detectivilor americani de la compania „Kroll” care au investigat furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei – un detaliu care dovedește că gaura financiară imensă a fost creată cu bună știință și cu rea intenție: „În raportul „Kroll” apare constatarea că „Victoriabank”, „Modinconbank” și „Moldova-Agroindbank” au plasat depozite la Banca de Economii exact în zilele când Guvernul decidea în secret garantarea creditelor oferite de BNM pentru „salvarea” BEM, „Băncii Sociale” și „Unibank”. Spuneți-mi, vă rog, care manager de bancă ar plasa depozite într-o bancă cu probleme vizibile mari? Evident că acei care știau că va fi acordat ajutorul de 9,5 miliarde de lei de la BNM. De ce? Ca să profite și ei, prin anumite extrageri de lichidități și mijloace, prin intermediul BEM, din rezervele valutare. Atunci se pompau bani de la BNM, ca ulterior toată povara să fie pusă pe seama Guvernului, adică pe seama cetățenilor. Iată sensul acelei decizii secrete a Guvernului – o decizie care, vedem, nu era secretă pentru anumite cercuri! Mai mult, acele cercuri au creat acel coridor de stoarcere a banilor din rezervele Băncii Naționale. În înțelegerea mea, extragerea (miliardului furat – n.n.) nu a fost din acele trei bănci (BEM, „Banca Socială” și „Unibank” – n.n.), ci din BNM, sub acoperirea unor inginerii financiare care au umflat sumele, motivând, chipurile, că băncile sunt în dificultate. Deci banii au fost, de fapt, extrași din BNM”, a dezvăluit Negruța. „Debandada care a început la BEM în iunie 2014, şi care a culminat cu acele decizii și pompări de mijloace în noiembrie-decembrie 2014, mă fac să cred că scopul a fost de a stoarce bani din rezervele BNM, probabil, pentru a achita anumite obligațiuni față de anumiți investitori din Rusia, iar o parte din bani, bănuiesc, au fost scoși în offshore caulterior să revină în Moldova în formă de investiții străine pentru procurarea unor active”, a precizat fostul oficial.

Acum se fură alte 10,5 miliarde de lei!

El a atenționat opinia publică asupra faptului că în timp ce în societate se discută frenetic despre miliardul de dolari furat la sfârșitul lui 2014, după aceeași schemă, acum, din rezervele BNM se pare că sunt scoase alte 10,5 miliarde de lei moldovenești (1 Euro = 20 lei). Presa a scris că guvernul actual ar mai fi garantat, prin hotărâri secretizate, alte două credite oferite de BNM celor trei bănci în derivă – unul de 6 miliarde și altul de 4,5 miliarde de lei. Negruța a cerut public ca „Guvernul Gaburici” să-și desecretizeze aceste două hotărâri: „Argumentul lor (invocat de ex-premierul Iurie Leancă și de actualul premier Chiril Gaburici) privind grija ca deponenții să nu aibă de suferit nu ține, pentru că suma totală a depozitelor persoanelor fizice este net inferioară acelor sume care au fost pompate din rezervele valutare prin aceste bănci. Deci, banii s-au folosit în altă parte – presupun că o parte pe piața valutară, iar altă parte din bani a fost scoasă din țară”, a subliniat Negruța.

Potrivit lui, în spatele persoanelor care figurează oficial ca suspecți în dosarele de devalizare a statului stau funcționari de prim-rang din conducerea Republicii Moldova.

Întrebat dacă „regizorii” schemei frauduloase sunt Vlad Plahotniuc (finanțatorul Partidului Democrat – parte a alianței minoritare de guvernare), Vlad Filat (liderul Partidului Liberal-Democrat – parte a alianței minoritare de guvernare) și Veaceslav Platon (ex-deputat moldovean, controversat om de afaceri stabilit în Rusia), Veaceslav Negruța a răspuns: „Acestea sunt persoane care au o doză mare de participare la aceasta”.

Autor: Vitalie Călugăreanu

Sursa:  Deutche Welle

Data publicării: 22.05.2015

%d blogeri au apreciat: