Să fi ajuns fabuloasa minte a geniului Stephen Hawking la concluzia că Omenirea are mare nevoie de un zdravăn picior în cur pentru a porni pe drumul care ar transforma-o peste secole sau milenii din civilizație planetară în civilizație galactică?
Să considere oare domnul Hawking că un Omenirea a acumulat energii pe care nu le mai poate gestiona și este la o răscruce capitală, fie să se autodistrugă, fie să renunțe la conflictele interne și să se concentreze pe colonizarea altor corpuri cerești din Sistemul Solar în prima fază, din Galaxie, mai târziu?
Sau chiar o fi vorba de faptul că Pământul e epuizat și fie Omenirea îl părăsește, fie dispare?
Stephen Hawking
STEPHEN HAWKING – SCURTĂ BIOGRAFIE
Stephen Hawking este considerat un adevărat geniu, o superinteligență rarisimă. Născut la 8 Ianuarie 1942 la Oxford în Anglia, Hawking este un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, predă ca profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, catedră deținută de deținută cândva de însuși Isaac Newton.
O coincidență teribilă face ca Hawking s-a se fi născut exact în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Și-a făcut educația la St. Albans School din Hertfordshire) și la University College din Oxford). În 1962 – la 20 de ani – Stephen obține titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde își începe activitatea didactică și științifică.
INFIRMITATEA
Stephen Wawking și prima sa soție, Jane Wilde
La vârsta de 21 de ani Stephen Hawking resimte pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. După un examen medical primește o veste cruntă, are o boală incurabilă, progresivă de neuron motor, boală cunoscută ca Scleroză laterală amiotrofică.
Medicii spun că mai are doar vreo doi ani de trăit. Ambițios, Stephen nu se dă bătut, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității.
În ciuda bolii se căsătorește cu Jane Wilde de care divorțează în 1995, după o separare ce dura din 1990. Va avea trei copii.
Boala continuă să progreseze, devine complet imobilizat, își pierde și vocea reușind să comunice cu ajutorul unui computer care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, conceput pentru el, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Totuși, în pofida infirmității își continuă activitatea didactică. În 1995 se căsătorește cu Elaine Mason.
La data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalul Addenbrooke. A două zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.
ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ
Stephen Hawking și a doua soție, Elaine Mason
Hawking se concentrează pe cosmologie teoretică, mecanica cuantică și relativitatea generală. Între 1965 și 1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale („The Big Bang”) și face studii asupra corelației dintre găurile negre din Univers și termodinamică. Ajunge la concluzii destul de greu de ”înghițit” cum ar fi că aceste găuri negre au o durată limitată în timp, constituirea unor perechi de particule-antiparticule ducând la o „evaporare” treptată a acestora sub forma radiației Hawking.
Revine apoi asupra acestei teorii admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre.
La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking emite ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o. Cam greu de asimilat de lumea științifică o astfel de teorie.
Hawking este autorul unei serii de cărți de popularizare a științei.
– A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004),
– Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri),
– The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și
– A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declară că: În joia aceasta celebrul fizician și cosmolog predă la celebra „Catedră Lucasiană de Matematică” a Universității.
Stephen Hawking a construit un calculator la vârsta de șaisprezece ani, folosind piese de schimb.
STEPHEN HAWKING: „Nu cred că vom supraviețui (ca specie) încă 1.000 de ani dacă nu vom scăpa de pe această planetă fragilă”
Conform unui articol publicat pe 17 Noiembrie 2016 de dcnews.ro, fizicianul vine cu o afirmație extrem de șocantă, probabil, de mai mult de 1.000 de ani pentru a trăi pe Pământ. El este de părere că singurul mod ca Omenirea să se poată salva de la dispariție este să colonizeze alte planete și sateliți naturali din Sistemul Solar, conform unui articol publicat de site-ul sciencealert.com.
”Trebuie să continuăm să călătorim în spațiu pentru viitorul omenirii”, a spus Hawking în cadrul unei conferințe organizată la Universitatea Cambridge. „Nu cred că vom supraviețui (ca specie) încă 1.000 de ani dacă nu vom scăpa de pe această planetă fragilă”.
Hawking este extrem de preocupat de soarta Omenirii și avertizează cu privire la pericolul de a contacta eventuale civilizații extraterestre mai evoluate tehnologic sau de a dezvolta și perfecționa inteligența artificială (AI) care va fi „fie cel mai bun lucru, fie cea mai mare catastrofă care s-a întâmplat vreodată omenirii”.
Oamenii fiind parcă deja condamnați la repetarea acelorași greșeli, Hawking se teme că dezvoltarea unor „arme autonome puternice” ar putea avea consecințe dramatice pentru specia umană. De asemenea, Hawking este rezervat și cu privire la posibilitatea colonizării planetei Marte în viitorul apropiat, estimând că astfel de colonii capabile să se autosusțină pe Planeta Roșie vor fi o soluție viabilă peste aproximativ un secol.
Fără a mai pune la socoteală pericolele „clasice” reprezentate de efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, izbucnirea unor pandemii globale din cauza proliferării de microorganisme ce au devenit rezistente la antibiotice sau arsenalele nucleare ce ar putea intra pe mâna unui lider politic nebun, omenirea ar putea să se confrunte în curând și cu alte tipuri de pericole letale, la care nu este pregătită să răspundă.
Stephen Hawking: ,,Omenirea trebuie să părăsească Pământul în 100 de ani”
Pe 08 Mai 2017, dcnews.ro revine cu un articol pe același subiect semnat de Crişan Andreescu De data aceasta Hawking este mult mai șocant. ”Oamenii vor trebui să colonizeze o altă planetă în maxim 100 de ani pentru ca omenirea să supravieţuiască.”– declară el.
Stepohen Hawking a realizat un nou documentar denumit ,,Expediţie către Noul Pământ” în care afirmă că omenirea rămâne fără timp pe Pământ, aceasta fiind nevoită să supravieţuiască schimbărilor climatice, prăbuşirii asteroizilor, epidemiilor şi a suprapopulaţiei.
În cadrul serialului, Hawking împreună cu studentul său Christophe Galfard călătoresc prin lume pentru a observa cum vor putea oamenii să supravieţuiască în spaţiu.
În cadrul serialului vor fi prezentate teme precum ascensiunea roboţilor, lipsa antibioticelor, călătoria către Marte şi schimbarile de gen.
Hawking nu se află la prima declarație de acest fel. Renumitul profesor a declarat anterior că suntem la „cel mai periculos punct din istorie” deoarece „avem tehnologia necesară distrugerii planetei pe care trăim și nu am dezvoltat încă abilitatea necesară pentru a scăpa de acest lucru”.
* * * * * * * * * * * *
Evident că nu o să am vreodată tupeul de a mă gândi măcar să contrazic măcar o virgulă din afirmațiile cuiva cu capacitatea intelectuală a domnului Hawking.
Pot însă, de vreme ce la jumătate de an, dumnealui scade speranța de viață a omenirii de la 1000 de ani la 100, să mă întreb dacă nu cumva e vorba de o farsă, dumnealui amuzându-se privind ce se întâmplă în lume în urma unor afirmații cu făcute de cineva cu greutatea sa, ori, poate, asemeni tuturor geniilor, dumnealui încearcă să canalizeze energiile omenirii pe un drum care să o salveze de la autodistrugere.
Efortul necesar pentru de a coloniza o planetă din Sistemul Solar ar fi atât de mare încât oamenii nu ar mai avea forța de a se ucide unul pe altul, poate, chiar focoasele nucleare adunate de-a lungul timpului putând deveni combustibil pentru eventualele nave uriașe care să ne ducă în Univers.
Indiferent care e motivul, e clar că în mintea domnului Hawking se coace ceva, un plan care ar fi capabil să facă din Omenire o civilizație capabilă să colonizeze Sistemul Solar și mai târziu, Galaxia.
Poate domnul Hawking consideră că omenirea a depășit statutul de civilizație planetară și are nevoie de un picior zdravăn în cur … să facă pasul înaintespre devenirea sa galactică
.
Oameni de stiinta americani care incearca de mai multi ani sa creeze viata artificiala au anuntat joi ca au reusit sa realizeze in laborator un genom sintetic, pe care l-au folosit pentru a aduce inapoi la viata o bacterie, relateaza Reuters. Presedintele american Barack Obama a solicitat o ancheta asupra implicatiilor acestei descoperiri.
Românica blues 