Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, Politicăraie - Partide - Politicieni, Presă > Robert Cazanciuc nu trebuie să îşi dea demisia ci ar trebui dus la DNA şi pus să dea declaraţii până face bătături

Robert Cazanciuc nu trebuie să îşi dea demisia ci ar trebui dus la DNA şi pus să dea declaraţii până face bătături

Cazanciuc, Ponea

Sorina Matei şi Cătălin Prisăcariu, jurnalişti au publicat adevărate analize legate de cazul în care sunt implicaţi Robert Cazanciuc şi Elisabeta Ponea.

Ministrul Cazanciuc, scria hotnews.ro, că Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei a propus-o pentru o promovare într-o funcţie importantă pe soţia inspectorului Ponea, reţinuzt în cazul Duicu.

Ministrul Cazanciuc nu mai recunoştea această propunere.

Sorina Matei şi Cătălin Prisăcariu scot în evidenţă nepotriviri între declaraţiile şi acţiunile lui Cazanciucşi subliniază că doar CSM poate face lumină.

Sorina Matei„…ministrul Cazanciuc – scrie Sorina Matei – neaga vehement si repetat ca a propus-o pe Elisabeta Ponea pentru o functie de conducere in DNA. Mai mult, spune textual si insista ca propunerile sale au fost doar pentru procurorii care sunt acum in functie. Iar asta este nici mai mult, nici mai putin, decat o grosolana minciuna. Pentru ca pe ministrul Justitiei, nu numai ca il contrazic vorbele dar, mai ales, il demoleaza faptele. Doua luni – Septembrie si Octombrie 2013- acelasi ministru al Justitiei, Robert Cazanciuc a insistat, prin propuneri si razgandiri in scris, verbale, uneori inexplicabile dar succesive, sa faca schimbari importante in structura de conducere a DNA”.

Sorina Matei enumeră cronilogic  acţiunile lui Cazanciuc şi ajunge la concluzia că  „in tot acest caz, al neadevarurilor spuse de Ministrul Justitiei in stransa legatura cu o nominalizare facuta chiar de el care periclita serios Justitia in Romania, vulnerabilizand dosare, speta care acum este chiar in investigarea DNA, singurul care poate face lumina este Consiliul Superior al Magistraturii”.

Articolul intergral al Sorinei Matei poate fi văzut pe siteul său sorinamatei.blogspot.ro

Cătălin PrisăcariuLa rândul lui Cătălin Prisăcariu publică declaraţiile ministrului Cazanciuc şi concluzionează că   „intentia lui Cazanciuc ramine: ministrul Justitiei ar fi propus pentru o functie de conducere in DNA un om la <<sugestia>> (ca sa nu-i spun presiune politica) unui baron local PSD. Iar intentia, stie orice procuror (pina si Cazanciuc, care a fost un procuror mediocru), se pedepseste. Dar Robert Cazanciuc nu are nici o calitate in dosarul DNA al lui Duicu si asociatii lui penali. Cazanciuc, insa, are o calitate in Guvern: e ministru al Justitiei. Acum, trebuie sa-si piarda aceasta calitate. Fie prin demisie,  fie prin demitere.”

Articolul lui Prisăcaru se poate citi pe siteul său: prisacariu.ro

La propunerea Elisabetei Pontea de către Cazanciuc se referă şD.Tapalaga, P. Alexandru într-un articol publicat pe 3 aprilie 2014  hotnews.ro

Dan TapalagăMinistrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o anul trecut la o functie cheie in DNA pe sotia inspectorului Ponea, retinut de procurorii anticoruptie in dosarul Duicu

” Nu e clar cum a ajuns ministrul justitiei, – spun D.Tapalaga, P. Alexandru în articolul de pe hotnews.ro –  Robert Cazanciuc, la numele Elisabetei Ponea, cert este ca propunerea a fost trimisa  la CSM impreuna cu alte nume care urmau sa ocupe functii importante din esalonul doi al DNA. In urma presiunilor, ministrul Cazanciuc a renuntat la propuneri, retragandu-le. Sectia judiciara este condusa azi de procurorul Elena Matiesescu. Sectia judiciara apara in instanta interesele DNA odata ce un dosar este trimis in judecata.”  

Articolul poate fi văzut integral pe  hotnews.ro.

Extrem de interesant mi s-a părut şi publicarea în 06 aprilie 2014 (astăzi) pe cotidianul.ro a unui articol scris de Laura Covaliu  intitulat : Craiova, un oraş cu gura căscată: Numiri de râsu’-plânsu’ în instituţiile statului, articol în care vedem ciudate legături.

„Schimbarea de guvern a adus în Dolj câteva schimbări ciudate, care trezesc semne de întrebare în rândul oltenilor. Astfel, la comanda IPJ Dolj a fost adus comisarul-şef Ştefan Ponea, cel care era deja şeful unui IPJ, dar la Mehedinţi! Cei care se întreabă de ce era necesară mutarea sa la Craiova, în locul fostului comandant Nicolescu, avansat acum ca adjunct al şefului IGPR, pot afla răspunsul în faptul că soţia sa, Elisabeta Ponea, lucrează la DNA Craiova, fiind ca şi promovată în fruntea acestei instituţii în locul Cristinei Scarlat, al cărei mandat încetează în aceste zile!

Dacă amintim şi faptul că sora lui Ştefan Ponea este preşedinta Secţiei de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Craiova, putem spune că familia Ponea va conduce, practic, instituţiile care vor împărţi dreptatea oltenilor! Mai degrabă, numirea lui Ponea la IPJ Dolj ar putea fi interpretată ca dorinţa de reîntregire a familiei.

Situaţia de la Dolj nu este nicidecum normală, căci se nasc tot felul de suspiciuni, atâta timp cât un dosar, în loc să treacă prin mai multe filtre, de la anchetă până la judecată, ajunge să depindă de toanele unei familii. Cu atât mai mult cu cât despre Elisabeta Ponea se vorbeşte că este mult prea apropiată de lumea interlopă din Craiova, în special de Doru Măgaru, cel care a fost surprins alături de Traian Băsescu, la o petrecere organizată de Gigi Neţoiu, întâmplare care a fost intens dezbătută de presă!”

Intreg articolul se poate vedea pe cotidianul.ro

De asemenea, tot pe cotidianul.ro se mai publică azi un articol cel puţin ciudat scris de  Cristina HorvatProcurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme. Citez:

Plagiatoarea Elisabeta Drăguţ, procuror general la Craiova, protejata Laurei Codruţa Kovesi?

Un alt mare favorit la obţinerea postului de reprezentant în CSM al procurorilor de la Parchetele Curţilor de Apel este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.

Elisabeta Drăguţ este un procuror de numele căruia sunt legate multe controverse şi scandaluri niciodată clarificate. Faptul că Drăguţ este o protejată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este o chestiune de notorietate în lumea magistraţilor. De altfel, Laura Kovesi nici nu se străduie prea tare să ascundă acest lucru, ba chiar nu ezită să îi facă campanie electorală Elisabetei Drăguţ, în ciuda protestelor celorlalţi procurori competitori în alegerile de la CSM.

În această vară (aşadar în plină campanie electorală pentru alegerile de la CSM), cu ocazia Zilei Justiţiei, Laura Codruţa Kovesi a transmis personal felicitări pentru merite deosebite procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ.

Şi tot în fieful Elisabetei Drăguţ, la Craiova, intenţionează Laura Codruţa Kovesi să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel. Această reuniune se va desfăşura înaintea turului II al alegerilor de la CSM, pentru ca semnalul de susţinere pentru procurorul Elisabeta Drăguţ să fie cât mai clar.

Elisabeta Drăguţ, în 2006, pe atunci procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost denunţată, în faţa plenului CSM, de către magistratul doljean Valerica Mirea, că este autorul unui plagiat, descoperit de doi jurişti clujeni şi confirmat de revista „Dreptul” (nr. 2/2006). Redacţia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu şi lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvăluia faptul că procurorul Elisabeta Drăguţ le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot în revista „Dreptul” (nr.12/2005). Titlul dat articolului plagiat – „copiat grosolan, fără cel mai elementar simţ deontologic”, de către procurorul Elisabeta Drăguţ – a fost „Sancţiunile aplicate persoanei juridice în lumina noului Cod Penal”. Prin urmare, tocmai cea care teoretiza sancţiunile din Codul Penal a comis un furt intelectual dintr-o importantă revistă a juriştilor români.

Tot atunci, în faţa plenului CSM, procurorii doljeni Valerica Mirea şi Costel Niculeanu au demonstrat, cu înscrisuri şi mărturii, proasta reputaţie a Elisabetei Drăguţ, ca magistrat, dezvăluind grave abuzuri de putere comise de procuroare pentru a-şi păstra funcţia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de şef al PCA Craiova.

Elisabeta Drăguţ este cea care l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, beizadeaua teribilă care a terorizat Craiova.

Tot în perioada mandatului de procuror general al PCAC (Parchetul Curţii de Apel Craiova) al Elisabetei Drăguţ a avut loc imensul scandal Gorbunov. În mai 2008, infractorul Gorbunov, profitând de slăbiciunile procuraturii şi justiţiei doljene, fusese eliberat de tribunalul din Craiova. Tipic pentru România, complicii lui Gorbunov din Justiţie şi din Procuratură au fost găsiţi nevinovaţi şi au fost reinstalaţi în funcţii, chiar anul acesta.

Dosarul lui Ionel Manţog, un alt dosar de răsunet, a fost legat de numele Elisabetei Drăguţ, stârnind valuri de indignare în rândul acelor procurori care consideră că valoarea profesională a doamnei Drăguţ este departe de a îndeplini calităţile cerute pentru un viitor membru al CSM.

Baronul pedelist Ionel Manţog a comis, anul trecut, chiar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, un grav accident de maşină în urma căruia o persoană şi-a pierdut viaţa iar alte patru au fost grav rănite. Sigur că în buna tradiţie românească dosarul lui Manţog în care este acuzat pentru ucidere din culpă a trenat multă vreme, până când în vara acestuia an s-a aflat chiar de la unul din procurorii de caz că dosarul pedelistului a fost închis. Bâlbâiala şi ceaţa în această cauză penală au durat până în septembrie, când, în sfârşit, Elisabeta Drăguţ a catadicsit să clarifice stadiul exact al anchetei din acest dosar al lui Manţog. Abia în data de 13 septembrie, procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, a precizat că în mod greşit au apărut informaţii cu privire la cazul instrumentat de procurorul Gheorghe Covei în care se precizează că dosarul în care Ionel Manţog este urmărit penal pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă este un „caz închis”.

Citatul de mai sus face parte din articolul publicat azi pe cotidianul.ro

Ce o fi în spatele acestei poveşti? Habar n-am … dar pute rău … tot..

Unde dracu găseşte Ponta astfel de indivizi?

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un comentariu