Mihai I-ul, un exrege folosit ca pretext

Motto:

”Bulă întârzie la școală după ce timp de trei zile nu a fost deloc. Când ajunge, învățătoarea îl întreabă de ce a întârziat.

– A murit bunicul și l-am îngropat – răspunde Bulă.

– Bine- zice învățătoarea – dar acum două zile l-am văzut în fereastră.

– Da, l-am pus acolo ca să-l vadă poștașul când vine cu pensia.”

De ieri mi se tot derulează prin fața ochilor un fel de film.

Undeva, în lumea Mafiei, un personaj extrem de bogat și foarte puternic, a ajuns la vârsta și la starea în care singura chestie la care mai speră cei din jur, este ca bătrănul să moară și să îi treacă pe lista cu moștenitori.

Se organizează o mare adunare unde toți cei interesați se înfințează arborând ținute care mai de care mai sărbătorești și niște atitudini care mai de care mai obediente și prietenoase față de bătrân.

Momentul culminant este acela în care bătrânul e scos în fața mulțimii pentru a-și ține ultimul discurs. Contrastât cu eleganța și opulența invitaților, bătrânul are niște haine, vechi, demodate și uzate, mirosind a naftalină. Bătrănul este adus în fața mulțimii, sprijinit de cei mai mari lingăi ai săi și pus să citească un discurs, mai mult sachematic, scris de cineva lipsit de talent, dar extrem de interesat de moștenirea pe care ar urma să o primească, și nu doar în bani ci și  în poziția în structura organizației pe care bătrânul i-ar lăsa-o…

Cam așa am văzut ieri, mult mediatizata poveste a discursului exregelui în fața parlamentului de ziua sa.

Mi s-a părut mai mult prohodul cuiva care  a murit la  30 decembrie 1947 data la care Mihai I a semnat actul de abdicare. Monarhia română.

Oricât m-am străduit, nu am văzut un rege șinu am auzit un discurs regal. Am văzut un bătrân a cărui singură preocupare era aceea de a părea că mai e în stare să aibă o ținută onorabilă, dreaptă și demnă.

Un bătrân, îmbrăcat cu haine croite după moda anilor în care a semnat actul prin care renunța în numele lui și al urmașilor la toate prerogativele rezultate din calitatea de rege, parcă simțeam mirosul de naftalină și vedeam roind în jurul său un stol de molii speriate cînd hainele au fost scoase dinșifonierul în care așteptau să fie scoase doar pentru a fi îmbrăcate de posesor la plecarea pe drumul spre cimitir.

Am văzut cum bătrânul era împins și tras spre lucurile hotârâte a fi cele mai bune ca să pară în poze viu și în putere, de fapt, am văzut nu un Rege ci un pretext pentru unii de a mima un respect fals care să le dea posibilitatea să ceară ca la împărțirea cașcavalului să primească o felie cât mai mare, iar de auzit, am auzit o schemă de discurs, scris de cineva care nu se pricepe la această îndeletnicire, cineva care joacă rolul parvenitului, cineva care speră să fie moștenitorul indirect a onorurilor destinate unui rege eși nu ar fi decât soțul fiicei bătrânului.

M-am întristat.

Dar m-am întristat și mai rău, citind pe Net sau auzind la televizor niște chestii pe care am să le trec aici sub titlul ”Zvonuri, bârfe, bancuri la sărbătorirea zilei de naștere a unui monarh și de înhumareare a unei moarhii”

Cel mai bun banc:

”Regele Mihai-I-ul a ținut un discurs în Parlament”

*

Cele mai sinostre bancuri:

”Întrebare: – De ce l-a fugărit Iliescu pe exrege cu mașina pe autostradă?

Răspuns: – Deoarece KGB a ținut tot timpul să-i alunge pe monarhi.

*

Întrebare: – Mircea Geoană poza foarte aproape de exrege?

Răspuns: – Deoarece NKVD-ul a dorit tot timpul să fie în apropierea monarhilor pentru a

*

Întrebare: – De ce și-a dorit PNL atât de mult ca Mihai I să țină acest discurs?

Răspuns: – Deoarece Dinu Patriciu a ținut să mulțumescă neîntârziat Casei Regale pentru ajutotul dat la perfectarea Afacerii Sterling

*

Întrebare: – De ce Radu Duda afișa o imagine de om fericit?

Răspuns: – Deoarece este convins că nu peste mult timp va deveni soțul reginei.”

 De fapt, nici nu știu dacă e vorba de bancuri sau zvonuri. Sau, să nu nici  fie vorba nici de bancuri nici de zvonuri  ci de dezvăluiri? Vom vedea ce se mai întâmplă …

P.S. PRECIZARE. Am folosit titlul ”Mihai I-ul, un exrege folosit ca pretext” deoarece impresia mea este că exregele este folosit de unii doar pentru a-și motiva anumite acțiuni politice, de alții pentru a-și spăla imaginea din trecut, iar de alții ca suport  pentru propria parvenire. 

  1. mdea
    27 octombrie 2011 la 10:25

    sapientia stupidorum ……. care este

    • 27 octombrie 2011 la 19:02

      Aha … știi latinește … bravo ! 😀

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: