Arhiva

Posts Tagged ‘Retragere’

Tranan Băsescu pe drumul de la politică la politicianism sau de la politician la politruc

8 februarie 2016 2 comentarii

PRECIZARE

În accepțunea acestui text, noţiunea de politician diferă de noţiunea de politruc/politicianist prin fapul că un  politician este minimum 70% consecvent şi maximul 30% oportunist iar un politruc/politicianist se defineşte ca fiind minimum 70% oportunist şi 30% consecvent.

În ceea ce priveşte minciuna, cineva care se ocupă de politică nu are cum să nu o foloseasă.

La politician minciuna nu depăşeşte 40% iar la politruc/politicianist minciuna nu scade sub 60%.

Traian Băsescu

Motto:

Un mare politician ştie când este momentul să se retragă la pensie.

Din păcate, marii politicieni sunt foarte rari…

* * *

Perioada în care am fost suporter aproape necondiţionat a lui Traian Băsescu, fostul Preşedinte al României, este, pentru mine, definită clar de două evenimente.

Primul a fost momentul în care Dinu Patriciu, (fie iertat) ieşea pentru prima dată cu lacrimi în ochi de la D.N.A. (sau, poate, se numea la acea vreme P.N.A.).

Atunci a existat un moment de uluire după care a început furtuna, aşa zisul Război al Palatelor şi a început să se cristalizeze Grupul 322, grup care , în timp, a ieşit la lumină şi a fost miezul care a generat USL. Dinu Patriciu a spus, scrâşnind, sufocat de revoltă că procurorii şi-au permis să pună întrebările care trebuiau puse şi cu lacrimi în ochi: „Este un atac politic, cineva va plăti” ţintind direct spre Monica Macovei care atunci era Ministru a Justiţiei. (Unii poate îşi mai amintesc cum penalul jurnalist Sorin Roşca-Stănescu se sufoca şi el de enervare recitându-şi ca şi cum ar fi fost un început de sfârşit de lume scabroasa litalie. Poate asta a şi fost, de atunci, pe de o parte D.N.A.-ul a început să îşi facă datoria, pe de altă parte a început circul politic care a schindat extrem de clar clasa politică şi electoratul.)

Pe scurt, Triceanu, premier în acea perioadă, se prezintă ca de obicei la Dinu Paticiu pentru a-ş primi ordinele. (Patriciu controla discreţionar Guvernul prin  faptul că sponsorizase atât PNL cât şi PSD, existând zvonul că de la el a plecat indeea creeri unei mari alianţe cu PSD şi PNL pe post de lidei egali şi incontestabili. La în acel moment lucrul părea imposibil, PSD fiind un partid de vreo 40-45% iar PNL cu bătaie dacă atingea 15-17% , 20-22% find scorurile pe care le dădeau până şi sondajele plătite de PNL).

Patriciu îi cere direct lui Tăriceanu să o schimbe pe Macovei. Acesta se prezintă la Guvern şi îi cere Monicăi Macovei să îşi dea demisia, Monica Macovei refuză bazându-se pe susţinerea puternică din partea lui Băsescu şi Războiul Palatelor ibucneşte. Pentru asta l-am admirat sincer pe Băsescu, consecvenţa dumisale fiind detaliul care a generat simpaia faţă de dânsul.

Episodul Macovei, nefiind altceva decât scânteia care a aprins fitilul în Războiul Palatelor. Toate nemulţumirile celor,  din care, până acum unii au putut fi văzuţi la Beciul Domnesc, devenind u eficient combustibil care alimentrază şi azi ura unora faţă de Traian Băsescu.

Tăriceanu face atunci o remaniere guvernamentală comiţând una din cele mai penale trebuşoare din viaţa sa. A schimbat conformaţia arcului guvernamental prin scoaterea PDL de la guvernare… lucru prevăzut de Constituţie şi care impunea prezentarea în faţa parlamentului, or asta ar fi putut însemnat respingerea acestuia.

Guvernul Tăriceanu a fost susţinut pe ascuns de PSD cu condiţia de a-i face jocul. 

Momentul în care am renunţat să mai fiu un susţinător al lui Traian Băsescu a fost acela când am avut confirmarea că din consevcenţa dumnealui nu a mai rămas nimic şi a devenit un oportunist, un politric care se crampona de putere şi ar fi fost să facă orice pentru a o păstra (se îmbolnăvise de putere la care viseazăşi acum să revină testând posibilitatea de a candida pentru Primăria Generală a Bucureştiului, funcţie pe care a mai ocupat-o şi l-a propulsat în funcţia de Preşedinte al României). Era momentul celei de a doua desemnări a lui Ponta pentru funcţia de Premier după ce spusese că nu îl va mai desemna nici picat cu ceară.

Iniţial nu am înţeles de ce a făcut-o.

Dacă privim retrospectiv, vedem un Traian Băsescu aflat în situaţia în care nu ar fi rezistat unei noi suspendări, un PDL în care se profila cu tot mai multă obrăznicie şi ostilitate faţă de Preşedintele care a creat de fapt acest partid, aripa Blaga care urma să ofere pe tavă PNL-ului partidul cu preţul de a fi numiţi câţiva dinte iniţiaţi în această poveste, în nişte funcţii mai mult sau mai puţin importante.

La vremea aceea din zona Elenei Udea s-au tras repetate semnale de alarmă că PDL e în pragul unei trădări care îl va duce la dispariţie, dar nostima  blondă  a fost ridiculizată chiar şi de unii care se declarau susţinători ai ei, susţinători care i-au devenit adeversari când a început să aibă probleme.

Vedem că, în acea perioadă, Crin Antonescu devenea extrem de sigur că el este viitorul  Președinte.  Siguranța aceasta, transformată în aroganţă de-a dreptul paranoică , mai târziu, l-a  dus chiar în situația de a afirma că nu el este cel care ar avea nevoie de ceilalţi, ci că ei (inclusiv  PSD) ar avea neapărată de el şi numai de el.  Se credea, asemeni lui Dan Diaconecu, un personaj providenţial  fără de care România poate trage obloanele.

Această aroganţă a dus la prăbuşirea carierei politice a lui Crin Antonescu, pumnalul fiindu-i înfipt în spinare chiar de cel pe care l-a adus şi l-a plantat cu încălcarea gravă a Statutului PNL. Klaus Iohannis. A fost numit vicepreşedinte fără alegeri şi a fost plantat în funcţie fără a îndeplini criteriul vechimii (minim 3 ani).

În acel moment, USL deja cocheta cu candidatura unui PSD-ist, începând chiar a se pomeni mai pe ascuns numele lui Ponta, aşa că nu şi-ar fi permis o confruntare electorală prezidenţială. Interesant este că USL ŞTIA  că Băsescu nu poate fi obligat să desemneze un USL-ist pentru funcţia de premier. Chiar dacă USL avea o majoritate rală destul de puternică, în Constituţie se vorbea de „un partid” care ar fi obligat Preşedintele să îi ofere mandatul de Premier. O alianţă nu potea emite pretenţii constituţionale.

La rândul său, Preşedintele Băsescu era într-o situaţie stranie.

Pe de o parte, de temea ca de foc de o eventuală suspendare. Pur şi simplu nu mai avea semnale că ar mai fi rezistat. Experienţa spunea că în România Constituţia se poate interpreta oricum, uneori prin uitarea rostului unai simple virgule schimbându-se sensul unui articol sau chiar interpretarea lui exact invers faţă de sensul sub care a fost conceput de creatorii ei.

Băsescu a şi ieşit cu ceea ce părea un fel de joacă pentru enervarea USL. A promis demisia Parlamentului şi a sa şi mergerea la alegeri.

Evident,variantă pe care USL nu o putea accepta. Preşedintele ar fi avut voie la încă un  mandat, şi nu doar în acel moment, ci şi la ocazia următoare când ar fi avut timp să mai dreagă busuiocul în ceea ce priveşte imaginea sa.

Băsescu nu putea fi obligat să desemneze pe cineva. Niciun un partid nu avea 50% în Parlament. Alianţele nu sunt luate în seamă de Constituţie indiferent de câţi parlamentari au. Şi a normal, aceste alianţe pot fi azi iar mâine să nu mai existe dacă un lider de la un partid se ceartă cu un lider de la alt partid al respectivei alianţe.

Cum-necum, Băsescu îl desemnează pe Ponta a doua oară deşi zicea că nu o va face nici dacă se prăbuşeşte cerul.

Motivele lui, au fost pe de o parte că se temea de o supendare (deşi ştia că USL nu poate prezenta în acel moment un candidat puternic, deci avea nevoie de timp). Acest lucru arâtând că Băsescu dipăruse atuul de jucător capabil să vadă cu doi paşi mai departe decât adversarul.

Un alt motiv a fost acela că simţea că Ponta nu poate fi demolat ca imagine decât oferindu-i cât mai multă putere. Funcţia de Premier l-a împins în stuaţia de a se vedea că e un papagal, un mincinos, un incapabil să se idice la nivelul funcţiei.

Greşala din partea lui Traian Băsescu de a nu explica răspicat ce şi cum arată că dândul nu mai are capacitatea de a-şi asuma riscuri (dacă ar fi explicat ar fi oferit adversarului şansa de a contracara), ceea ce l-a făcut să nu mai fie acel preşedinte jucător care fusese, acel preşedinte capabil să lupte de la egal la egal, în acelaşi, timp cu trusturi de presă, cu sinbicate şi paride călcându-i pur şi simplu în picioare.

De aceea, ziceam atunci când l-a desemnat pe Ponta că uneori vine vremea ca oamenii să îşi dea demisia.

Asta nu se rezumă totuşi doar la cele de mai sus ci mai sunt şi alte detalii …

De exemplu, cu ani în urmă, Preşedintele Băsescu spunea că dânsul nu va mai ocupa alte funcţii, se va retrage din viaţa publică şi va pleca pe mare. „După ce ai fost Preşedinte – zicea Traian Băsescu – orice funcţie nu poate însemna decât o scădere în carieră”. Şi avea dreptate. Putea cel mult,aşa, de plictiseală, să devinnă un fel de înţelept din umbră al unui partid.

Asta cu marea mi-a atras atenţia de atunci doarece nu o putea face ,un  fost preşdinte beneficiind toată viaţa de protecţia necesară din partea SPP.

Ziceam că e doar un fel de a spune că de va retrage în linişte undeva unde îşi va îngriji nepoţii şi îşi va mânca pensia în linişte.  

Devenind Preşedinte al unui partid, chiar dacă acest partid e considerat cumva partidul domniei sale, şi cochetând cu ideea de a-şi depune candidatura la Primăria Generală a Bucureştiului, ne arată un altfel de traian Băsescu, unul infectat de boala puterii, oprtunist, lipsit de măsură în ceea ce spune.

Se pare, din fericire, că domnul Băsescu ar avea din teritoriu semnale că dacă va candida la Primăria Generală a Bucureştiului se va face de râs cu un scor cu o singură cifră.

Dacă Băsescu s-ar fi retras undeva să trăiască în linişte ar fi rămas în Istorie ca un fost Preşedinte al României care a avut luciditatea şi curajul de lua, atunci când a fost nevoie şi ţara era deasupra prăpastiei,  măsuri nepopulare pentru a nu permite României să se angajeze pe traiectoria care ar fi dus-o direct cu oiştea în faliment.

Neretrăgându-se şi tot apărând în public încercând să devină iar un individ cu putere, Băsescu ne arată că din  animalul politic Traian Băsescu a mai rămas un gloabă politică ce înearcă să se menţină pe val enunţânt tot felul de lucruri pe car i se pare că evenualii votaci ai domniei sale ar vrea să le audă.

A avut de ales… să rămână un fost preşedinte al României; din păcate a preferat să rămână ca un personaj de duzină, un politruc oportunist care a însemnat ceva…

Nu pot să nu amintesc aici declaraţiile domnului Băsescu privitoare la migranţii arabi care par a fi un fel de sinteză a ceea ce spun babele leşinate de spaină că vin arabi, le violează  şi le fură cratiţele cu smalţul sărit de vreme, declaraţii care, mai apoi, dunt cometate în draci: „Fostul Preşedinte a spus că …”, „Fostul Preşedinte declară că …” , „Fostul Preşedite crede că …”.

N-am vrut să o spun, dar acum cred că se impune. Aşa devine omul din mare politician, ţaţă.

P.S. Oare  cine va mai la în serios ce spune cineva care zicea că,  „După ce ai fost Preşedinte,  orice funcţie nu poate însemna decât o scădere în carieră”?

Gata dom’ Preşedinte … pentru dumneata,  game over.

Sănătate multă să ai ca să îţi poţi creşte nepoatele frumos. Cu bine …

JELANIA LUI VICTOR PONTA CĂTRE PESEDIŞTI sau CUM ÎŞI BATE JOC UN MITOMAN INCAPABIL SĂ ÎŞI ASUME RĂSPUNDEREA DE PARTIDUL SĂU … (Analiză pe text)

12 iulie 2015 2 comentarii

Victor Ponta

Trebuie să recunosc că niciodată nu mă simt mai măgulit decât atunci când văd  că mi se dă dreptate fie chiar şi indirect.

Azi a fost rândul Premierului Ponta să o facă …. de nu mai ştiu câte ori am afirmat că că doar nişte imbecili pot vota şi susţine o lepădătură ca el.

Azi, pe contul dumnealui de Facebook, Ponta a adresat un fel de scrisoare care seamănă mai mult cu o producţie literară de genul Moiriţei în care imbecilul cioban se plânge că întreg universul i-a devenit ostil, el necoborându-sa la nivelul celor care doresc să îi ia piuitul.

Aflăm de acolo cât de dedicat este autorul partidului, ce premier incredibil esteşi cât de ticăloasă e Justiţia care, împreună cu regimul Băsescu îl atacă făsă nici un fel de bunsimţ.

Cei care iubesc SF-ul politic, pot găsi în acest text lucruri interesante, e drept, nu prea d-ar găsi o editură la fel de permisivă care să publice astfel de inepţii cum o face Facebook şi, poate, editura care publică sub numele de cărţi copy-paste-urile puşcăriaşilor.

Voi reveni cu comentarii detaliate după acest texi adusdirect de pe contul de Facebook al Premierului Ponta publicat de echipa de comunicare în numele lui.

Mai precizez în text se spune că scrisoarea este adresată: Rovanei Plumb – Presedinta CN PSD, lui Andrei Dolineaschi – Secretar General al PSD, membrilor Biroului Permanent National şi membril Comitetului Executiv National, evident au PSD. Ceea ce este o minciună sfruntată, cam ca tot ce fată intelectul pesedistului şef. Dacă era aşa le trimitea câte un mail cum face de obicei.

Scrisoarea e de fapt adresată celor care îi vizitează contul de Facebook precum şi presei re să ducă mesajul către imbecilii care bălesc de câte ori cineva publică ceva spus sau scris de premierul încă în funcţie.

Citiţi şi vă uimiţi:

Catre

Dna Rovana Plumb – Presedinta CN PSD

Dl Andrei Dolineaschi – Secretar General al PSD

membrii Biroului Permanent National

membrii Comitetului Executiv National

Stimati colegi, prieteni si camarazi politici,

Sunt din 2002 membru PSD si sunt convins ca intreaga mea viata politica se va desfasura doar alaturi de acest partid si de valorile pe care le reprezinta. Vreau sa va multumesc inca o data dvs. si tuturor membrilor PSD pentru onoarea suprema pe care mi-ati facut-o in 20 Februarie 2010 atunci cand m-ati ales ca lider al vostru.

Desi erau momente cumplit de grele pentru partid si pentru tara, am reusit in peste 5 ani de batalii politice sa indeplinim cele mai multe din asteptarile romanilor care ne-au votat. Ati fost mereu alaturi de mine, iar solidaritatea noastra ca echipa de conducere a PSD a fost un element determinant.

Am reusit impreuna sa obtinem cel mai mare numar de alesi locali, parlamentari si europarlamentari din istoria noastra ca partid. Ne-am comparat in performante electorale si de guvernare cu momentele in care Partidul nostru a fost condus de Ion Iliescu si Adrian Nastase si am reusit sa pastram PSD ca principala forta politica in Romania – singurul reprezentant legitim al social-democratiei. Dar sunt constient si responsabil de faptul ca am pierdut din nou alegerile prezidentiale din 2014, chiar daca am obtinut cel mai mare numar de voturi din anul 2000. Este o realitate si o provocare pentru noi in viitor!

Pana atunci, insa, urmeaza anul 2016 – un alt an extrem de important pentru PSD si pentru Romania! Batalia va fi foarte dura pentru ca, iata, toti cei care au slujit si au reprezentat Regimul Basescu revin azi in functii si fac ceea ce stiu alaturi de Klaus Iohannis. Iar cei care in mod naiv credeau in noiembrie ca „si-au luat tara inapoi” incep sa inteleaga ca, de fapt, altii au profitat de ei ca sa puna iar stapanire pe Romania!

PSD a fost si va fi mereu singurul partid in care am activat politic, pe care il iubesc si cu care ma voi mandri mereu. Am incercat sa fiu un plus pentru partid si un lider cu care sa va mandriti. Nu am considerat niciodata ca pozitia sau functia mea personala sunt mai importante decat imaginea si performanta partidului.

Avem de partea noastra rezultatele incontestabile ale guvernarii: crestere si dezvoltare economica, am restituit pensii si salarii, am relansat fondurile europene, investitiile in scoli, spitale si infrastructura. Si cred cu tarie ca Guvernarea alaturi de UNPR si ALDE este performanta si in folosul Romaniei. Iar toata enrgia si puterea mea le voi dedica actului de guvernare.

Exista insa si o situatie noua, speciala, fata de care trebuie sa reactionez: presedintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum si de ce!). Si alti colegi ai nostri au renuntat temporar la functiile politice pentru a-si lamuri situatia juridica. Iar eu nu pot sa cer altora sa faca un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus sa mi-l asum!

Pentru a nu lasa ca aceasta situatie sa afecteze PSD, va aduc la cunostinta decizia mea de nu mai ocupa nicio functie de conducere in Partid pana la momentul in care imi voi demonstra nevinovatia fata de acuzatiile aduse (in ce ma priveste nu functioneaza prezumtia de nevinovatie prevazuta de Constitutie!). In cazul in care nu voi avea o solutie a justitiei in acest sens pana la data Congresului PSD, nu voi candida la nicio functie si voi lupta din simpla si onoranta calitate de membru de partid.

Am toata convingerea si increderea ca Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea si ceilalti colegi vor asigura cu succes conducerea Partidului in aceasta perioada, iar eu imi voi face alaturi de ei, ca Prim Ministru si membru de partid, datoria fata de PSD si fata de milioanele de romani care au fost si sunt alaturi de noi.

Va multumesc

PENTRU CONFORMITATE

Scrisoarea poate fi văzută în original pe:

Contul de Facebook al Premierului Ponta

FOTOCOPIA MESAJULUI POSTAT PE

CONTUL DE FACEBOOK AL LUI VICTOR PONTA

Victor Ponta - scrisoare Facebook

 

COMENTARIU BLUE

Pentru a stabili cadrul în care Premierul (sau cei pe care îi girează şi îi plăteşte grăsălan să o facă) a comis acest text, vorbim de un mesaj adresat cică grangurilor din partid după ce şi-a bătut joc de ei plecând din ţară la Istanbul fără a anunţa pe nimeni în prealabil cum ar fi fost normal.

Textul începe de-a dreptul patetic mulţumind pentru onoarea supremă ce i s-a făcut la 29 Februarie 2010 când a fost ales grangure şef la PSD.

Evident că evită să spună că la acea înghesuială de pesedişti promisiunea principală a fost aceea de a se duce „de mână cu fiecare membru al PSD atunci când justiţia îi asbuzeazi, cercetându-i aşa cu înaintaşul lui, Năstase, împreună cu alţi lideri ai partidului s-a dus când unul din deputaţii PSD era oropsit violentat de procurorii care îi cereau să le dea declaraţii cu autograf.

Se laudă că a reuşit în 5 ani să îndeplinească aşteptările românilor.

La ce aşteptări s-o referi? Dumnezeu cu mila. La cei zece kilometrii de autostradă începuţi în 2011, deci realizaţi cu viteza de record de 2,5 km/an inauguraţi ieri? 

Spitalele şi şcolile sunt tot închise, Învăţământul, Sănătatea, Cultura, investiţiile sunt tot pe avarie din cuza subfinanţării crase iar veniturile (pensii, salarii, alocaţii pt. copii) sunt tot la niveluri ridicole în Europa, oameni câştigând de multe ori deşi Pnota şi gaşca lui de escroci se laudă cu cea mai tare creştere din Europa sub ceea ce câşigă locuitorii falimentatei Grecii. Cine nu crede că e adevărat să se gândească un pic la câţi oameni cunoaşte care preferă să rămână în Grecia falimentată şi să nu se întoarcă în „prospera” Românie.

Solidaritatea la conducerea PSD? Da, dat numai parţial. Cei care cârteau erau eliminaţi fără menajamente, prin solidaritate înţelegându-se supunerea necondiţionată impusă în PSD de către gaşca formată din Pnota şi ceilalţi penali care au pus mâna pe partid. Cineva asemăna modul în care e condus PSD cu modul în care era condus Partidul Naţional Socialist german în perioada de maxim  lui Hitler sau Partidul Bolşevic sovietic în vremea lui Stalin.

Zice că a reuşit să obţină, citez,  „cel mai mare numar de alesi locali, parlamentari si europarlamentari din istoria noastra ca partid…” lucru absolut adevărat şi dacă cineva de la DNA  vede acest text, chiar l-aş ruga să încerce să afle cum şi de ce au au fost cumpăraţi de către PSD (USL la acea vreme) parlamentari în perioada în care a fost moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guverului Mihai-Răzvan Ungureanu şi a primarilor care au trecut la  PSD în perioada de dinanite de ultimele alegeri locale.

Zice că şi-a comparat performanţele electorale cu cele din vremea în care partidul era condus de Ion Iliescu şi Adrian Năstase şi au reuşit să se păstreze principala forţă politică din ţara Mioriţei (din păcate, încă locuită).

Nici nu e de mirare dacă ne gândim că diferenţa dintre Năstase şi pnota este că Năstase are deja două mandate „absolvite” prin  puşcăriile patriei, Iliescu rămânând încă cel mai mare infractor nejudecat din ţara aceasta.

Nici măcar vina pentru  faptul că a pierdut lamentabil alegerile prezidenţiale nu şi-l asumă. El a obţinut cel mai mare număr de voturi din 2000 până acum, dar, deh, fatalitatea … Ce să-i faci? Dacă n-are noroc săracul ca Liviu Dreagea să fie la fel de priceput ca hoţii din vremea înaintaşilor săi.. o fi de la faptul că Dragnea e ocupat şi să îşi promoveze curvele.

Şi acum iată unul din momentele de vârf ale articolului unde le scuipă practic colegilor şi supuşilor lui din partid o flemă pe care scrie cu vinişoare roşii extrem de accentuate: IMBECILILOR.

Ponta reîncălzeşte  zeama cu Băsescu şi ai lui sunt de vină spunând că „Batalia va fi foarte dura pentru ca, iata, toti cei care au slujit si au reprezentat Regimul Basescu revin azi in functii si fac ceea ce stiu alaturi de Klaus Iohannis. Iar cei care in mod naiv credeau in noiembrie ca „si-au luat tara inapoi” incep sa inteleaga ca, de fapt, altii au profitat de ei ca sa puna iar stapanire pe Romania!”

Absolut mirobolant … Regimul Băsescu? Din câte ştiam acel regim a decedat la finele anului trecut, când USL a reuşit să îşi impună acel sinistru prodocol încheiat la creare infectei alianţe politice numite USL, desprinsă parcă din filmele cu proşti. Acel protocol, între prevederile sale le avea ca cele mai importante:

– Îndepărtarea  lui Traian Băsescu. Bifat … Băsescu nu mai este un om politic angajat în vreun partid.

– Dispariţia PDL. Bifat … PDL a fost halit de PNL prin cumpărarea cu promisiuni a liderilor săi în vederea adunării de cât mai multe procente pentru USL la noile alegeri parlamentare în vederea atingerii majorităţii necesare pentru trecerea celei mai sinistre constituţii din istoria României.

– S-a bifat şi punctul  care cere ca dacă premierul este de la PSD, Preşedintele să fie de la PNL.

Faptul că USL acţionează extrem de unitar se poate vedea în momentele esenţiale. Cele în care un escroc de la unul di partide e „agresat” de DNA acesta să fie apărat împotriva Justiţiei. Amintesc promisiunea de a proteja membrii făcută de Ponta partidului când a fost ales ca preşedinte al acestuia.

Cât despre cine a pus stăpânire pe România, „şi-a luat ţara înapoi”, cred că nu mai trebuie amintit. Se vede tocmai din modul unitar în care politicianii se adună ca un arici când e vorba să se apere unul pe altul împotriva Justiţiei, incusiv când e vorba de membrii ai UDMR, eternul partid balama, la fel cum s-a văzut când a fost vorba de mărire privilegiilor personale (pensii şi indemnizaţii) chiar dacă şi până acum orice parlamentar beneficia de sume care săltau cu mai mult de un salariu mediu peste suma de 20.000 de lei, sume forfetare (de care nimeni nu dă socoteală) chirie la un hotel de superlux, peste 8000 de lei pe lună, indiferent dacă e vorba de vacanţe sau perioade active, deconturi de tot felul. Referitor la acesşti bani, sunt încasaţi în mod ilogic chiar şi de politicieni aflaţi în puşcărie, condamnaţi definitiv.

O minciună nu foarte grea, dar minciună este aceea că „PSD a fost si va fi mereu singurul partid in care am activat politic, pe care il iubesc si cu care ma voi mandri mereu.”. Cred că nu este nici un secret faptul că Ponta a făcut parte din organizaţia de tineret a Partidului Comunist Român, organizaţia de copii (Pionierii) şi cea de tineret numită Uniunea Tineretului Comunist.

Cică „Nu am considerat niciodata ca pozitia sau functia mea personala sunt mai importante decat imaginea si performanta partidului.” De exemplu Mircea Geoană şi Marian Vanghelie au fost „ejaculaţi” 😀 deoarece l-au atacat pe Ponta şi gaşca lui şi nu partidul in integrum. E adevărat, în mintea lui Ponta funcţionează cât de poate de clar o parafrază care aminteşte de Regele Soare: „Partidul sunt eu”.

Se mai laudă cel dintâi limbric al PSD că are de partea lui „incontestabile ale guvernarii: crestere si dezvoltare economica, am restituit pensii si salarii, am relansat fondurile europene, investitiile in scoli, spitale si infrastructura”.

Interesantă coincidenţă, în cursul zilei de azi am trecut prin faţa a trei şcoli rulale şi a unui fost spital orăşenesc care deservea la vemea lui în jur de 25.000 de locuitori. Toate aveau o caracteristică. În locul ferestrelor erau nişte goluri sinistre, semn că erau încă închise.

Dezvoltarea economică? În ultimele zile am vorbit cu mai mulţi pensionari care se plângeau că nu au bani să îşi cumpere medicamentele de care le depinde viaţa. A se duce şi ei ca pensionarii din vest în exursii sau la tratament pri  staţiuni a stârnit ilartate de câte ori am adus vorba…

Nu pot să nu citez faptul că Pnota zice că există şi o „situatie noua, speciala, fata de care trebuie sa reactionez: presedintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum si de ce!).” Da, la persoana a treia, semn de boală mintală numită „personalitate multiplă” urmare a unei forme de paranoia numite „ inflamare de personalitate”.

Delirul continuă:

„… Si alti colegi ai nostri au renuntat temporar la functiile politice pentru a-si lamuri situatia juridica. Iar eu nu pot sa cer altora sa faca un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus sa mi-l asum!

Pentru a nu lasa ca aceasta situatie sa afecteze PSD, va aduc la cunostinta decizia mea de nu mai ocupa nicio functie de conducere in Partid pana la momentul in care imi voi demonstra nevinovatia fata de acuzatiile aduse (in ce ma priveste nu functioneaza prezumtia de nevinovatie prevazuta de Constitutie!). In cazul in care nu voi avea o solutie a justitiei in acest sens pana la data Congresului PSD, nu voi candida la nicio functie si voi lupta din simpla si onoranta calitate de membru de partid….”

Deci e vorba de un „sacrificiu” pe care lepra nu şi-l asumă … Paote e normal, nu cred că există infractori care să îşi asume faptele comise.

Acum vine al doilea punct de maxim în care Ponta îşi face susţinătorii şi supuşii din  partid drept cea ce sunt de fapt, nişte imbecili sadea.

Deci nu se retrage din funcţiile din partid pentru a lăsa justiţia să îşi urmeze cursul, cică pentru a nu afecta imaginea partidului.

Mai poate fi oare afctată imaginea partidului dacă de la un anumit nivel în sus toţi liderii partidului sunt nişte penali care au făcut, fac sau vor face puşcărie, partid care are ca lşider suprem un individ care are o mamă, o soră, un cumnat, un socru, o turmă de prieteni şi apropiaţi plini de probleme penmale ca u câine maidanez de purici? Evident, nu.

I se poate oare cere unei lepre ca Victor Ponta să îşi dea demisia din  calitatea de membru al Guvernului şi să ceară ridicarea imunităţii pentru a-şi putea dovedi lipsa de implicare în moartea fostlui coleg procuror de pe vrelea când era şeful corpului de Control al Premierului penal Năstase, şi faptul că nu este o jigodie coruptă până în fundul genomului şi al genunchiului  operat de scrânteală în spialul otoman?

Evident, nu. Asta ar implica o minimă demnitate de om, or un jeg care a fost ghidonat în politică de un escroc fost premier şi care şi-a primit funcţia de preşedinte al partidului la pachet cu nevasta spălăcită care risca să moară fată bătrână, nu poate avea ceea ce se numeşte demnitate. E o imposibilitate fizică …

Şi acum  încheierea textului Premierului, o încheiere care ar trebui citită cu foarte mare atenţie!

„Am toata convingerea si increderea ca Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea si ceilalti colegi vor asigura cu succes conducerea Partidului in aceasta perioada, iar eu imi voi face alaturi de ei, ca Prim Ministru si membru de partid, datoria fata de PSD si fata de milioanele de romani care au fost si sunt alaturi de noi.”

Cică îşi va face alături de cei citaţi datoria faţă de PSD DIN CALITATEA DE PRIM MINISTRU ŞI MEMBRU DE PARTID …

Practic, să nu care cumva să uite cineva din penalii pe care îi are în subordine că dacă el pleacă din  funcţia de Premier, pa şi pu .. la revedere caşcaval şi pentru leprele subordonate lui.

Încă odată Ponta îşi face imbecili supuşii „uitând” să spună că dacă părăsdeşte funcţia de premier de fapt pierde sforile pe care le poate trage astfel încât Justiţia să nu îl poată atinge.

Nu mă îndoiesc că şi de data aceasta avem o demonstraţie a faptului că PSD este o adunătură formată din două categorii de oameni:

– Nişte lepre penale extrem de iubitoare de caşcavalul la care au acces atâta timp cât sunt la putere care îşi protejează şeful şi stăpânul pentru a se proteja pe sine, şi o turmă amorfă, decereblaizată şi cretinizată de pomanagii care are ca singur motiv  să susţină şi să voteze PSD doar pentru că de acolo le vine pomana care le dă senzaţia că trăiesc neobservând că în realitate micii, berea, făina şi celelalte efecte electorale care le sunt aruncate ca şpagă electorală, precum şi pensiile, salariile, ajutoarele de nimic ce le sunt aruncare ca nişte firmituri pentru sclavi care cad de pemasa de banchet a stăpânilor…

Ce poţi să mai spui spui? Paote doar că în ţara aceasta cel cel mai scump plătit  produs este prostia celor care continuă să voteze escroci…

PA şi pu …

Crin Antonescu dispare puţin câte puţin … Ce rămâne după el? Nimic…

1 iunie 2014 Un comentariu

Tristeţea cuiva aflat la final de carieră poate fi întrecută doar de tristeţea cuiva care realizează că ceea ce credea că e o carieră a fost doar o piesă în care el nu era decât o marionetă mânuită de alţii …

 

Crin Antonescu

Întotdeauna în nucleul dur al PNL s-au putut observa mai multe grupuri şi grupuscule care avea viziuni diferite în modul în care partidul trebuie să evolueze pe scena politică.

Proiecţia în exterior a diferenţei de opinii a acestora făcea ca PNL să pară un partid relativ eterogen.

Când unul sau altul din aceste grupuri atingea un nivel critic se ajungea la rupturi deoarece niciodată un asemenea grup nu a ajuns să deţină mai mult de jumătate din partid, se rupea şi forma câte o aripă sau aripioară.

Încă de la înfiinţarea USL, din PNL răsuflau, în răstimpuri, nemulţumiri legate de prezenţa în alianţă.

Dacă gruparea condusă de Tăriceanu a avut un picuţ de succes fiind în consonaţă cu altele legat de prezenţa în USL, implicit accesul la caşcavalul Puterii, încet s-au lămurit că PSD îi ţinea de maimuţoi ca să creeze o aparenţă mai uşor înghiţită de electorat.

Iată că, înţelegându-se că PSD ţinea de papagal PNL, gruparea în care Ludovic Orban are un cuvând greu de spus a câştigat teren şi l-a pus pe Crin Antonescu într-o situaţie ciudată.

El fiind lipit definitiv pe ideea de USL prin maimuţăreala în public alături de  Ponta, astfel era imperativ să îşi cam ia jucăriile să plece. Să îşi dea demisia de prin toate funcţiile, altfel riscând să ajungă ca Geoană care are, mai nou, în PSD „calitatea” de tolerat. Adică un fel de jumătate de nimic.

Imaginea lui Antonescu a fost grav afectată de prosteala cu suspendarea când, ieşirile lui şi ale lui Ponta frizau ridicolul, imaginea partidului fiind extrem de urâtă şi în anumite zone ale partidului cât şi în exteriorul ţării.

Apărea o problemă… în PNL nu prea există o persoană care să fie acceptată de toţi. Nici măcar Tăriceanu.

Acesta a avut succes atâta timp cât era considerat omul lui Patriciu (care îi era considerat prieten în urma realţiilor de afaceri pe care le-au avut).

Când a dispărut Patriciu, din Tăriceanu a mai rămas doar carcasa golită de conţinut. Nu mai avea în spate averea acestuia, avere din care partidul se adăpa copios.

Antonescu a încercat şi el să îşi asigure o astfel de susţinere atrăgându-l pe cel  ce părea a promite să fie destul de fraier încât pompeze un purcoi de bani în schimbul unor măriri la care altfel nu avea acces. Gigi Becali. Doar că judecătorii au fost de altă părere …

Arestarea lui Gigi a reprezentat  un şoc pe care Antonescu pare a nu-l putea gestiona, siguranţa manifestată până atunci dispărând ca un fum când a realizat că Becali e după gratii fără şanse de a fi reabilitat.

Cum Antonescu nu putea migra spre alt partid a preferat să se supună grupului controlat de Ludovic Orban.

De ce Johannis şi nu Orban de exemplu?

Pentru că, deşi foarte puternic în PNL, şi personaj relativ simpatic în exterior, Ludovic Orban nu e perceput ca un personaj de anvergură, ci mai repede un fel de tip boem, perfect pentru o şuetă dar incapabil să ofere încredere. Cam ca şi cum îl vrei la un chef pentru că face atmosferă, dar nu îi laşi pe mână nevasta şi cheile de la casa de bani. Nu de alta dar te trezeşti că te sărăceşte ţinând-o din chef în chef.

Johannis a fost preferat nu pentru că face parte din un grup ci pentru că e un personaj adus din afară… practic e un individ relativ neutru.

Problema lui este că, în Transilvania în afara Sibiului este un personaj şters, în afara arcului capratic fiind de-a dreptul o ciudăţenie, un individ incapabil prin structura lui de sas sibian de a se implica în bălăcăreala balcanoidă a miticilor.

Referitor la retragerea intempestivă a candidaturii sale, Antonescu a comis o declaraţie a cărei ridicol poate fi egalat doar de cele ale lui Ponta. Cu accente extrem de clare nflamare de personalitate, Antonescu nu a ezitat să sublinieze că el el ştie că e cel mai puternic candidat pe care îl poate da Dreapta…  

Cică: Ştiu că sunt cel mai puternic candidat pe care îl poate avea Dreapta . Cunosc foarte bine Dreapta românească, presa, cum se produc şi se desfac pe piaţă opinii sau curente de opinii. Oamenii politici sunt cei care schimbă sondajele şi nu invers. Am tot ce e necesar pentru această luptă. Nu am timp să demontez fixații, să vindec resentimente, să lărgesc orizontul unor mărginiri. E urgent ca eforturile de unificare a dreptei să facă pași. Anunț intenția de a nu candida la preşedinţia României” – a spus Antonescu umplându-se de ridicol.

Probabil are impresia că lumea îl percepe încă drept un  fel de Făt Frumos cu Paloşul gros  sau un fel de Mesia Prezisul şi Predestinatul şi retragerea candidaturii sale va pune ţara pe foc, manifestaţii populare de mare amploare urmând a-l lua din scutece şi a-l băga direct la Cotroceni.

Dumnealui are impresia că lumea nu vede că a avut drept consilieri două sinistre personagii pe care i le-a băgat în scutece Voiculescu, Sorin Roşca-Stănescu şi Niels Schneker…

Căderea lui Antonescu a început în momentul în care lumea a înţeles cam ce îi poate pielea. Dacă ar fi să dau un moment, atunci acesta ar fi alungarea ilegală a lui Blaga de la şefia Senatului pentru ca pe perioada suspendării lui Băsescu să poată Crin să îşi facă somnul de frumuseţe la Cotroceni.

Antonescu şi mai mulţi liberali ar trebui să înţeleagă un lucru. După ce au preacurvit cu PSD nu pot să iasă şi să pretindă că ar trebui să fie lideri ai dreptei fără a face măcar un duş deoarece put a PSD, la fel cum o prostituată nu se poate duce aşa, pe nepusă masă, la mănăstire şi să pretindă că e virgină şi trebuie pusă stareţă. Mai întâi să se spele ca să nu mai pută a spermă şi să îşi facă o himenoplastie … poate aşa se va găsi cineva care să pună botul …

De fapt, de ce Antonescu a avut această evoluţie meteorică, aparent fulminantă, terminată cu oiştea în nomolul nefiinţei politice? Pentru că cei care l-au propulsat au observat cine este: un personaj labil, extrem de influenţabil, extrem de avid de putere şi de măriri, dar incapabil să înţeleagă realitatea cu obiectivitate, considerând visele sale de Lider Incontestabil drept adevăruri de necontestat…

Ce e mai Crin Antonescu de fapt? Un nimeni căruia îi place tare mult să  îşi admire reflecţia într-o  oglindă care deformează mărind…

Antonescu şi-a dat, de fapt, demisia din nişte locuri unde nu avea ce căuta…

Adio Crin … nu fii trist, vina e doar a ta pentru că nu ai înţeles  că locul tău era în altă parte … 

Bufonul guvernamental face mişto de fraieri anunţând că se retrage

4 aprilie 2014 Un comentariu

Când pe tronul unei ţări se urcă un bufon ceva se schimbă şi ceva rămâne ca înainte. Ţara se duce de râpă iar bufonul rămâne tot bufon.

Victor Ponta

Am o mare curiozitate … oare nu i-a spus nimeni lui Victor Ponta că nu mai e nevoie să se streseze ca să ne asigure că de un ridicol intratabil?

  Tocmai am citit un text postat pe o pagină de Facebook:  https://www.facebook.com/victor.ponta?ref=ts&fref=ts , unde Ponta figurează ca titular dar în majoritatea articolelor se foloseşte persoana a treia, „Domnul Ponta a făcut”, „Domnul Ponta a dres”… semn că cel care postează nu e premierul ci altcineva.

  Oare acest text să fi apărut pentru că cei care i-au tras picoarele în celulită să fie, de fapt, o pisică ce i se arată lui Ponta deoarece nu reuşeşte, aşa cum a promis când a fost ales ca preşedinte la PSD şi anume că va lupta din toate puterile ca să îi apere pe pesedişti împotriva Justiţiei? Pentru că vedem cum cad baronii locali unul după altul ca muştele, trei sferturi din baronii mai sus pomeniţi, având dosare penale care e posibil să îi ducă pe mulţi în spatele gratiilor…

  Deoarece este un text de pus în ramă, m-am gndit ca la final acesta să poată fi văzut atât adus cu copy-paste, cât şi în fotocopie.

  Înainte de a face o analiză pe text, mai aplicată, aliniat cu aliniat, pentru a vedea ridicolul sinistru care se ascunde în spatele textului publicat ÎN NUMELE LUI PONTA, aş dori să ne amintim de ce a fost propulsat în vârful PSD şi i s-a oferit pe tavă acel USL unde, PSD şi PNL aveau rolurile vedetă.

Trebuia înlăturat Preşedintele Băsescu pentru a se deschide calea spre subordonarea Justiţiei, astfdel urmând a fi „spălate” dosarele escrocilor cunoscuţi sub denumirea de baron local.

Nu i-a ieşit deşi a avut în spate o coaliţie de 70%… Ce ne arată asta? Că acel 70% este real doar a nivel parlamentar, în teritoriu fiind doar vorba de 70% DIN CEI 40 ŞI CEVA LA SUTĂ câţi s-au prezentat la vot. Adică un pic peste 30% în realitate, or, la alegerile care urmează nu votează doar parlamentari rollul principal este lal electoratului.

Pe de altă parte, PSD este într-un declin formidabil, mai mare, cred, decât putem bănui.  Acum câteva zile a ieşit în presă Miron Mitrea şi a afirmat că ţinta PSD la alegerile europarlamentare este obţinerea unui reyultat de 35%.

La prima vedere, PSD ar avea jumătate din acel 70%. Dacă ne uităm că cealaltă jumătate îi revine PNL avem o problemă. Nicidată în istoria lui PNL nu a obținut 20%… Pentru ușurarea socotelilor vom considera că din cele 70%, 20 le-a adus  PNL, restul, vreo 50, PSD.

Să îţi propui un 35% când ai avut cu doar doi ani înainte 50% arată clar o cădere brutală. Dacă mai punem şi că politicianii au un fetiş din a exagera, cred că scorul pe care îl are PSD în sondajeje reale, de uz intern, inaccesibil muritorilor de rând şi pe care de fapt îl preconizează al face nu e mai mare de 30%.

 E un scor care pare logic, dar numai dacă nu luăm în considerare povestea cu taxa auto introdusă de la 1 Aprilie. Predicţia făcută de Mitrea fiind anterioară introducerii taxei.

Există sociologi care atunci când au spus ceva, s-a şi întâmplat şi care, după introducerea taxei au spus că PSD şi Ponta au pierdut 5-10% greu de recuperat deoarece efectele taxei se vor vedea ceva mai târziu.

De ce nu a fost demis încă Ponta? Poate pentru că, prin introducerea taxei în combustibil le asigură baroinilor locali o sursă de bani de care au mare nevoie.

Poate mai putem vorbi şi de faptul că, prin faptul că se comportă cum se comportă, Ponta a pus o pată pe imaginea nevestisii… „Candidează doar pentru că e nevasta lui Ponta, că merite nu prea are” – zice lumea.

Or, Daciana, extrem de corect, zicea că este în politică încă de pe când avea alt partener de budoar. Zic „extrem de corect” pentru că principalul merit al Dacianei este avela că e fiica tatălui său şi nu că e nevasta Premierului, greutatea reală a tatălui Dacianei în PSd fiinmd sensibil mai mare decât a măscăriciului plagiator.

Acum să ne referim puţin la textul cu pricina.

Textul  începe ex abrupto cu recunoaştiinţa umilă arătată lui Adrian Năstase pentru faptul că, acum 13 ani l-a numit şeful Corpului de Control al Guvernului. Puşcăriaşul Năstase, acelaşi personaj cu cel care i-a fost îndrumător de doctorat (doctoratul plagiat).

Perioada când era Şef al Corpului de Control al Guvernului fiind periopada în care Năstase era convins că va deveni preşedinte, dar şi perioada în care, în trecutul lui Ponta exiostă acel episod cu sinuciderea Procurorului Panait de care se spunea că Ponta nu ar fi tocmai străin.

„In urma cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, – spune textul de pe pagina lui Ponta – Premierul Adrian Nastase m-a numit in functia de Sef al Corpului de Control al Guvernului! Si atunci m-am gandit cu regret, dar si cu mandrie, la cariera mea anterioara de magistrat, dar asa am crezut ca pot sa fac mai mult din ce mi-am propus in viata….”
Urmează un aliniat care nu meriră atenţie pentru ca, următoarele două să fie de un ridicol greu de înţeles.

Zice aşa:

Cred ca acest an este cel mai greu dintre toti anii de pana acum (plin de abuzuri, persecutii politice, calomnii, nedreptati, tradari si dezamagiri) – dar si miza sa este enorma!

Trebuie sa punem capat tranzitiei de la societatea comunista (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o tara europeana, cu oameni mai linistiti si mai demni, guvernati de valori si obiective comune, nu de frica de mascati si de linsajul public din partea unor jurnalisti fascisto-comunistoizi!”

Ciudat, e cam puţin spus. Să susţii că anul care a trecut a fost anul „cel mai greu dintre toti anii de pana acum” un an  „plin de abuzuri, persecutii politice, calomnii, nedreptati, tradari si dezamagiri” când erai premierul unui Guvern pe care îl controlai cu mâna forte şi care era susţinut de un Parlament unde cuvântul tău era lege mi se pare o recunoaştere directă a propiei incapacităţi şi incompetenţe. Dacă însă acest articol  este pisica ce i se arată lui Ponta nu poate fi vorba decât de impotenţa în luarea Justiţiei sub control care a dus la arestarea unor barini atât de grei încât atunci când trag un vânt Premierul face febră.

Cât despre referirea la punerea capăt tranziţiei de la Comunism la Capitalism este de un imbecilism incredibil, mai ales dacă ne gândim la faptul că Ponta a fost acuzat de nenumărate ori de simpatii exagerate faţă de China şi de faptul că ar fi o marionetă tâmpă a Moscovei. Pomenirea fricii faţă de jurnalişti fascisto-comunistoizi  este desprinsă, parcă din filme cu proşti dacă de gândim la faptul că lătrăii cu adevărat fascisto-comunistoizi sunt cei care îl susţin la greu. Nimeni nu e mai fascisto-comunistoid decât susţinătorii lui, lătrăii de la Antena 3 ori obedienţii necondiţionaţi de la România TV.

Aliniatul-încheiere, este bombonica de pe tort care a stârnit discuţii interminabile pe la televiziuni, de remarcat un fapt. Ca de obicei când intervine ceva neaşteptat, Antena 3 a rămas în expectativă o vreme… nu ştiau ce să spună pentru că şefii nu le spuseseră…

În acest ultim aliniat, articolul de pe pagina de Facebooc care îl are pe Ponta ca titular, zice:

„In noiembrie, dupa ce castigam aceasta ultima si vitala batalie, ma voi putea declara multumit de ce am realizat! Si atunci imi doresc sa las locul in politica altora, mai tineri si mai putin marcati de regimul oribil al ultimilor ani. Iar eu imi propun sa recuperez cat voi putea de mult din timpul pe care in ultimii 13 ani NU l-am dat familiei si celorlalte parti bune si frumoase din viata mea.”

Unii au înţeles că aici ponta îşi anunţă retragerea, o retragere menită de fapt să stârnească mila şi compasiunea, implicit să îio aducă simpatia necesară pentru a putea candida cu şanse la alegerile prezidenţiale.

Alţii vorbeau de o formă de optimism legat de candidatura la prezidenţiale, retragerea în familie însemnând de fapt o retragere la Cotroceni.

Din păcate pentru Ponta, scema a fost folosită acum vreo trei zile de Dan Diaconescu. Acesta, spăşit, anunţa la România TV că nu va mai candida deoarece doar astfel va scăpa de atacul mârşav al justiţiei.

Paradoxal, dar tocmai anunţul lui Diaconescu de a nu mai candida ar putea fi o gură de oxigen pentru Ponta…

PPDD a susţinut din umbră Guvernul actual la instalare, o promisiune pe care ar face-o Ponta lui Diaconerscu că, în cazul în care ar fi ales, problemele cu justiţia alşe  caracaleanului italienizat s-ar încheia ca prin minune i-ar putea aduce lui Don Dottore nişte voturi, atâtea câte o mai avea partidul lui DD.

Încheierea: „… imi propun sa recuperez cat voi putea de mult din timpul pe care in ultimii 13 ani NU l-am dat familiei si celorlalte parti bune si frumoase din viata mea” este cel puţin ciudată.

Ponta pare a considera că la capitolul „familie” intră doar copii de vreme ce, pentru nevastă-sa, tocmai a impus o taxă ca să aibă spălăcita de unde lua banii necesari pentru şpaga electorală…

Ce draq de familie e aia care locuind la Bucureşti iar  cucoana, în loc să stea acasă la cratiţă şi la cârpit chiloţii soţului, plimbă creanga pe la Bruxelles? Să fie oare înlocuită, pentru perioadele când madam titulara e plecată brambura, de o alta? (Nu zic că de una care e ministresă la Finanţe cum spun zvonurile… nu-i frumos să te bagi în zama omului)

**************

Iată mai jos, atât adus cu copy-paste cât şi în fotocopie textul publicat pe contul de Facebook a lui Victor Ponta din care unii au înţeles că îşi anunţă retragerea din viaţa politică.

Eu continui să mă întreb dacă nu cumva acest text este o pisică arătată lui Premierului de gaşca de escroci numiţi baroni locali pentru faptul că nu îi apără împotriva Justiţiei având în vedere că unul câte unul ajung la puşcărie.

Cred că e de remarcat poza cu puşcăriaşul  Năstase, cel care l-a promovat în politică, cel care i-a fost ghid când a făcut doctoratul plagiat şi pe care a încercat să îl copieze în toate, lucru pentru care nu îi pot ura lui Ponta decât „La mulţi ani cu executare!” 

Copy-paste

  Victor Ponta

In urma cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Nastase m-a numit in functia de Sef al Corpului de Control al Guvernului! Si atunci m-am gandit cu regret, dar si cu mandrie, la cariera mea anterioara de magistrat, dar asa am crezut ca pot sa fac mai mult din ce mi-am propus in viata.

Am incercat in toata aceasta perioada sa folosesc pozitiile publice ocupate (secretar de stat, ministru, deputat, Prim-Ministru) pentru a schimba in bine tara in care eu si familia mea ne-am nascut si in care o sa traim tot timpul, cu bune si cu rele.

Cred ca acest an este cel mai greu dintre toti anii de pana acum (plin de abuzuri, persecutii politice, calomnii, nedreptati, tradari si dezamagiri) – dar si miza sa este enorma!

Trebuie sa punem capat tranzitiei de la societatea comunista (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o tara europeana, cu oameni mai linistiti si mai demni, guvernati de valori si obiective comune, nu de frica de mascati si de linsajul public din partea unor jurnalisti fascisto-comunistoizi!

In noiembrie, dupa ce castigam aceasta ultima si vitala batalie, ma voi putea declara multumit de ce am realizat! Si atunci imi doresc sa las locul in politica altora, mai tineri si mai putin marcati de regimul oribil al ultimilor ani. Iar eu imi propun sa recuperez cat voi putea de mult din timpul pe care in ultimii 13 ani NU l-am dat familiei si celorlalte parti bune si frumoase din viata mea.

Fotografie: In urma cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Nastase m-a numit in functia de Sef al Corpului de Control al Guvernului! Si atunci m-am gandit cu regret, dar si cu mandrie, la cariera mea anterioara de magistrat, dar asa am crezut ca pot sa fac mai mult din ce mi-am propus in viata. </p><br />
<p>Am incercat in toata aceasta perioada sa folosesc pozitiile publice ocupate (secretar de stat, ministru, deputat, Prim-Ministru) pentru a schimba in bine tara in care eu si familia mea ne-am nascut si in care o sa traim tot timpul, cu bune si cu rele. </p><br />
<p>Cred ca acest an este cel mai greu dintre toti anii de pana acum (plin de abuzuri, persecutii politice, calomnii, nedreptati, tradari si dezamagiri) - dar si miza sa este enorma! </p><br />
<p>Trebuie sa punem capat tranzitiei de la societatea comunista (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o tara europeana, cu oameni mai linistiti si mai demni, guvernati de valori si obiective comune, nu de frica de mascati si de linsajul public din partea unor jurnalisti fascisto-comunistoizi! </p><br />
<p>In noiembrie, dupa ce castigam aceasta ultima si vitala batalie, ma voi putea declara multumit de ce am realizat! Si atunci imi doresc sa las locul in politica altora, mai tineri si mai putin marcati de regimul oribil al ultimilor ani. Iar eu imi propun sa recuperez cat voi putea de mult din timpul pe care in ultimii 13 ani NU l-am dat familiei si celorlalte parti bune si frumoase din viata mea.
Şi aici e fotocopia în cazul în care luminaţilor administratori ai paginii le vine ideea să o şteargă.
Victor Ponta - fotocopie
%d blogeri au apreciat: